8,125 matches
-
să-i smulgă cutia lui Jim, cînd se auzi un strigăt de la turnul de pază. Bărbatul cu binoclu coborî pe scară, arătînd spre cîmpurile de dincolo de șoseaua spre Shanghai. Două avioane B-29 apărură dinspre vest, motoarele lor huruind deasupra cîmpului pustiu. Văzînd lagărul, se despărțiră unul de celălalt. Unul zbură spre Lunghua, cu ușile de la bombe deschise, dezvăluind containerele. Celălalt schimbă direcția spre districtul Pootung, la est de Shanghai. În timp ce avionul Superfortress tuna deasupra capetelor lor, Jim stătea pe vine lîngă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
printre șirurile de priciuri. Dulapurile făcute manual fuseseră golite de japonezi după plecarea prizonierilor, de parcă ar mai fi existat ceva de valoare În aceste gunoaie de saltele pătate cu urină și mobile confecționate din lăzi de Împachetat. Totuși, deși era pustiu, lagărul părea pregătit să fie ocupat imediat. În fața Blocului G se uită la pămîntul ars, la urmele lăsate ani de zile de roțile de fier ale cărucioarelor pentru mîncare, ce arătau direcția spre bucătărie. Stătu În ușa camerei lui, puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
ușa din spate, unde se jucaseră copiii. Urmele jocurilor lor - șotron, bile și titirez - Încă acopereau pămîntul. Jim lovi cu piciorul o pietricică În șotron și o mută cu Îndemînare prin pătrate. Apoi porni să dea o raită prin lagărul pustiu. Deja simțea că Lunghua se adună din nou În jurul său. CÎnd se apropie de spital, Începu să spere că doctorul Ransome ar putea fi acolo. La intrarea În Baraca 6, un costum de Pierrot udat de ploaie al Studenților În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Lunghua căzuți În timpul marșului de la stadion. Muștele roiau pe cadavre, parcă știind Într-un fel că războiul se terminase și hotărîte să stocheze fiecare Îmbucătură de carne pentru foametea din timpul păcii. Jim stătu pe treptele spitalului, uitîndu-se spre lagărul pustiu și la cîmpurile tăcute de dincolo de gardul de sîrmă. Muștele Îl părăsiră curînd și se Întoarseră În salon. O porni spre grădina de zarzavat. Se plimbă printre plantele care se uscau, Întrebîndu-se dacă să le ude și culese ultimele două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
zîmbind mulțumit, cînd Tulloch și locotenentul Price coborîră de pe acoperișul casei paznicilor. Porniră spre poartă, dar nu făcură nici un gest ca să o descuie. Urmă o dicuție zgomotoasă Între Price și foștii prizonieri de la Lunghua, care arătau furioși spre Blocul E, pustiu acum, În afara băiatului de paisprezece ani care rîdea În sinea lui la fereastra ultimului etaj. Jim bătu cu pumnii În pervazul de ciment și le făcu semne cu mîna bărbaților și soțiilor lor chineze ursuze. După trei ani de Încercări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
și pe taluzuri de canale, urmărind parașutele spre terenul de aterizare, Înveseliți de perspectiva mai multor mărfuri americane de vîndut pe piața neagră din Shanghai. Totuși, alții ajunseseră la comori Înaintea lor. O jumătate de oră se Învîrtiră prin orezăriile pustii, fără să poată găsi un singur container parașutat. Price Își flutură pușca, amenințînd Întreaga lume de canale tăcute. Din fericire, furia lui Price se potoli repede. După ce reveniră la drumul spre Shanghai, locotenentul Îndreptă camionul spre trupul unui curier japonez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Înfrumusețați, reflectînd ideea celor vii despre morți. Două avioane de luptă Mustang trecură pe deasupra capului lui, conducînd un Superfortress care venea dinspre vest cu ușile de la bombe deschise, gata să reverse cutiile Spam și revistele Reader’s Digest pe cîmpurile pustii. Vuietul dudui În pămîntul de la picioarele lui Jim, zguduind șirul de vehicule distruse. Jim lăsă În jos revista și observă că bărbați Înarmați alergau din tunelul de intrare al stadionului, vocile lor fiind acoperite de zgomotul avionului. Superfortress se plimba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Lagărul Lunghua... Ignorîndu-l, oamenii Înarmați se așezară pe parapetul de pămînt și Își fumau țigările. Europeanul În jachetă de zbor păși În jurul camionului. Un hamal ridică țigara lui Tulluch și inhală fumul. Toți se uitau la cer și la drumul pustiu ce trecea pe lîngă stadion. Aduseseră cu ei timpul lent, gol, lagărul-Închisoare. Fețele lor erau trase și lipsite de culoare și păreau să fi ieșit dintr-un bîrlog adînc de sub pămînt. — Lunghua... repetă Jim. Acel hamal cu bîta mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
avea vreo idee Încotro merge; erau un fel de navetă otrăvitoare care trecea Încolo și Încoace peste terenul matlasat. Totuși, la opt sute de metri mai departe, de-a lungul unui drum paralel, un al doilea camion se grăbea prin orezăriile pustii. Anticul Opel capturat la stadionul olimpic Îi purta pe ultimii cinci membri ai bandei. Ei părăsiseră baza de hidroavioane de la Nantao după apariția zorilor, dar cumva reușiseră să se Întîlnească la cîteva minute de următorul lor obiectiv. Cum drumurile se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
interesul lui Basie pentru el. O tornadă de praf se Învîrti În jurul celor trei vehicule, cînd dădură Înapoi și o porniră pe un canal nefolosit. La cinci sute de metri, se opriră la un pod de piatră deasupra unui sat pustiu. Căpitanul Soong și doi dintre oamenii lui coborîră din camion, li se alăturară francezul din Buick și un hamal cu bîta. Australienii ședeau pe locul din față al mașinii și beau vin dintr-un vas, ignorînd locuințele modeste. De obicei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
care Serviciile de Securitate l-au lăsat aici pentru noi, În timp ce eu lucram acoperit pentru Kuomintang. Doar n-ai vrea să pună comuniștii mîna pe ele, nu-i așa, Jim? Amîndoi continuară să se prefacă. Jim se uită la satul pustiu, singura lui stradă, nepavată, fiind traversată de un canal deschis. — Trebuie să fie o grămadă de comuniști aici. S-a terminat războiul, Basie? — S-a terminat, Jim. Să zicem că s-a terminat efectiv. — Basie... Îi veni un gînd familiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
În aer liber cu mobilele de pe trepte. Barajele de artilerie de la Pootung și Hungjao tăcură, iar Jim putea auzi scurtele rafale de pușcă de la stadion. Căutînd adăpost, Jim părăsi drumul de țară. Merse prin trestia de zahăr sălbatică de pe terenul pustiu de lîngă perimetrul nordic al aeroportului Lunghua. O perdea de copaci și bidoane ruginite de combustibil Îl despărțea de terenul deschis al terenului de aterizare, de hangarele În ruină și de pagodă. Cutii de cartușe zăceau pe cărarea Îngustă de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
marinei și aviației americane stăteau pe iarbă, avioane de luptă recent ieșite din uzine și avioane de transport cromate care păreau că așteaptă să fie livrate unei vitrine de expoziție În Nanking Road. Jim se aștepta să vadă lagărul Lunghua pustiu, dar, departe de a fi abandonată, fosta Închisoare era din nou În activitate, cu noi sîrme ghimpate Întinse de-a lungul gardurilor. Deși războiul se terminase de mai mult de trei luni, peste o sută de cetățeni britanici mai locuiau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
terminării colectivizării agriculturii. „Pămînturi zvîrcolindu-se, pulverizate, prin văzduh. Un oraș cuprins de vijelie, În care personajul caută o stradă, o casă, un prieten. Un coleg de armată. Un coleg de pe front. Acolo, demult, departe, au fost neasemuți eroi. Orașul este pustiu, straniu. Amurg. Înserare. HÎrtii sînt ridicate În ceruri, amestecate cu praful galben, rozaliu, rozaliu. HÎrtii nefolositoare, uzate, nefericite, necitite. Manucrise. Bilete de tramvai. Chitanțe. Ce or fi fost. În sala radiodifuziunii corul de copii cîntă „Republica măreața vatră”. TU În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
colectivizării agriculturii. Pământurile zvârcolindu-se, pulverizate, prin văzduh. Un oraș cuprins de vijelie. În care personajul caută o stradă, o casă, un prieten. Un coleg de armată. Un coleg de pe front. Acolo, demult, departe, au fost neasemuiți eroi. Orașul este pustiu, straniu. Amurg. Înserare. Hârtii sunt ridicate În ceruri, amestecate cu praful galben, rozaliu, rozaliu. Hârtii nefolositoare, uzate, nefericite, necitite. Manuscrise. Bilete de tramvai. Chitanțe. Ce or fi fost. În sala radiodifuziunii corul de copii cântă „Republică măreață vatră”. TU În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
o prestație. Pe Înfundate ca și cum s-ar petrece În interiorul unei pendule. Tu te Întorci Învins din oraș. Nici un zâmbet, nici o privire, nici un cuvânt. Fetele mute ale orașului au trecut pe lângă tine indiferente. Ele există, tu deocamdată, nu. Singur, pe strada pustie, exersezi cu insistență, rânjetul acela de Învingător. Pentru când va fi. Ești tânăr, ai dosar bun, adică părinții n-au avut avere nici Înainte, nici după 23 August 1944, te-ai hotărât să mergi la liceul militar din Breaza, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
mea”, Îți spune cu glas Întretăiat, fără să aștepte vreun răspuns, strungărița. Te sărută cu patimă și, cu aceeași mână care ți-a dus mâna ta sub sânul cel mic și fierbinte, Îți mângâie bărbăția, sleindu-te acolo, În vestiarul pustiu mirosind a ulei, a pilitură de fier și a izolație Încinsă, furându-ți cu o gură moale, umedă, acrișoară, cu gust de mentosan, sărutul pregătit de tine, pentru Polixenia. „Învăț la același liceu cu tine, sunt În clasa a IX
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
peste asfalt, ziarul, ca o nălucă. Era la Începutul lunii noiembrie. Câte o frunză se mai desprindea cu sunet metalic din vreun plop, așezându-se moartă pe caldarâm... Tocmai Își cumpărase o lamă Gillette. O leadră de câini lipăia a pustiu peste maidane și prin curțile goale. Ca șobolanii din Kiev Înainte de revoluția din februarie. Mai erau acolo niște oameni. De la șantier. Mai degrabă organizare de șantier. Se făcea sistematizarea unor artere principale, gâtuite Într-o piațetă mică, rotundă. Pe o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
După ce te tăvălește prin iarba udă a nopții din fața pichetului de gardă, caporalul de schimb te trimite În post. Ești de gardă la drapelul unității. E trecut de miezul nopții, iar tu stai cu arma la picior, smirnă, În clădirea pustie a comandamentului. Păzești drapelul. Tot corpul Îți amorțește, ai vrea să te miști, să te Întinzi, dar ți-e teamă de nenorocitul de caporal. Dacă urcă la tine desculț, În ciorapi, ca să nu-l auzi și te prinde? Tribunalul Militar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Îi tot aici, ofițir. O vinit din Italia. Cum o ajuns, nu știu. Și-am povestit mai toată seara. Apăi, fă te rog și scrie și tu un cobert că mă bucur... Frontul Galiției, iarna: Galiție, Galiție, Hire-ai hi rămas pustie Să crească În tine flori Nu sângele la feciori Scene din viața lui Pătru de când Îi Însurat, sau ce și-ar putea aduce aminte: Johanes sasu’ tot mere la beserică și se uită la chipul lu’ moșu-su. Moșu lu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
imaginea unei mări străine dintr-o poză scorojită, lipită pe ușa strâmbă pe care o Împingi cu piciorul. Praful, Înalt ca și prima zăpadă. Arșița coborând după dealul viilor. Fecioara aruncându-se În fântână. Laptele fierbând singur pe vatră. Casa pustie. Bivolii pe la porți. Un măr se desprinde de ram, zdrobindu-se În râpa adâncă, cu viermele În el. Lângă șură parastasul e pe sfârșite. Popa e roșu În obraji. În pomul mortului nu mai sunt mere și nici colăcei. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
printre fagi bătrâni, prin râpe și poieni, ceasuri Întregi, urma Îi poartă și nu se oprește... Într-o vreme spune unul: „Hai, mă, ce dracu, parcă suntem proști! Hai să ne Înturnăm, că mâne mergem la lucru! Ducă-se-n pustii de șarpe, hai acasă, Îl chemăm pe Gheorghe de la post să vină să-l vadă pe Bitancu că e mort și gata, ce tot umblăm noi după șerpele ăsta?” Și se Întorc și nu mai caută, pentru că trebuie să fii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
piatră a orașului. Și În timp ce trenul În care te afli aleargă Încă lihnit prin tunel te gândești că undeva, deasupra, În noapte, alte trenuri aleargă neobosite spre alte destinații. Se cam fură În țara asta, și se fură bine. Trenurile pustii, În noapte. Gândurile „lupului” bătrân Înainte de a sări la beregata călătorului mergând undeva, departe. Amintirile lui de când era un biet pui de lup. Ceva confuz, un amestec de mirosuri calde și schelălăituri. Călătorul nu doarme. I se Întâmplă mereu când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
gura puțind a usturoi Îți șuieră ca șerpii: „Un’te duci, mă, te duci la Goma, tu-ți Dumnezeii mă-ti de perciunat”. Și Ceaușescu și Ceaușeasca trec pe lângă tine, maimuțele alea te slăbesc din strânsoare, rămâi singur pe strada pustie, doar tu și un câine năclăit cu motorină, care te urmează până acasă ca și cum te-ar fi cunoscut de o viață. Sub președinția tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, duminică, 6 martie 1977, a avut loc o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
tip slinos și știrb Îi poartă crucea la Înmormântare, „eu am fost prieten cu tatăl dumneavoastră, prieteni adevărați”, așa spune, și când vrei să-i dai o lingură de colivă intră În pământ pur și simplu, se evaporă În cimitirul pustiu, dispare ca o nălucă, prietenul adevărat al tatălui tău. Rămâne singură pe lume o femeie la fel de chinuită, mama ta, plânsul Îi taie sec obrajii cu lama lui de sare... ... și personalul se smulge ca un glonț din țeava tunelului de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]