8,278 matches
-
populare românești; "castelul" și "pajul" sunt medievalism occidental. Aceeași degajare de influență romantică se vede și în formă. Stilul, la început înflorit, "figurat", spre sfârșit devine sobru, alcătuit mai mult din termeni proprii, căci acum Eminescu devine mai analist, mai "realist" și mai subiectiv - mai el. (Se înțelege că aici nu e vorba de acele părți din poezia sa care, prin genul lor, reclamă numaidecât stilul figurat.) Romantismului de imaginație și fantezie, mai împrumutabil, i-a luat locul subiectivismul romantic, mai
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de Centrul Județean de Conservare și Promovare a Culturii Tradiționale Vaslui), pasaje relative la obiectivele pe care ni le-am propus pentru primele două subcapitole ale părții finale din lucrarea de față. Considerăm că este un material cuprinzător, amănunțit și realist, rod al unei specializări autentice, și că, în consecință, nu este benefică trunchierea prețioaselor informații culese de-a lungul muncii sale pe pământ vasluian. Autoarea Cap. I - Introducere în epistemologia creativității Motto: 1.1 Definirea creativității în relație cu dotarea
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
copilul, dar și părinții săi) să înțeleagă și să-și lămurească problemele, să-și cunoască și să și dezvolte resursele proprii, să-și atingă scopurile propuse pentru a se integra în societate, să ia, în măsura posibilităților, decizii pertinente și realiste. Pentru a încuraja copilul cu cerințe speciale să se dezvolte în acord cu cerințele unei viitoare profesiuni, dezirabile pe piața muncii, consilierul trebuie să cunoască particularitățile psihointelectuale și aptitudinale ale copilului, să-l informeze cu privire la ofertele școlii sau ale instituțiilor
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
peste care se așternea un strat superficial de lut. Astfel de construcții s-au mai păstrat până astăzi. Sculptura în lemn a avut inițial rosturi exclusiv magice, invocarea soarelui fiind în centrul acestor reprezentări. Varietatea simbolurilor solare implică atât reprezentarea realistă a astrului, cât și forme abstractizate ca rozeta, vârtejul, roata solară, rombul, cercul tăiat în cruce etc. Simbolurile solare sunt asociate frecvent cu elemente din pomul vieții, mai ales în tiparul său elenistic, o consecință a străvechilor noastre legături cu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
esențial, fizic, formal, fundamental, geografic, individual, legal, logic, material, național, oficial, practic, profesional, spiritual, sportiv, statistic, științific apar adverbializate în corpus atât de categorizatorul din punct de vedere, cât și de în mod, iar clinic, filosofic, fizic, generic, logic, obiectiv, realist, riguros, serios, sincer, spiritual, statistic apar și în expresiile lexicale adverbiale cu în mod, și în cele cu vorbind; această compatibilitate semantică a adjectivelor menționate arată că valoarea calificativă sau categorială a acestora nu este fixă și exclusivă, total intrinsecă
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
mai precis) previzibil productiv (într-un mod sănătos și productiv) profesionist profesionist (într-un mod foarte profesionist) profesionist (într-un mod profesionist și foarte clar) prohibit provocator (într-un mod foarte provocator) rapid (într-un mod rapid și nediscriminatoriu) real realist rezonabil satisfăcător satisfăcător (într-un mod mai mult decât satisfăcător) sălbatic (într-un mod de-a dreptul sălbatic) sănătos (într-un mod sănătos și productiv) sentimental (într-un mod cald, matern și sentimental) serios (într-un mod foarte serios) similar
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
astfel au rămas amănuntele întrun raport de sertar. Sau alt scenariu, cel al doctorului Ovidiu Vuia, unul dintre medici a avut raportul său care a urmat traseul până la G. Potra. Cum citim, cum cităm.... Doctorul Ovidiu Vuia presupune un scenariu realist, cu autoritatea diagnosticului dat de șef, transmiterea acestui diagnostic către generația următoare, etc. Abia după o asemenea desfășurare a concretului, dacă ar fi făcut-o, Călin L. Cernăianu ar putea să discute dacă nu cumva Manuscrisul Potra provine de la Al.
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
superior dotate au avut o evoluție profesională favorabilă, majoritatea fiind intelectuali de marcă sau oameni de afaceri prosperi. A fost un pas important al psihologiei, care a trecut de la spiritul speculativ de abordare la spiritul experimental, mai obiectiv și mai realist. Dar atunci s-a comis prima eroare teoretică și metodologică prin identificarea creativității cu inteligența, declarând testele de inteligență ca privilegiate în sondarea creativității. Ori, astăzi se cunoaște că inteligența este numai un factor al creativității, iar testele de inteligență
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
și de pe piață). Vor rămâne în competiție doar cei permanent creativi. 7.3.3 Blocaje emoționale 1. Teama asumării riscului și teama de eșec Oamenii ajung să atribuie o importanță exagerată oricărei posibile greșeli. Remediul cel mai eficient este evaluarea realistă a consecințelor. Blocajul mai are un aspect aparte. Oamenilor nu le place să conteste opiniile general acceptate, mai ales când sunt susținute de personalități ale domeniului. Ei știu că există întotdeauna riscul de a greși, în special dacă noua idee
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
care-ți vine în minte, fără cenzură, chiar dacă pare absurdă sau imposibilă, iar grupul trebuie să o accepte pe loc, pentru că este mai ușor de cumințit o idee decât să o găsești. Deci toate ideile sunt acceptate: bune sau rele, realiste sau fanteziste, logice sau aiurite, legale sau ilegale, nu contează. La urma urmei, chiar și cele mai aiurite sau mai fanteziste idei pot fi utile la un moment dat - fie măcar pentru a crea bunădispoziție. Râsul în ședințele de brainstorming
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
arbitru imparțial, care apreciază meritele soluțiilor vechi, dar consemnează obiectiv și neajunsurile; cu toate acestea, datorită greutăților legate de modificare și luând în considerare datele precedente satisfăcătoare, se pronunță pentru menținerea soluțiilor vechi, fără a se opune categoric eventualelor îmbunătățiri realiste. De regulă, este persoana cea mai vârstnică din grupul de creație. Exuberantul se manifestă ca un participant tipic la brainstorming. El se comportă dezinvolt, furnizând, fără autocontrol riguros, ideile cele mai îndrăznețe sau mai năstrușnice care îi apar în minte
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
adept al proverbului „mai binele este dușmanul binelui”. Acest rol este întruchipat de un specialist într-un domeniu apropiat. Optimistul luminează umbra lăsată de pesimist, îmbărbătând participanții să privească lucrurile dintr-o perspectivă reală, concretă și realizabilă. El găsește fundamentări realiste și posibilitățile de realizare a soluțiilor propuse de către exuberant, stimulând participanții să gândească pozitiv. Acest rol este întruchipat de persoana cea mai competentă în problema dată. Fiecare persoană a grupului de concluzionare „va intra în rol” și-și va interpreta
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
domenii simple. Spune cu satisfacție: „Acesta este mica mea operă”. 5. Îndrăznește! nu te speria de noutate, nici de necunoscut, nici de risc, încearcă să înfrunți, să te lansezi, să experimentezi ceea ce nu ai îndrăznit niciodată să faci. 6. Fii realist! privește lucrurile și oamenii așa cum sunt, nu idealiza ceea ce este sordid, nici nu considera sordid ceea ce este normal, să nu crezi în mijloace magice și să știi că totul este relativ. 7. Depășește dificultățile! - nu fugi de ele, nu le
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de inteligență prezentate mai sus. Daniel Goleman, în anul 1994, a folosit conceptul de inteligență emoțională, care regăsește trăsături ale inteligențelor: intrapersonală și interpersonală. Conform acestui concept, există cinci competențe emoționale și sociale de bază: cunoașterea de sine (o evaluare realistă a talentelor proprii și o încredere de sine întemeiată), autocontrolul (stările emoționale trebuie conduse astfel încât să favorizeze îndeplinirea obiectivelor și nicidecum să le stânjenească sau să le blocheze), motivarea (folosirea preferințelor personale în direcționarea către atingerea țelurilor propuse, care să
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
unire !, dezideratul unui mare număr de intelectuali români și al unor publicații culturale românești din afara hotarelor țării: „Gazeta aceasta, care nu e a nici unui clan, face din coloanele ei schele pentru zidirea înțelegerii în dragoste românească. Ea cheamă pe cei realiști și deciși la lucru”. Pagina întâi poartă permanent semnătura lui George Racoveanu; între colaboratorii constanți se numără Rosa Del Conte, Domnica Palade, Ion Făgărășanu, Viorel Trifa, Petre Vălimăreanu, Al. Galeriu, D. Petrescu. Secțiunea literară sporește valoarea periodicului prin prezența, în
ŢARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290078_a_291407]
-
1987) nu se disting în mod deosebit. Rețin atenția prozele stranii sau fantastice, mai ales de atmosferă, din ambele cicluri ale primului volum, Câmpia pierdută și Orașul fără fântâni. Textele din cealaltă carte se cantonează în orizontul satului, alternând narațiunea realistă, de tip „document”, cu portretul, pitorescul limbaj oltenesc cu proza poetică, umorul și ironia cu tonul nostalgic și cu lirismul. „Romanul epistolar” în cinci volume Plâng, iubite prinț se compune din documente personale, dar și din tăieturi de ziare (mai
TACOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290034_a_291363]
-
ei, ucis chiar în „ceasul nunții sale”. Ils refleurissent, leș pommiers sauvages (1991) și Zoia se articulează că un fel de roman-scoică, în care părțile deliberat disipate ale scrierii își găsesc în chip ingenios nervura de conexiune. Zoia, unde reconstituirea realistă are cea mai mare amploare comparată cu alte scrieri ale lui Ț., ar fi, în intenție, un român total, o cronică a epocii totalitare, obținută prin radiografia câtorva biografii reprezentative (de la un ideolog de partid la un exilat), un bazar
TANASE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290052_a_291381]
-
inimei”, București, 1988; Faust repovestit copiilor lui..., București, 1991; Povestiri din lumea nouă, București, 1996; Îngerul de la benzinărie, Pitești, 2003. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Povestitori II, RL, 1985, 18; Marian Papahagi, Școala cotidianului, TR, 1985, 27; Nicolae Manolescu, Un prozator realist, RL, 1985, 35; Iorgulescu, Prezent, 327-330; Dan Culcer, „Maestrul de lumini”, VTRA, 1986, 3; Dimisianu, Subiecte, 270-275; Holban, Profiluri, 430-432; Mircea Iorgulescu, Lozul cel mare, RL, 1988, 37; Ioan Buduca, Cercul care se închide, AFT, 1988, 10; Florin Manolescu, Tema
TEODORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290138_a_291467]
-
impus a fost monumentala colecție Poezii populare române (1885), care se numără, alături de cele ale lui Vasile Alecsandri și Grigore G. Tocilescu, între cele mai importante culegeri de folclor din secolul al XIX-lea. Pornind de la un punct de vedere realist, folcloristul adună materialele așa cum sunt, de acolo unde le întâlnește și de la cine le află. Deși predomină poezia din Muntenia și Oltenia, T. aduce și date noi despre literatura populară din celelalte provincii. El include și multe producții de proveniență
TEODORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290140_a_291469]
-
și grecisme, cu mari efecte evocatoare. Cu aceeași savoare lexicală sunt realizate și siluete din Bucureștii de altădată, vechi lăutari și cântăreți bisericești, printre care se întrevede, uneori, silueta lui Anton Pann. Versurile lui T., incluse în Icoane (1891) și Realiste (1896), sunt compuneri sentimentale de album, idile delicate, încheiate de obicei cu o glumă sau cu o ironie, în maniera pe care o va desăvârși mai târziu G. Topîrceanu. Epigramele (adunate în volum în 1900) și cronicile rimate i-au
TELEOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]
-
Scene și portrete” de Dumitru Teleor. Nuvelele aceluiași autor, LUP, 1886, 135; Demetrescu, Profile, 51-57; P., Teleor, „Țara”, 1894, 267; Ce crede d. Dumitru Teleor, „Epoca”, 1897, 547; Răspunsul d-lui Teleor, „Foaia pentru toți”, 1897, 23; Seraficus [Al. Antemireanu], „Realiste”, CL, 1897, 12; Caragiale, Opere, IV, 337-341; Dimitrie Teleor, „Litere și arte”, 1903, 20; G. G. [Gala Galaction], Înmormântarea lui D. Teleor, „Luceafărul” (București), 1920, 8-9; Călinescu, Ist. lit. (1941), 526-528, Ist. lit. (1982), 594-597; Cosco, Bunica, 299-304; D. Karnabatt
TELEOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]
-
notația psihologică, pentru a sugera o atmosferă și mentalități caracteristice. O tușă pamfletară se alătură crochiurilor pline de umor (replici, gesturi, îmbrăcăminte) care, în pofida unor inserții de senzațional în manieră comercială, foiletonistică, însuflețesc când și când personajele. Scriitura precisă, amănunțit realistă, proprie gazetarului, nu obturează perspectiva psihologică, nu foarte adâncă, dar trasată cu mână sigură. Șarja, pamfletul sunt prezente și în Domnul Negoiță sau Individul împotriva statului (1932), iar arta dialogului, bine stăpânită de T.-B., a făcut ca acest roman
TEODORESCU-BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
o bună documentare, aducând în plan narativ evenimente, personaje reale și ficționale, ca rod al conlucrării dintre ziarist și prozator. Îndeosebi Pavilionul de vânătoare, proiectat ca parte a unui ciclu despre neamul boierilor Măgureanu, se distinge prin tipologia de factură realistă. Paginile memorialistice ale lui T.-B. relevă, deopotrivă, har și plăcere de a povesti, fiind și mărturii documentare despre oameni, fapte contemporane scriitorului. Ca traducător, a facilitat cititorului român contactul cu scrierile lui Benjamin Constant, André Maurois ș.a. SCRIERI: Suflet
TEODORESCU-BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
bănățean”, iar în volum în 1954, cu romanul istoric Brazdă și paloș (volumul II, 1956). T., unul din cei mai prolifici autori postbelici, încearcă să acopere în cărțile sale aproape toate compartimentele istoriei naționale, selectând episoade semnificative, privite din perspectivă realistă, într-o proză-document. Naratorul beneficiază și de experiența unui om de aventură, pilot profesionist și marinar de ocazie, multe peripeții trecând din viață în cărți, mai ales în culegerile de reportaje Noi, „Mircea” și Atlanticul (1978), Cu „Hai Hui-2” spre
THEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
autoritate, ierarhie și ordine, natura umană se manifestă liber, iar statele se comportă precum oamenii din starea de natură descrisă de Hobbes în Leviathanul de aici așadar anarhia și ostilitatea culminând cu conflictele militare din relațiile internaționale. Astfel, în viziune realistă, istoria este o constantă, posibil de figurat sub forma unei repetiții de secvențe cauză-efect și determinată, în ultimă instanță, de limitele naturii umane. Analiza variabilei independente indivizi pornește de la identificarea liderilor relevanți ocupând poziții de autoritate și continuă prin căutarea
PROBLEMA NIVELURILOR DE ANALIZĂ ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]