7,598 matches
-
era Hotea Vasile, un moldovean de pus la inimă, cum se spune. A fost ultimul președinte UASC cadru didactic, căci după el a urmat o pleiadă de studenți foarte buni în structurile ASC: Vasile Gheorghe, Gavrilaș Angela, Vântu Vasile (actualul rector), Iacob, Acostoaie. Acolo se colabora foarte bine și cu partidul: Ioan Vieru - om de caracter, echilibrat, uman; Savu Paul - un coleg bun, apreciat, a fost și președinte al CUASC din CU; Vacaru Opriș - profesor care a fost foarte apreciat de
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
și președinte al CUASC din CU; Vacaru Opriș - profesor care a fost foarte apreciat de studenți, de liderii ASC, pe care i-a îndrumat părintește. Un om de onoare și cu caracter. Doar cu Ionel Adrian, venit din producție și rector până la Revoluție, am avut o relație rece. El a și fost dat afară de studenți la Revoluție. S. B.: Fiecare pădure cu uscăturile ei. Revenind la analiza discursului, în ordinea crescătoare a unui liberalism urmau cei de la Medicină, fiind la concurență
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
facem!". D. T.: Se simțea faptul că ei trebuiau să bifeze o activitate ca să nu deranjeze. S. B.: Cam așa ceva se observă la o lectură a proceselor verbale din ședințe și a luărilor de cuvânt. Chiar analizând discursurile celor trei rectori ne dăm seama de acest aspect. Se vede diferența dintre discursul lui Gafițeanu și discursul lui Todosia. Todosia era un om al sistemului, un om foarte puternic. Își permitea să se ia de rever cu Ministerul, să conteste. D. T.
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
și mai liberal și ca profesor. Eu mergeam cu plăcere la cursul lui. S. B.: În fine, sunt niște diferențe de discurs pe care le-am urmărit în toate arhivele. D. T.: Todosia a rămas în mintea mea ca un rector care asculta de cuvântul meu, al ASC-ului. Ședințele de consiliu al rectorilor se țineau la el în birou, lunea la ora 12.00, dar de multe ori îl vizitam și seara. Avea o relație cu lideri ai Iașului de
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
S. B.: În fine, sunt niște diferențe de discurs pe care le-am urmărit în toate arhivele. D. T.: Todosia a rămas în mintea mea ca un rector care asculta de cuvântul meu, al ASC-ului. Ședințele de consiliu al rectorilor se țineau la el în birou, lunea la ora 12.00, dar de multe ori îl vizitam și seara. Avea o relație cu lideri ai Iașului de care știam. Una era cu Iliescu, când primea cărți din străinătate, și stătea
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
economice și politice și s-a ținut undeva într-o sală în extindere, vizavi de universitate. Era în ziua în care domnul Todosia a fost chemat de mai multe ori la partid, că după aceea l-am văzut imediat pus rector. Era șef de catedră, dacă nu mă înșel, atunci când dădeam examenul. Și tot ieșea-intra, ieșea-intra. Eu eram în timpul examenului unul dintre asistentul asistentului Ignat: îi completam pe colegii mei, îi scoteam din încurcătură, făceam comentarii... S. B.: Era o atmosferă
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
cel mai frustrat pentru doctrine economice. Foarte supărat am fost, mai ales că îmi plăcea. M-a lovit exact unde eram chitit pe nota 10. Bun, am rămas în relații bune cu domnul Todosia. Eu l-am apreciat și ca rector, și ca profesor la catedră. Partidul l-a folosit cu mize mari în conferințe pe teme internaționale. Plus că a avut o relație foarte bună cu Iliescu, și nu numai cu Iliescu. Cu intelectualii vremii. S. B.: Era și un
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
domeniul lui. D. T.: Biblioteca lui era extraordinară, cu cărți și noi, și rare. S. B.: Să mergem mai departe: Ignat Margareta și Ignat Călin. D. T.: Pe Ignat Călin l-am cunoscut și ca secretar de partid, și ca rector. A ieșit rector după Revoluție. El venea de la Matematică. Era un tip disciplinat, mai riguros, organizat, om echilibrat, cu profilul lui de matematician. Am rămas surprins că, după Revoluție, cu toate că el înainte de Revoluție era în funcție puternică, răspundea de activitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
T.: Biblioteca lui era extraordinară, cu cărți și noi, și rare. S. B.: Să mergem mai departe: Ignat Margareta și Ignat Călin. D. T.: Pe Ignat Călin l-am cunoscut și ca secretar de partid, și ca rector. A ieșit rector după Revoluție. El venea de la Matematică. Era un tip disciplinat, mai riguros, organizat, om echilibrat, cu profilul lui de matematician. Am rămas surprins că, după Revoluție, cu toate că el înainte de Revoluție era în funcție puternică, răspundea de activitatea ASC-ului, totuși
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
era? D. T.: Pe linie, rupea! Impunător, nu negocia. S. B.: Deci omul partidului. D. T.: Da, da. La Facultate la Construcții, dacă nu mă înșel. S. B.: Cine și cum era Teșu Costel? D. T.: De la Agronomie, a fost rector, foarte bun, echilibrat. M-am înțeles bine cu el. S. B.: Cu Tompea Doru nu știu cum v-ați înțeles. Nu știu cum vă înțelegeți și astăzi cu el. Dar cu Vieriu Ion? Ce fel de om era? L-am văzut că apare des
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
T.: Bun, el era prins în structuri, era de profil propagandist. S. B.: Dar toți erați de profil propagandist. D. T.: Da, dar nu era un zelos. S. B.: De Ionel Adrian, un om care a ajuns de la CAP Movileni rector al Institutului Agronomic, ați mai spus. D. T.: Da, am mai vorbit. Oportunist, carierist, contestabil și contestat în Agronomie, a creat conflicte. A fost ținut în brațe câtva timp de Surdu. S. B.: A fost omul lui Surdu? D. T.
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
vorbit, Focșa era un om cam auster, dar decan bun; pe el l-am prins două mandate. Pe Diaconescu V. nu mi-l amintesc. Horbaniuc a fost prorector, iar Irimiciuc era un nume mare, tatăl viitorului floretist. S. B.: Despre rectorul Gafițeanu am mai vorbit, dar bănuiesc că aveți de spus mai multe. D. T.: Da. Domnul Gafițeanu a fost rector al IPI între 1976 și 1984 și, după Revoluție, între 1996 și 2000. Era fiu de profesor, a fost șef
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
nu mi-l amintesc. Horbaniuc a fost prorector, iar Irimiciuc era un nume mare, tatăl viitorului floretist. S. B.: Despre rectorul Gafițeanu am mai vorbit, dar bănuiesc că aveți de spus mai multe. D. T.: Da. Domnul Gafițeanu a fost rector al IPI între 1976 și 1984 și, după Revoluție, între 1996 și 2000. Era fiu de profesor, a fost șef de promoție le vremea sa, îndrumat fiind de profesorul Gaidjinschi. I-a succedat lui Cristofor Simionescu, academicianul cunoscut care i-
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
după Revoluție, între 1996 și 2000. Era fiu de profesor, a fost șef de promoție le vremea sa, îndrumat fiind de profesorul Gaidjinschi. I-a succedat lui Cristofor Simionescu, academicianul cunoscut care i-a coordonat doctoratul Elenei Ceaușescu, care fusese rector peste 20 de ani. Când a intrat Gafițeanu rector, a preluat o povară grea, pentru că era inițiat proiectul platformei IPI și al campusului "Tudor Vladimirescu", gândit pentru decongestionarea Copoului și integrarea în zona industrială. S.B.: Așa s-a ajuns la
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
profesor, a fost șef de promoție le vremea sa, îndrumat fiind de profesorul Gaidjinschi. I-a succedat lui Cristofor Simionescu, academicianul cunoscut care i-a coordonat doctoratul Elenei Ceaușescu, care fusese rector peste 20 de ani. Când a intrat Gafițeanu rector, a preluat o povară grea, pentru că era inițiat proiectul platformei IPI și al campusului "Tudor Vladimirescu", gândit pentru decongestionarea Copoului și integrarea în zona industrială. S.B.: Așa s-a ajuns la tot ceea ce vedem astăzi pe Slaiul Bahluiului. D.T.: S-
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
spunea tovarășului: "Ăștia nu construiesc prea mult?". "Lasă-i în pace!", a răspuns Nicolae, moment în care Gafițeanu a avut inspirația să vorbească despre strategia menționată în atragerea de resurse proprii. El a administrat Politehnica în perioada de expansiune. Ca rector, a fost respectat, fiind un tip echilibrat, ferm, dar fără a fi dictatorial. Și ținea să administreze toate tensiunile care apăreau în interiorul instituției. Ca dovadă a cele ce spun e și realegerea sa ca rector după Revoluție. S.B.: Despre Huiu
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
în perioada de expansiune. Ca rector, a fost respectat, fiind un tip echilibrat, ferm, dar fără a fi dictatorial. Și ținea să administreze toate tensiunile care apăreau în interiorul instituției. Ca dovadă a cele ce spun e și realegerea sa ca rector după Revoluție. S.B.: Despre Huiu, Donțiu ce ne puteți spune? D.T.: Nu-mi aduc aminte de ei. S.B.: Dar despre Jeanrenaud? De unde vă cunoșteați? D.T.: El era de origine elvețian. Dar să știți că el mă știa pe mine și
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
În planul din 1974 văd niște nume pe care le-am regăsit la Politehnică și în anii '80: Golgoțiu, Horbaniuc, Gafițeanu și Niculescu de la propagandă, Tr. Asăvoaie era în catedra noastră, prieten cu Niculescu, Jofa - tot în catedra noastră, Belousov - rectorul de după Gafițeanu. S.B.: Din arhivă se vede că Belousov era interesat mai mult de școală decât de partid. D.T.: El era cu Centrul de Inventică, a inventat freza "Romascon". Apoi îi mai văd menționați pe Pruteanu, care a devenit secretar
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Gastroenterologie al lui Carol Stanciu. A fost foarte puțin implicat politic. Despre Lorica Gavriliță am mai vorbit și vom reveni. La fel, am vorbit și despre Hăulică, viitorul prorector. Ghe. Timoșca era șef de clinică, iar Gheorghe Scripcaru a ajuns rector. S.B.: Iată care erau responsabilii diverselor acțiuni la IMF în 198327: Alexa Lucia, Hăulică Ioan, Vancea Petre, Frasin Gheorghe, Năstase Victor, Burlui Vasile, Postolache Paraschiva, Macarie Victor, Timoșca Sofia, Ionescu Adrian, Marinescu C., Gafițeanu Elena, Baran Traian, Șoldan Constantin, Cozma
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
era Cozma Nicolae. D.T.: De Alexa Lucia îmi amintesc că voia să-și promoveze fiul. Frasin Gheorghe era un tânăr în ascensiune. L-am regăsit în PSD, apropiat de Solcanu. A fost decan la Stomatologie. S.B.: Gafițeanu Eliza era soția rectorului de la IPI? D.T.: Da, a fost profesoară de referință în farmacologie, apreciată de studenți. Despre Baran Traian am mai vorbit și voi reveni, a fost prorector cu studenți străini. Șoldan Constantin era director economic, iar Duda Réné era un cunoscut
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
de la Biologie, e academician. De M. Ignat nu-mi amintesc. S.B.: La Drept, la ședința de dare de seamă și alegeri din 3 octombrie 197434, din prezidiu au făcut parte: Cilibiu Gheorghe, Șerb Vasile, Răuschi Ștefan, Petcaș Vasile, Vetogram Lucia. Rector era Loghin. Jacotă era șeful Catedrei de drept civil. D.T. Cilibiu Gheorghe era secretar organizatoric, Șerb Vasile preda socialism la Drept, era pe linie. Răuschi Ștefan era decan, un om sever, dar se pare că era agreat, de vreme ce a fost
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Câmpeanu. Toți vorbitorii se plâng de lipsa spațiilor de învățământ 36. D.T.: Bujor Prelipcean era o figură simpatică. Coseur, fire de artist. S.B.: Ca lider la studenți cum a fost? D.T.: OK. Abil, descurcăreț. Mihai Cosmei a ajuns mai târziu rector. S.B. La Agronomie 37, în 1976, erau implicați: Drugociu Ghe., Gologan I., Vacariu I., Tudor I., Vieru I., Teșu C. La alegerile din 14 februarie 197738 au fost aleși Lixandru Gheorghe (secretar) și adjuncții: Iftenie Lucia (probleme profesionale), Pamfilie Ioan
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
noastre față de memoria și opera savantului. A marcat cariera multor colegi. A sprijinit UPA în toți acești ani. Regret enorm că nu am reușit să-i conving, mai ales pe doamna Maria Dima, ca domnul Dima să accepte funcția de rector al UPA în anul 2000. Istoria universității noastre ar fi fost alta cu dumnealui în fruntea noastră. S.B.: Cum era Tudor Ghideanu? D.T.: Tudor Ghideanu era un tip de forță și tumultos, cu patos, pasionat de filosofie. Am avut și
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Programului 80 adoptat pe 9 aprilie 1973: 1) aterizarea elicopterului pe Stadionul 23 August, în prezența a 20 000 de oameni; 2) vizită la Stațiunea hortiviticolă Copou; 3) vizită la Institutul Agronomic (Facultățile de Medicină Veterinară și de Mecanizare) - întâmpină: rectorii, secretarii comitetelor de partid și președintele ASC pe Centrul universitar, studenți, cadre didactice; 4) vizită la Fabrica de Antibiotice; 5) vizitarea expoziției de la Palatul Culturii dedicată aniversării; 6) masa la Hotelul Partidului (45 de min.); 7) Adunarea populară și spectacolul
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Dar Ceaușescu a tratat problema cu sânge rece. Cetățeanul a înfășurat un memoriu în geacă și a aruncat geaca exact în fața lui Ceaușescu. Ceaușescu a trecut peste geacă și a intrat în imobil. Noi am rămas interziși. Erau vreo cinci rectori acolo, cu Gafițeanu în frunte. S. B.: Și cei din pază ce au făcut? D. T.: Prinși descoperiți. Eu știu cum au procesat ei întrebarea pe care i-am adresat-o lui Andronache cu cinci minute înainte? Sunt foarte curios
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]