7,454 matches
-
În 1932, armata a început să se intereseze de proiectele grupului și a participat la finanțare. În același an, GIRD a reușit prima lansare a unei rachete cu propulsie lichidă, GIRD-09 (la numai șapte ani de la prima lansare a unei rachete, realizată de americanul Robert Goddard). În 1934, Koroliov a publicat într-o carte ("Zborul în stratosferă") rezultatele muncii de cercetare la motoarele-rachetă. Datorită importanței militare a cercetărilor, conducerea sovietică a dispus în 1933 fuzionarea celor două centre de cercetare, GIRD
Serghei Koroliov () [Corola-website/Science/314467_a_315796]
-
RNII), condus de inginerul militar Ivan Klimenov. Din grup făceau parte unii dintre cei mai pasionați adepți ai zborului spațial, între care și Valentin Glușko. Koroliov a fost numit director adjunct al institutului, conducând secțiunea de studiu și dezvoltare a rachetelor navale pentru crucișătoare. Tot sub conducerea să a fost realizat un studiu privind construirea unui planor cu reacție. La 10 aprilie 1935 soția lui Koroliov a născut o fetiță, Natasa. În 1936 s-au mutat din casa părinților lui Koroliov
Serghei Koroliov () [Corola-website/Science/314467_a_315796]
-
reacție. La 10 aprilie 1935 soția lui Koroliov a născut o fetiță, Natasa. În 1936 s-au mutat din casa părinților lui Koroliov, în propriul apartament. La acea dată Koroliov ajunsese să fie șeful RNII-ului. Institutul a continuat perfecționarea rachetelor, mai ales detaliile privind stabilitatea și controlu. Au fost create sisteme de stabilizare automată cu giroscoape, care permiteau zborul stabil pe o traiectorie programată. Koroliov era un lider carismatic, care se impunea fără efort. La 22 iunie 1938, în timpul mării
Serghei Koroliov () [Corola-website/Science/314467_a_315796]
-
trimiși în lagăre, fiind arestat chiar și șeful grupului militar. Orice persoană care a ocupat o funcție de conducere în cadrul institututlui a fost executată între 1937-1938, făcând din Koroliov un norocos supraviețuitor. Din acest motiv programul de cercetare și producție a rachetelor a fost abandonat mulți ani, Rusia comunistă rămânând mult în urmă Germaniei naziste la capitolul rachete. Demență lui Stalin a lăsat astfel armata fără lideri capabili, slăbită, dezorganizata și prost înarmata și echipată exact înainte de invazia germană din din anul
Serghei Koroliov () [Corola-website/Science/314467_a_315796]
-
funcție de conducere în cadrul institututlui a fost executată între 1937-1938, făcând din Koroliov un norocos supraviețuitor. Din acest motiv programul de cercetare și producție a rachetelor a fost abandonat mulți ani, Rusia comunistă rămânând mult în urmă Germaniei naziste la capitolul rachete. Demență lui Stalin a lăsat astfel armata fără lideri capabili, slăbită, dezorganizata și prost înarmata și echipată exact înainte de invazia germană din din anul 1941. Koroliov a supraviețuit lagărului, dar cu sechele precum pierderea dinților, o fractură de mandibulă și
Serghei Koroliov () [Corola-website/Science/314467_a_315796]
-
al guvernului, fiind absolvit de orice vină. Biroul de proiectare a fost transferat de la NKVD la Comisia de Industrie Aeronautică a Guvernului. Koroliov a lucrat la Biroul de Proiectare mulți ani, sub conducerea lui Glușko, Studiind și realizând proiecte de rachete. În anul 1945 Koroliov a primit prima sa Medalie de Onoare, pentru munca lui în dezvoltarea motoarelor de rachete pentru aeronavele militare. În același an a fost numit colonel în Armată Roșie. Împreună cu alți experți, a zburat în Germania pentru
Serghei Koroliov () [Corola-website/Science/314467_a_315796]
-
Aeronautică a Guvernului. Koroliov a lucrat la Biroul de Proiectare mulți ani, sub conducerea lui Glușko, Studiind și realizând proiecte de rachete. În anul 1945 Koroliov a primit prima sa Medalie de Onoare, pentru munca lui în dezvoltarea motoarelor de rachete pentru aeronavele militare. În același an a fost numit colonel în Armată Roșie. Împreună cu alți experți, a zburat în Germania pentru studia date despre rachetă germană V-2. Rușii considerau de primă importantă refacerea documentației pierdute a rachetei V-2
Serghei Koroliov () [Corola-website/Science/314467_a_315796]
-
Koroliov a primit prima sa Medalie de Onoare, pentru munca lui în dezvoltarea motoarelor de rachete pentru aeronavele militare. În același an a fost numit colonel în Armată Roșie. Împreună cu alți experți, a zburat în Germania pentru studia date despre rachetă germană V-2. Rușii considerau de primă importantă refacerea documentației pierdute a rachetei V-2, studiul pieselor găsite la fața locului, precum și preluarea instalațiilor de fabricare. În 1946 au fost aduși în URSS 5. 000 de muncitori germani. Stalin a
Serghei Koroliov () [Corola-website/Science/314467_a_315796]
-
motoarelor de rachete pentru aeronavele militare. În același an a fost numit colonel în Armată Roșie. Împreună cu alți experți, a zburat în Germania pentru studia date despre rachetă germană V-2. Rușii considerau de primă importantă refacerea documentației pierdute a rachetei V-2, studiul pieselor găsite la fața locului, precum și preluarea instalațiilor de fabricare. În 1946 au fost aduși în URSS 5. 000 de muncitori germani. Stalin a făcut din cercetarea și producția de rachete balistice o prioritate națională, să că
Serghei Koroliov () [Corola-website/Science/314467_a_315796]
-
primă importantă refacerea documentației pierdute a rachetei V-2, studiul pieselor găsite la fața locului, precum și preluarea instalațiilor de fabricare. În 1946 au fost aduși în URSS 5. 000 de muncitori germani. Stalin a făcut din cercetarea și producția de rachete balistice o prioritate națională, să că prizonierii germani au fost grupați într-un nou institut, creat special pentru ei, N. I. I-88. Studiul și perfecționarea rachetelor balistice a trecut sub controlul militar al lui Dimitri Ustinov, avându-l pe Koroliov
Serghei Koroliov () [Corola-website/Science/314467_a_315796]
-
URSS 5. 000 de muncitori germani. Stalin a făcut din cercetarea și producția de rachete balistice o prioritate națională, să că prizonierii germani au fost grupați într-un nou institut, creat special pentru ei, N. I. I-88. Studiul și perfecționarea rachetelor balistice a trecut sub controlul militar al lui Dimitri Ustinov, avându-l pe Koroliov proiectant principal de rachete cu rază lungă de acțiune. Koroliov a dovedit pricepere în utilizarea noilor instalații, organizând totul foarte bine. Germanii care lucrau la instalație
Serghei Koroliov () [Corola-website/Science/314467_a_315796]
-
națională, să că prizonierii germani au fost grupați într-un nou institut, creat special pentru ei, N. I. I-88. Studiul și perfecționarea rachetelor balistice a trecut sub controlul militar al lui Dimitri Ustinov, avându-l pe Koroliov proiectant principal de rachete cu rază lungă de acțiune. Koroliov a dovedit pricepere în utilizarea noilor instalații, organizând totul foarte bine. Germanii care lucrau la instalație erau ținuți că într-o închisoare, fiind incinjurati de garduri de sârmă ghimpată și gardieni înarmați. Cu documentația
Serghei Koroliov () [Corola-website/Science/314467_a_315796]
-
Germanii care lucrau la instalație erau ținuți că într-o închisoare, fiind incinjurati de garduri de sârmă ghimpată și gardieni înarmați. Cu documentația refăcuta, în parte și datorită rachetelur V-2 demontate, s-a început construirea unei replici funcționale a rachetei. Această a fost numită R-1 și a fost testată pentru prima oara în octombrie 1947. Au fost lansată unsprezece, cinci dintre ele atingandu-si obiectivul. Aceste reușite erau comparabile cu ale germanilor, demonstrând slabă fiabilitate a rachetei. Sovieticii au folosit
Serghei Koroliov () [Corola-website/Science/314467_a_315796]
-
replici funcționale a rachetei. Această a fost numită R-1 și a fost testată pentru prima oara în octombrie 1947. Au fost lansată unsprezece, cinci dintre ele atingandu-si obiectivul. Aceste reușite erau comparabile cu ale germanilor, demonstrând slabă fiabilitate a rachetei. Sovieticii au folosit muncitori germani la acest proiect până în anul 1952, cănd primele grupuri au început a fi repatriate, pentru ca in 1954 utilizarea de specialiști străini la acest program să fie sistata. În 1947 grupul NII-88, sub conducerea lui Koroliov
Serghei Koroliov () [Corola-website/Science/314467_a_315796]
-
început a fi repatriate, pentru ca in 1954 utilizarea de specialiști străini la acest program să fie sistata. În 1947 grupul NII-88, sub conducerea lui Koroliov, a început lucrul la proiecte mai avansate, mărind rază de acțiune și greutatea utilă a rachetelor. R-2 avea rază de acțiune de două ori mai mare decât V-2 și a fost prima rachetă care avea focos separat. Următoarea rachetă a fost R-3, cu o rază de acțiune de 3.000 km, putând atinge obiective în
Serghei Koroliov () [Corola-website/Science/314467_a_315796]
-
1947 grupul NII-88, sub conducerea lui Koroliov, a început lucrul la proiecte mai avansate, mărind rază de acțiune și greutatea utilă a rachetelor. R-2 avea rază de acțiune de două ori mai mare decât V-2 și a fost prima rachetă care avea focos separat. Următoarea rachetă a fost R-3, cu o rază de acțiune de 3.000 km, putând atinge obiective în Marea Britanie. Grupul condus de Glușko (care avea același tip de activitate că al lui Koroliov) nerealizând motoare destul de
Serghei Koroliov () [Corola-website/Science/314467_a_315796]
-
Koroliov, a început lucrul la proiecte mai avansate, mărind rază de acțiune și greutatea utilă a rachetelor. R-2 avea rază de acțiune de două ori mai mare decât V-2 și a fost prima rachetă care avea focos separat. Următoarea rachetă a fost R-3, cu o rază de acțiune de 3.000 km, putând atinge obiective în Marea Britanie. Grupul condus de Glușko (care avea același tip de activitate că al lui Koroliov) nerealizând motoare destul de puternice, a pierdut finanțarea în anul
Serghei Koroliov () [Corola-website/Science/314467_a_315796]
-
1949, dar Koroliov a mai cunoscut și alte femei după căsătoria cu Nina. Koroliov nu a fost interesat numai de tehnologia balistică. A fost mereu sedus de ideea utilizării acestei tehnologii în călătoriile spațiale. În anul 1953 a propus folosirea rachetei R-7 pentru lansarea pe orbită a unui satelit. A reușit să impună această idee Academiei Ruse de Știință, mai mult, a propus trimiterea unui căina în spațiu. A fost nevoit să învingă rezistență militarilor și a partidului. În anul 1957
Serghei Koroliov () [Corola-website/Science/314467_a_315796]
-
o sfera șlefuita, în interiorul carea se află un emițător radio, cateva instrumente pentru măsurat temperatura și bateriile de alimentare. Koroliov a supravegheat personal montarea satelitului. Muncă la acestă a fost tensionată. În sfârșit, pe 4 octombrie 1957 a fost lansată rachetă și satelitul a ajuns pe orbită. Evenimentul a avut un efect imediat și răsunător, implicațiile politice fiind cele așteptate. Nikita Hrusciov a încântat de succes, a hotărât că trebuie făcută o nouă lansare, cu ocazia celei de a-40-a aniversări a
Serghei Koroliov () [Corola-website/Science/314467_a_315796]
-
de sondă nordamericana Explorer 4 în luna iunie a aceluiași an. Dar Sputnik 3 a demonstrat, indubitabil, capacitatea tehnologiei balistice a URSS Koroliov dorea să trimită un om pe Lună. Pentru realizarea acestui obiectiv a folosit o versiune modificată a rachetei R-7, căreia i-a adăugat încă o treaptă. Motorul ultimei trepte a fost primul motor-racheta proiectat să funcționeze în afara atmosferei. Primele lansări, efectuate în anul 1958, au eșuat. În același an a fost lansată sonda Luna 1, cu intenția de
Serghei Koroliov () [Corola-website/Science/314467_a_315796]
-
Koroliov dorea să continuie cu proiectul navei Soyuz, care se putea conecta cu alta navă, în vederea înlocuirii cosmonauților. Nikita Hrușciov dorea însă mai multe zboruri cu echipaj. Koroliov a încercat să se opună acestei idei, deuarece nu dispunea de o rachetă destul de puternică pentru a duce în spațiu un echipaj cu 3 oameni, aș cum dorea liderul sovietic. Pe acestă nu-l interesau aspectele tehnice ale problemei, aș că îi lasă de înțeles lui Koroliov că dacă nu se conformează sugestiilor
Serghei Koroliov () [Corola-website/Science/314467_a_315796]
-
aceste condiții navă Voshod, o variantă îmbunătățită a lui Vostok. Una din dificultățile oroiectului era necesitatea că aceasta să aterizeze cu parașutele. Era nevoie de o parașută mare pentru că nava să ajungă la sol în siguranță. Rezultatul a fost o rachetă de pe care s-au înlăturat toate accesoriile la care se putea renunța, pentru că aceasta să fie cât mai ușoară. Chiar și echipajul a urmat o cură de slăbire. Capsula urma să fie lansată în spațiu cu o greutate cât mai
Serghei Koroliov () [Corola-website/Science/314467_a_315796]
-
accesoriile la care se putea renunța, pentru că aceasta să fie cât mai ușoară. Chiar și echipajul a urmat o cură de slăbire. Capsula urma să fie lansată în spațiu cu o greutate cât mai apropiată de maximul admis de puterea rachetei, în consecință, aceasta consumă aproape tot combustibilul la atingerea vitezei orbitale. Rachetă a fost testată odată fără echipaj, iar pe 12 octombrie 1964 un echipaj de 3 oameni a fost lansat în spațiu, pe o orbită circumterestra. Această a realizat
Serghei Koroliov () [Corola-website/Science/314467_a_315796]
-
ușoară. Chiar și echipajul a urmat o cură de slăbire. Capsula urma să fie lansată în spațiu cu o greutate cât mai apropiată de maximul admis de puterea rachetei, în consecință, aceasta consumă aproape tot combustibilul la atingerea vitezei orbitale. Rachetă a fost testată odată fără echipaj, iar pe 12 octombrie 1964 un echipaj de 3 oameni a fost lansat în spațiu, pe o orbită circumterestra. Această a realizat 16 ocoluri în jurul Pământului. Navă a fost proiectată pentru o aterizare lină
Serghei Koroliov () [Corola-website/Science/314467_a_315796]
-
care a fost eliminat sistemul ejector. Mai mult, nu avea nici sistem de salvare la decolare. Cum americanii plănuiau un zbor spațial cu Gemini, rușii au dorit să-i depeseasca din nou, făcând un nou zbor cu o a doua rachetă Voshod. Adaugandu-i o cabină pentru decompresie, Voshod 2 a fost lansată pe 18 martie 1965 avându-l la bord pd Alexei Leonov. Zborul aproape că s-a terminat cu un dezastru, așa incatplanurile pentru alte misiuni Voshod au fost
Serghei Koroliov () [Corola-website/Science/314467_a_315796]