7,913 matches
-
to Colyvan", Mind, Vol. 111 . 441 . January. Mill, John Stuart 1884 A system of logic, Longmans, Green and Co., London. Millman, R. 1977 "Kleinian Transformation Geometry," American Mathematical Monthly 84: 338349. Morganti, M. 2004 -"On the preferability of Epistemic Structural Realism" Synthese 142. Newman, M. H. A. 1928 "Mr. Russell's "Causal Theory of Perception"", Mind vol xxxvii, no 146. Parsons, C. 2004 "Structuralism and metaphysics: The foundations of mathematics and logic", Philosophical quarterly, vol. 54, no214, pp. 56-77. Pârvu, Ilie 2001
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
Alfred A. Knopf. Peressini, A. 1999 "Applying pure mathematics" Philosophy of Science, Vol. 66, No. 3, Supplement. Proceedings of the 1998 Biennial Meetings of the Philosophy of Science Association. Part I: Contributed Papers ,Sep., pp. S1-S13. Psillos, Stathis 1996 "Scientific Realism and the "Pessimistic Induction"", Philosophy of Science 63. Psillos, Stathis 2001 "Is Structural Realism Possible?", Philosophy of Science 68. Putnam, Hilary 1969 "Is Logic Empirical?" in Boston Studies in the Philosophy of Science vol. 5, Reidel Publishing Company. Putnam, Hilary
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
No. 3, Supplement. Proceedings of the 1998 Biennial Meetings of the Philosophy of Science Association. Part I: Contributed Papers ,Sep., pp. S1-S13. Psillos, Stathis 1996 "Scientific Realism and the "Pessimistic Induction"", Philosophy of Science 63. Psillos, Stathis 2001 "Is Structural Realism Possible?", Philosophy of Science 68. Putnam, Hilary 1969 "Is Logic Empirical?" in Boston Studies in the Philosophy of Science vol. 5, Reidel Publishing Company. Putnam, Hilary 1971 "Philosophy of logic". Putnam, Hilary 1976 "How to Think Quantum-Logically" in P. Suppes
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
in the Philosophy of Science vol. 5, Reidel Publishing Company. Putnam, Hilary 1971 "Philosophy of logic". Putnam, Hilary 1976 "How to Think Quantum-Logically" in P. Suppes (ed.) Logic and Probability in Quantum Theory, D. Reidel Publishing Company. Putnam, Hilary 1983 Realism and reason, Cambridge University Press. Quine, Willard Van Orman 1957 "The Scope and Language of Science", Br J Philos Sci VIII: 1-17. Quine, Willard Van Orman 1964 "Two Dogmas of Empiricism" in Philosophy of Mathematics, P. Benacerraf and H. Putnam
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
783-794. Quine, Willard Van Orman 1994 Philosophy of Logic, (second edition) Harvard University Press. Reichenbach , Hans 1936 "Logistic Empiricism in Germany and the Present State of its Problems", Journal of Philosophy 33 (6): 141-160. Redhead, M. 1992 Incompleteness, Nonlocality and Realism, Clarendon Press, Oxford. Redhead și Teller 1992 "Particle Labels and the Theory of Indistinguishable Particles in Quantum Mechanics" Brit. J. Phil. Sci. 43. Resnik, M. 1974 "The Frege-Hilbert Controversy," Philosophy and Phenomenological Research, 34: 386-403. Resnik, M. 1990 "Between mathematics
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
as a science of patterns: epistemology" Noûs, Vol. 16, No. 1, 1982 A. P. A. Western Division Meetings (Mar.,), pp. 95-105. Resnik, M. 1997 Mathematics as a science of Patterns, Oxford University Press. Resnik, M. and Kushner 1987 "Explanation, independence and realism in mathematics", The British Journal for the Philosophy of Science 38(2):141-158. Schlick, Moritz 1966 "Positivism and Realism" in Ayer Logical Positivism, The Free Press. Schlick, Moritz 2003 Forma și conținut, Editura Pelican (trad. Angela Teșileanu, Mircea Flonta, Constantin
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
95-105. Resnik, M. 1997 Mathematics as a science of Patterns, Oxford University Press. Resnik, M. and Kushner 1987 "Explanation, independence and realism in mathematics", The British Journal for the Philosophy of Science 38(2):141-158. Schlick, Moritz 1966 "Positivism and Realism" in Ayer Logical Positivism, The Free Press. Schlick, Moritz 2003 Forma și conținut, Editura Pelican (trad. Angela Teșileanu, Mircea Flonta, Constantin Stoenescu). Shabel, Lisa 2004 "Kant's 'Argument from Geometry'", The Journal of the History of Philosophy 42:2, Aprilie
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
Supplement. Proceedings of the 1996 Biennial Meetings of the Philosophy of Science Association. Part I: Contributed Papers (Sep.), pp. S256-S263. Warmbrod, Ken 1999 "Logical constants", Mind, vol. 108, July. Wigner 1960 "The unreasonable effectiveness of mathematics". Worrall, J. 1989 "Structural Realism: The Best of Both Worlds", Dialectica. Zahar, E. 1980 "Einstein, Meyerson and the role of mathematics in physical discovery", The British Journal for the Philosophy of Science 31(1):1-43. Index A priori, 11, 15, 17, 20, 23-27, 32, 35
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
Stathis, 196, 199, 202-204 Putnam, Hilary, 11, 16, 17, 100, 103-105, 112, 113, 114, 161, 182, 183, 185, 195 Quine, Willard Van Orman, 11, 18, 20, 94-104, 125, 127, 129, 162, 183, 185, 219 Ramsey, Frank, 200, 201, 202, 206 Realism, 145, 186, 193, 197, 202 * Structural, 12, 13, 22, 145, 194, 195, 200, 201, 205, 210-212, 217 Reichenbach, Hans, 17, 18, 45, 127, 129, 130, 219 Relativitate, teoria generala a, 16, 17, 45, 69, 70, 74, 82, 89, 90, 105
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
complete, an empiricist position in the philosophy of mathematics must be supplemented with a presentation of those aspects of the world for which the mathematical sentences 'stand'. To solve this problem the author combines the empiricist view with a structural realism in the philosophy of science. We can distinguish between two implications that can be drawn from this way of solving the problem of applicability. First of all, it is clear that we can no longer speak about a special status
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
rădăcina pătrată și din numere negative, nu numai din cele pozitive" (Penrose 2001: 101). 85 De obicei, teza epistemologică nu apare explicit în formulările poziției platoniste, dar dacă ținem cont că "indiferent cât de puternic este cazul prima face pentru realismul matematic, nu poate sta doar ca o doctrina ontologică" (Resnik 1997: 85) ci trebuie să fie însoțit de o epistemologie potrivită, ne dăm seama că ea apare oricum în cadrul mai larg al discuției asupra platonismului. 86 După Burgess și Rosen
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
adresează realiștilor științifici: "Înțelegerea trăsăturilor paradoxale ale mecanicii cuantice a motivate multe lucrări în filosofia fizicii și a condus câțiva fizicieni remarcabili și filosofi ai științei către viziuni antirealiste ale teoriei. Dar noi suntem preocupați cu cei care îmbină un realism științific cu un antirealism matematic. Mecanica cuantică îi provoacă să explice particulele cuantice în termini fizici necontroversați" (Resnik 1997: 105). 99 Cineva se poate întreba de ce folosesc un astfel de argument, după ce am argumentat că putem respinge argumentele care pleacă
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
Fund and by the Romanian Government under the contract number POSDRU ID 56815. -----------------------------------------------------------------------166 167 APLICABILITATEA MATEMATICII CA PROBLEMĂ FILOSOFICĂ Introducere Prefață Introducere Statutul special al matematicii Pierderea statutului special Încercări de salvare a statutului special Aplicabilitatea matematicii Empirism și realism Bibliografie Index Résumé Summary
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
altceva decât "un simplu coeficient al puterii, care îl face capabil să meargă cel mai eficient în direcția pe care și-a ales-o"462. Practic, "vocea interioară" pe care Hitler o articulează este garantul "celui mai înalt grad de realism, în ce privește tacticile eficiente"463. De exemplu, notează Burke, în momentul în care Hitler a hotărât că masele au nevoie de certitudini - ca și el însuși, de altfel - a încropit un "program cu 25 de puncte, drept platformă a Partidului Național
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
bunul simț. Bunul simț, zice Lewis, constă "într-o mulțime de convingeri asupra cărora nu e necesară reflecția, al căror "adevăr" este evident și care sunt întrebuințate în înțelegerea situațiilor și evenimentelor"602. Astfel, bunul simț consolidează un gen de "realism transparent"603, în baza căruia "o afirmație de bun simț constituie ceea ce toată lumea știe; o evaluare de bun simț reprezintă ceea ce orice persoană inteligentă ar face"604. Mai mult, bunul simț este atât de evident celor care îl acceptă, încât
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
de faptul că publicul însuși, potrivit aceluiași raționament, se raportează la unul și același discurs în modalități diferite, tocmai pentru că "aplică aceste criterii diferite de înțelegere"617, specifice, fiecare, lentilei din perspec-tiva căreia publicul respectiv vede lumea. Astfel, "îndemnul la realism, dezbatere și adevăr sunt fundamentale analizei raționale"618, în timp ce apelul președintelui american la forma narativă "definește relația celor care acceptă retorica lui Reagan cu un complex de chestiuni fundamentale"619. În cazul particular al problemei reducerii impozitelor, de pildă, Lewis
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
plecat la Viena, la împărat, era de perfectă bună credință. Generalul Rădescu, refugiat la Ambasada engleză, în 1945, la fel. Cum am fost tratați de occidentali se știe. Unii spun cu cinism, alții spun doar între onformism și libertate cu realism (o explicație nu exclude pe alta). Dar rezultatul și într-un caz și-n altul a fost, din punctul nostru de vedere, catastrofal. Grupurile de partizani care au luptat până prin anii '50 au fost pătrunse de același mit american. Apoi
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
încă unele nume și titluri comparative pentru a nu fi greșit înțeleși. Nivelul unor astfel de discuții, la noi, este încă destul de coborât. Dar, nouă cel puțin, ne pare evident că V. T. are, uneori, ceva din luciditatea, mizantropia și realismul implacabil al politologilor moraliști de clasă. Stilul său jurnalistico-radiofonic, descriptiv informativ riscă totuși să ne deruteze. Densitatea și acuitatea unor observații și reflexii sunt însă incontestabile. Perspectivele politologiei românești în stare incipientă se lărgesc și mai mult prin analizele și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
timid încercată (dar tot în sfera marxistă), inclusiv prin recuperarea revizionistului LukÆcs. Dar poate cea mai gravă urmare a acestei situații a fost inocularea dezgustului pentru orice teorie a literaturii. Ea era asociată în mod mecanic cu toate aberațiile proletcultismului, realismului socialist și ale spiritului partinic în literatură. La această catastrofă se adaugă o a treia cauză a blocării teoriei literare românești (înțeleg mereu: autentică, originală). începutul unei oarecari destinderi și liberalizări, de la sfârșitul anilor '60, de o anume extindere în
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
realitate", "lumi paralele Universului cotidian în care ne mișcăm" (în acest sens, "La țigănci, ca și un mit polinezian sau nord-american, este și nu este o lume reală")7 și trimit, până într-un anumit punct, la pluralitatea lumilor din realismul modal al lui David Lewis. Ele pot lua naștere printr-o breșă temporală, iar permeabilitatea lor se realizează într-un anumit moment, de obicei amiaza, când lumile se suprapun și personajul eliadesc, fie el de tip call ori quest, trece
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
a unor forme de ființare asemănătoare..., cum ar fi, de exemplu, antinomia continuu-discontinuu în domeniul fizical (sau mai exact microfizical)"162. Corelația mi se pare interesantă, mai ales că și Blaga gândea de la început teoria sa cosmologică în sensul unui realism metafizic, în care principiul cosmologic să fie conceput nu cum s-ar dori să fie, ci în acord cu semnele lumii. Se pare că natura antinomică a principiului își găsește expresia în natura antinomică a unora dintre fenomenele acestei lumi
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
îl paște dacă se abate de la etica artistică este, pe de o parte, de a fi acaparat de forțele omogenizante ale sistemelor sale aferente și eferente, care îi vor oferi cunoașterea lumii, ceea ce îl va duce la un raționalism și realism al operei, pe de altă parte, de a "luneca într-o eterogenitate prea liberă", care va genera dispariția formei și invazia detaliului, a fragmentarului. O altă experiență ce funcționează după logica terțului inclus este, în opinia lui Ștefan Lupașcu, experiența
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
așa-numitele post-isme și beyond-isme, foarte numeroase în a doua jumătate a secolului al XX-lea744, care se referă la dualități conceptuale asemănătoare celor din fizică: obiect-subiect, unitate-diversitate, mental-fizical, individual-social, fapt-valoare etc., și care încearcă să depășească dispute doctrinare de tipul realism antirealism, absolutism relativism, empirism pragmatism, mentalism fizicalism, internalism externalism, fundaționism deconstructivism etc. Ele tind să accepte perspectiva deschisă de mecanica cuantică, angajând ideea "că realitatea lumii se manifestă ea însăși dual, cunoașterea ei având sorți de izbândă doar din perspectivă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
se pare, în epocă Louis de Broglie, care a avut rezerve mari în legătură cu interpretarea mecanicii cuantice prin prisma complementarității, atacând-o din două unghiuri: al manifestării succesive a aspectelor duale și al interpretării strict epistemologice a dualității undă-corpuscul761. Adoptând un realism fizic de descendență einsteiniană, de Broglie "face pași în plus pentru o înțelegere mai nuanțată a dualității", afirmând simultaneitatea opușilor și încercând o interpretare ontologică a dualității, în sensul unei veritabile coexistențe a membrilor acesteia 762. Dacă lucrurile stau astfel
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
este situarea într-o complexitate de fond dată de tendințe sau idei divergente, care îl obligă la asumarea unei dialectici la fel de complexe. Astfel, afirmă filosoful francez, dacă "istoria științei dă la iveală un ritm alternativ de atomism și energetism, de realism și pozitivism, de discontinuu și continuu, de raționalism și empirism", știința nouă pare preocupată de o adevărată sinteză a unor astfel de tendințe și idei contradictorii 764. Rațiunea de reînnoire" a spiritului științific al secolului al XX-lea nu mai
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]