9,370 matches
-
poate datora unor diverși factori (regresia către medie, tratamente concomitente pe care pacientul nu a precizat că le urmează, cursul natural al bolii, etc.). Adevăratul „efect placebo” este acea porțiune din răspunsul placebo ce nu s-ar fi manifestat dacă placebo nu ar fi fost administrat. De aceea în testele clinice trebuie să existe pe langă grupul experimental și grupul-control căruia îi este administrat placebo un al treilea grup „no-placebo” căruia nu îi este administrat nici un tratament. Doar astfel, comparând și
Placebo () [Corola-website/Science/301489_a_302818]
-
Adevăratul „efect placebo” este acea porțiune din răspunsul placebo ce nu s-ar fi manifestat dacă placebo nu ar fi fost administrat. De aceea în testele clinice trebuie să existe pe langă grupul experimental și grupul-control căruia îi este administrat placebo un al treilea grup „no-placebo” căruia nu îi este administrat nici un tratament. Doar astfel, comparând și rezultatele dintre aceste grupuri, poate fi decis dacă există sau nu un efect placebo real. Din păcate, multe din testele clinice publicate în revistele
Placebo () [Corola-website/Science/301489_a_302818]
-
pe langă grupul experimental și grupul-control căruia îi este administrat placebo un al treilea grup „no-placebo” căruia nu îi este administrat nici un tratament. Doar astfel, comparând și rezultatele dintre aceste grupuri, poate fi decis dacă există sau nu un efect placebo real. Din păcate, multe din testele clinice publicate în revistele de specialitate nu au grupul de control „no-placebo”, cu toate că acest fapt nu este neapărat relevant în testarea eficacității noilor tratamente. Cu toate că rămâne în continuare controversată, existența unui efect placebo în
Placebo () [Corola-website/Science/301489_a_302818]
-
efect placebo real. Din păcate, multe din testele clinice publicate în revistele de specialitate nu au grupul de control „no-placebo”, cu toate că acest fapt nu este neapărat relevant în testarea eficacității noilor tratamente. Cu toate că rămâne în continuare controversată, existența unui efect placebo în testele clinice capătă tot mai multă acceptare, în special în cazul pacienților cu dureri sau depresie, fapt datorat și progreselor în clarificarea mecanismelor biochimice implicate. Așa cum folosirea placebo că o modalitate certă de diagnostic pentru a distinge între afecțiunile
Placebo () [Corola-website/Science/301489_a_302818]
-
eficacității noilor tratamente. Cu toate că rămâne în continuare controversată, existența unui efect placebo în testele clinice capătă tot mai multă acceptare, în special în cazul pacienților cu dureri sau depresie, fapt datorat și progreselor în clarificarea mecanismelor biochimice implicate. Așa cum folosirea placebo că o modalitate certă de diagnostic pentru a distinge între afecțiunile psihogenice și cele organice poate fi în detrimentul pacienților deoarece - după cum arată cercetările din ultimii ani - efectul placebo implică mecanisme biochimice reale (cum ar fi rolul endorfinelor în analgezia placebo
Placebo () [Corola-website/Science/301489_a_302818]
-
depresie, fapt datorat și progreselor în clarificarea mecanismelor biochimice implicate. Așa cum folosirea placebo că o modalitate certă de diagnostic pentru a distinge între afecțiunile psihogenice și cele organice poate fi în detrimentul pacienților deoarece - după cum arată cercetările din ultimii ani - efectul placebo implică mecanisme biochimice reale (cum ar fi rolul endorfinelor în analgezia placebo), tot astfel neinformarea pacientului de faptul că i se administrează placebo, pe principiul moral al altruismului medicului și al efectelor potențial benefice ale placebo-ului administrat, poate fi
Placebo () [Corola-website/Science/301489_a_302818]
-
placebo că o modalitate certă de diagnostic pentru a distinge între afecțiunile psihogenice și cele organice poate fi în detrimentul pacienților deoarece - după cum arată cercetările din ultimii ani - efectul placebo implică mecanisme biochimice reale (cum ar fi rolul endorfinelor în analgezia placebo), tot astfel neinformarea pacientului de faptul că i se administrează placebo, pe principiul moral al altruismului medicului și al efectelor potențial benefice ale placebo-ului administrat, poate fi chiar periculos. Concepția conform căreia, desi violează acordul consimțit, pacientul poate fi
Placebo () [Corola-website/Science/301489_a_302818]
-
afecțiunile psihogenice și cele organice poate fi în detrimentul pacienților deoarece - după cum arată cercetările din ultimii ani - efectul placebo implică mecanisme biochimice reale (cum ar fi rolul endorfinelor în analgezia placebo), tot astfel neinformarea pacientului de faptul că i se administrează placebo, pe principiul moral al altruismului medicului și al efectelor potențial benefice ale placebo-ului administrat, poate fi chiar periculos. Concepția conform căreia, desi violează acordul consimțit, pacientul poate fi înșelat în anumite aspecte ”nefundamentale” ale actului terapeutic, pare viabilă la
Placebo () [Corola-website/Science/301489_a_302818]
-
din ultimii ani - efectul placebo implică mecanisme biochimice reale (cum ar fi rolul endorfinelor în analgezia placebo), tot astfel neinformarea pacientului de faptul că i se administrează placebo, pe principiul moral al altruismului medicului și al efectelor potențial benefice ale placebo-ului administrat, poate fi chiar periculos. Concepția conform căreia, desi violează acordul consimțit, pacientul poate fi înșelat în anumite aspecte ”nefundamentale” ale actului terapeutic, pare viabilă la nivel abstract însă la nivel practic, cum ar fi în cazul unei erori
Placebo () [Corola-website/Science/301489_a_302818]
-
poate duce la pierderea încrederii cu repercusiuni la un moment ulterior, într-o situație medicală ce necesită cu adevărat o mare încredere din partea pacientului. În prezent, în jurnalele peer-review au fost publicate numeroase articole științifice dedicate deslușirii mecanismelor complexului fenomen placebo. Paradoxal, despre utilizarea placebo în demersul terapeutic se cunosc puține informații, în general anecdotice. Această situație este cauzată de reticienta cadrelor medicale de a aborda deschis subiectul, datorită problemelor etice asociate cu administrarea placebo în absență acceptului pacientului precum și dificultății
Placebo () [Corola-website/Science/301489_a_302818]
-
încrederii cu repercusiuni la un moment ulterior, într-o situație medicală ce necesită cu adevărat o mare încredere din partea pacientului. În prezent, în jurnalele peer-review au fost publicate numeroase articole științifice dedicate deslușirii mecanismelor complexului fenomen placebo. Paradoxal, despre utilizarea placebo în demersul terapeutic se cunosc puține informații, în general anecdotice. Această situație este cauzată de reticienta cadrelor medicale de a aborda deschis subiectul, datorită problemelor etice asociate cu administrarea placebo în absență acceptului pacientului precum și dificultății de a distinge între
Placebo () [Corola-website/Science/301489_a_302818]
-
științifice dedicate deslușirii mecanismelor complexului fenomen placebo. Paradoxal, despre utilizarea placebo în demersul terapeutic se cunosc puține informații, în general anecdotice. Această situație este cauzată de reticienta cadrelor medicale de a aborda deschis subiectul, datorită problemelor etice asociate cu administrarea placebo în absență acceptului pacientului precum și dificultății de a distinge între „afecțiune” și „boală”. Pentru mulți medici, „afecțiunea” este ceea ce medicul vede și găsește, iar „boală” este ceea ce pacientul simte că suferință. Afecțiunea este ulcerul la stomac, boala este dispepsia pe
Placebo () [Corola-website/Science/301489_a_302818]
-
Afecțiunea este ulcerul la stomac, boala este dispepsia pe care el o poate aduce. Nu este însă ușor să diferențiezi între „afecțiune” și „boală” datorită graniței neclare între probleme „organice” și „funcționale”. Un factor ce crește poate frecvență administrării de placebo de către medic, pe lângă ideea că se adresează astfel „bolii”, îl constituie climatul medical din prezent, caracterizat de numărul tot mai mare de pacienți (ce implicit limitează atenția pe care medicul o poate acorda fiecăruia) și de solicitările acestora pentru mai
Placebo () [Corola-website/Science/301489_a_302818]
-
prezent, caracterizat de numărul tot mai mare de pacienți (ce implicit limitează atenția pe care medicul o poate acorda fiecăruia) și de solicitările acestora pentru mai multă medicație (chiar atunci când sunt informați că aceasta nu este necesară). Analgezia indusă prin placebo s-a descoperit că activează în unele circumstanțe sisteme endogene opioide, inclusiv prin activarea anumitor regiuni ale creierului. Deși sistemele opioide endogene nu sunt singurele mecanisme implicate în analgezia placebo, puține detalii se cunosc despre răspunsul placebo mediat nonopioid, cum
Placebo () [Corola-website/Science/301489_a_302818]
-
sunt informați că aceasta nu este necesară). Analgezia indusă prin placebo s-a descoperit că activează în unele circumstanțe sisteme endogene opioide, inclusiv prin activarea anumitor regiuni ale creierului. Deși sistemele opioide endogene nu sunt singurele mecanisme implicate în analgezia placebo, puține detalii se cunosc despre răspunsul placebo mediat nonopioid, cum ar fi expunerea la un medicament că ketorolac. Unul dintre cercetătorii care s-a remarcat prin studierea acestor aspecte este Fabrizio Benedetti (Universitatea Turin, Departamentul de neurostiinte, Italia), cercetările sale
Placebo () [Corola-website/Science/301489_a_302818]
-
Analgezia indusă prin placebo s-a descoperit că activează în unele circumstanțe sisteme endogene opioide, inclusiv prin activarea anumitor regiuni ale creierului. Deși sistemele opioide endogene nu sunt singurele mecanisme implicate în analgezia placebo, puține detalii se cunosc despre răspunsul placebo mediat nonopioid, cum ar fi expunerea la un medicament că ketorolac. Unul dintre cercetătorii care s-a remarcat prin studierea acestor aspecte este Fabrizio Benedetti (Universitatea Turin, Departamentul de neurostiinte, Italia), cercetările sale aducând dovezi în favoarea existenței unor mecanisme fiziologice
Placebo () [Corola-website/Science/301489_a_302818]
-
un medicament că ketorolac. Unul dintre cercetătorii care s-a remarcat prin studierea acestor aspecte este Fabrizio Benedetti (Universitatea Turin, Departamentul de neurostiinte, Italia), cercetările sale aducând dovezi în favoarea existenței unor mecanisme fiziologice activate de factorii psihologici implicați în efectul placebo. Alți cercetători au demonstrat că influența efectului placebo se extinde și asupra sistemul imunitar, endocrin, respirator, cardiovascular, asupra dependenței, anxietății, depresiei, Parkinson-ului. Factorii psihologici sunt probabil „vinovați” că determina indivizii să răspundă deseori -într-o măsură variabilă - printr-un efect
Placebo () [Corola-website/Science/301489_a_302818]
-
s-a remarcat prin studierea acestor aspecte este Fabrizio Benedetti (Universitatea Turin, Departamentul de neurostiinte, Italia), cercetările sale aducând dovezi în favoarea existenței unor mecanisme fiziologice activate de factorii psihologici implicați în efectul placebo. Alți cercetători au demonstrat că influența efectului placebo se extinde și asupra sistemul imunitar, endocrin, respirator, cardiovascular, asupra dependenței, anxietății, depresiei, Parkinson-ului. Factorii psihologici sunt probabil „vinovați” că determina indivizii să răspundă deseori -într-o măsură variabilă - printr-un efect placebo la pastile cu zahăr administrate dar nu
Placebo () [Corola-website/Science/301489_a_302818]
-
Alți cercetători au demonstrat că influența efectului placebo se extinde și asupra sistemul imunitar, endocrin, respirator, cardiovascular, asupra dependenței, anxietății, depresiei, Parkinson-ului. Factorii psihologici sunt probabil „vinovați” că determina indivizii să răspundă deseori -într-o măsură variabilă - printr-un efect placebo la pastile cu zahăr administrate dar nu și la zahărul ce se găsește în mâncarea pe care o consumă zilnic. Analiza sistematică a studiilor efectuate privind efectul clinic provocat de culoarea pastilelor administrate (medicamente active, nu placebo) arată că percepțiile
Placebo () [Corola-website/Science/301489_a_302818]
-
printr-un efect placebo la pastile cu zahăr administrate dar nu și la zahărul ce se găsește în mâncarea pe care o consumă zilnic. Analiza sistematică a studiilor efectuate privind efectul clinic provocat de culoarea pastilelor administrate (medicamente active, nu placebo) arată că percepțiile oamenilor inflenteaza sănătatea: albastru este văzut ca „depresiv” iar culoarea portocaliu și roșu că „stimulante” (De Craen și colegii - BMJ, 1996). Spre exemplu, înainte de operație, pentru liniștire, bărbații se pare că preferă pastile portocalii în vreme ce femeile preferă
Placebo () [Corola-website/Science/301489_a_302818]
-
vesmântul Fecioarei Maria, o figură considerată protectoare de către multe femei italiene) în vreme ce la bărbați are efect stimulat (probabil datorită asocierii cu culoarea echipei naționale de fotbal a Italiei). Capătă tot mai multă credibilitate ideea că circuitele neurobiologice implicate în efectul placebo sunt activate prin subtilă influență a experienței de viață poziționata în cadrul contextului cultural. Biroul medicului sau spitalul, asemenea unui locaș religios, se caracterizează prin existența unui scenariu ce derivă din cutumele locului și care îi „spune” pacientului cum să se
Placebo () [Corola-website/Science/301489_a_302818]
-
prin existența unui scenariu ce derivă din cutumele locului și care îi „spune” pacientului cum să se comporte, cum să „trăiască” respectivă experiență și ce să aștepte de la ea. Astfel, stimulii contextuali și sociali pot determina apariția mai multor efecte placebo ce influențează starea fiziologica a pacientului prin mecanisme diferite. Astfel de efecte au loc uneori chiar în absență administrării unui medicament placebo - fără valoare demonstrată că ar îmbunătăți starea de sănătate a pacientului în cazul afecțiunii tratate (cum ar fi
Placebo () [Corola-website/Science/301489_a_302818]
-
experiență și ce să aștepte de la ea. Astfel, stimulii contextuali și sociali pot determina apariția mai multor efecte placebo ce influențează starea fiziologica a pacientului prin mecanisme diferite. Astfel de efecte au loc uneori chiar în absență administrării unui medicament placebo - fără valoare demonstrată că ar îmbunătăți starea de sănătate a pacientului în cazul afecțiunii tratate (cum ar fi vederea unei siringi într-un context terapeutic). În medicina modernă, „afecțiunea” de care suferă un pacient este privită deseori că un obiect
Placebo () [Corola-website/Science/301489_a_302818]
-
Această expectație, daca este dublată de încrederea în terapeutul respectiv, în reputația să clădita pe succese anterioare, în empatia și entuziasmul pe care acesta le emană mai ales non-verbal, contribuie uneori la vindecare prin declanșarea mecanismelor biochimice implicate în efectul placebo. Medicul, prin preconditionarile socio-culturale ce acționează asupra pacienților, poate beneficia de o persuasiune crescută, utilă în prezentarea unei explicații pacientului vis-a-vis de situația în care se află, de etapele ce trebuie urmate până la vindecare. Halatul alb și stetoscopul rămân însemne
Placebo () [Corola-website/Science/301489_a_302818]
-
situația sănătății sale ca fiind controlabila, deși de multe ori este speriat sau depășit de evenimente, va accepta să respecte cu strictețe instrucțiunile medicale și va sprijini astfel procesul de vindecare. A limita explicațiile către pacient la afirmații seci gen „placebo funcționează numai dacă tu crezi în el”, desi reflectă o realitate complexă (marcată de condiționări și expectații inconștiente), poate declanșa conflicte interioare puternice la un pacient ce se simte deja vulnerabil în fața bolii; pacientul dorește să transfere pe cât posibil în
Placebo () [Corola-website/Science/301489_a_302818]