8,522 matches
-
lor semantice elocvente se adaugă fără contenire până la senectute. Artist cu virtuți de filolog erudit, acest cel mai mare cunoscător al limbii române pe toată întinderea și pe întreaga-i istorie nu pierde nici un prilej pentru a-i ilustra tezaurul. Relatările diaristului perspicace, notele lui de drumeție pe itinerarii de la Balcic și Mangalia până în Deltă (1908 și 1914) cu rezonanțe în Priveliști dobrogene (1914) și-n Ostrovul lupilor (1941), cele din 17 iulie-2 august 1919, stilizate în Drumuri basarabene (1921) ori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Sadoveanu. Cum numeroase manuscrise nu sunt datate, stabilirea cronologiei a înregistrat dificultăți. Autorul Baltagului nu a ținut un jurnal propriu-zis în genul unui Rebreanu; însemnările sale au, mai totdeauna, caracter ocazional, incluzând impresii de călătorie, dezvăluiri de atelier, proiecte literare, relatări de la Academie ori din alte medii. De la notațiile din 1906 până la cele din 1956 s-au succedat întreruperi frecvente. Volumele Cele mai vechi amintiri (1935), Anii de ucenicie (1944), Mărturisiri (1960) și altele se constituie în necesare întregiri. S-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
În mulți ani de la Dumnezeu să domnești.» Și décii cu toții l-au rădicatu domnu și l-au pomăzuitu spre domnie mitropolitul Theoctistu. Și de acolea luo Ștefan Vodă steagul Țărâi Moldovei și să duse la scaunul Sucevii.” În istoriografia noastră relatarea cronicarului a fost primită ca atare, iar majoritatea istoricilor români au crezut că „ridicarea în domnie a lui Ștefan cel mare” s-a făcut la Direptate, un câmp pustiu. Într-un studiu ceva mai recent, Constantin Rezachevici s-a străduit
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
târgul a fost incendiat din toate părțile de către Valahi, în mijlocul căruia își avea tabăra Domnul rege, cu ai săi”. Pannonius mărturisește că el consemnează în scrisoarea sa cele auzite de la un martor care a fost la Baia. Până în acest punct relatarea arhiepiscopului este credibilă. Și din alte surse aflăm că în lupta care s-a dat la porțile târgului a fost ucis comitele secuilor. Felul în care descrie cum s-a desfășurat lupta în târgul Baia nu mai are nicio legătură
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
respingându-l, a fost scos cu încetul”). Ștefan și oamenii săi au căutat să-l atace pe Matei și când, acesta, rănit, s-a retras în casa în care a fost găzduit, oamenii domnului au pătruns și acolo. Dintr-o relatare venețiană, Matei a fost rănit și la un braț cu o lance (suliță). În lupta pentru apărarea regelui, au fost grav răniți Nicolae Bonfi și Nicolae Ciupor, voievodul Ardealului. Din momentul în care Ștefan a crezut că regele s-ar
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vorba de Radu cel Frumos. N-avem nici o descriere amănunțită a luptei din ianuarie 1475. Dar aflăm suficiente elemente răspândite în mai multe scrieri contemporane, datorită cărora putem reconstitui felul în care s-a desfășurat această bătălie. În afara unei scurte relatări a cronicii interne, toate celelalte știri sunt: polone, ungare, turcești, germane. Facem această mențiune pentru că amploarea unora dintre bătăliile lui Ștefan cel Mare depășește cu mult atât ca efective, cât și ca rezultate bătăliile celebre din secolul al XV-lea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
locului unde se afla Ștefan cu ai săi. Crezând că e vorba de un atac venit din stânga lor, o parte dintre turci s-au îndreptat spre locul de unde venea larma. Văzând că moldovenii „nu ies din pădure”. „Atunci, continuă Kemal-Pașa-Zade relatarea, un buluc dintre ei (dintre turci), format din ostași bravi și pentru al căror suflet bătălia era o plăcere, potrivindu-se lui Mihaloglu Ali-bei și punându-și capul în primejdie, s-au ajutat unii pe alții și s-au năpustit
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe urma copiilor lor”. După sfaturile lui Neagoe, comandantul trebuia să se arate în fața dușmanului său cu veselie „să nu înțeleagă nicicum despre tine că ești înspăimântat sau că fața ta este schimbată, ci să te arăți lor vesel.” Din relatarea lui Dlugosz, reiese că Ștefan cel Mare ar fi intenționat să se retragă, hărțuind oastea otomană, spre Camenița, unde ar fi urmat să se facă joncțiunea cu oastea polonă și, cu forțe unite, să-i atace pe turcii obosiți de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domnul Țării Românești, acesta fiind dușmanul creștinătății. Până la 11 iunie, turcii nu trecuseră Dunărea. Înainte însă ca sultanul să treacă Dunărea, tătarii năvălesc și pradă până la Ștefănești, în nordul Moldovei, nu departe de Suceava. În legătură cu incursiunea tătarilor avem informații în relatarea lui Baltazar de Piscia. Tinerii din Caffa care erau ținuți în cetatea Sucevei aflând, la începutul lunii iulie, „pe la miezul nopții”, că năvălesc tătarii, au reușit să fugă. Ștefan cel Mare, la vestea că tătarii pradă în țară, a părăsit
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Hanul știa că Ștefan și oastea sa erau în sudul țării ca să-l întâmpine pe sultan. De data aceasta s-a dovedit extraordinara mobilitate a armatei moldovenești, care se deplasează spre nord și-i ajunge pe tătari. Scrisoarea hanului confirmă relatarea lui Dlugosz și infirmă relatarea făcută de Baltazar de Piscia. Cât de mare a fost victoria obținută de Ștefan cel Mare o arată faptul că doi frați ai lui Eminek Mârza au fost uciși în luptă, iar șeful hoardei a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
oastea sa erau în sudul țării ca să-l întâmpine pe sultan. De data aceasta s-a dovedit extraordinara mobilitate a armatei moldovenești, care se deplasează spre nord și-i ajunge pe tătari. Scrisoarea hanului confirmă relatarea lui Dlugosz și infirmă relatarea făcută de Baltazar de Piscia. Cât de mare a fost victoria obținută de Ștefan cel Mare o arată faptul că doi frați ai lui Eminek Mârza au fost uciși în luptă, iar șeful hoardei a reușit să scape doar cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să-i acordăm lui credit mai mult decât lui Baltazar, care scria tocmai din Breslau (Wroclaw). Chiar dacă Dlugosz nu era mai aproape de desfășurarea evenimentelor, informațiile lui erau mai bogate, fiind și informațiile pe care le primea și regele polon, iar relatarea sa este confirmată de cel mai autorizat personaj s-o facă - hanul tătar. Baltazar de Piscia mai relatează că, în momentul în care Ștefan a pornit spre Dunăre în întâmpinarea turcilor, „Printre ai săi nu lipsiră cârtelile, căci îl urmau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în istoriografia noastră a fost acceptată părerea potrivit căreia, Ștefan cel Mare a fost constrâns să-i slobozească pe țărani ca să-și caute familiile și să vadă ce-a rămas în urma invaziei. Este un punct de vedere care pornește de la relatarea lui Baltazar de Piscia. Iorga a fost de această părere, dar, ulterior, a considerat că domnul a luat această măsură în mod deliberat, care avea ca scop împrospătarea proviziilor, oastea sa aflându-se în tabără de două luni. Dacă istoriografia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
comunistă considera că Ștefan cel Mare a fost trădat în mod sistematic de boieri, în istoriografia „postrevoluționară” s-a ajuns la încheierea că țăranii l-au trădat, l-au părăsit pe Ștefan. Această interpretare absurdă s-a inspirat tot din relatarea lui Baltazar de Piscia, forțând însă limitele unei interpretări decente și pertinente. Planul sultanului era acela de a ataca Moldova din sud, cu oastea otomană. Tătarii ar fi putut să treacă Nistrul la Cetatea Albă ca să vină în întâmpinare turcilor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
porunca să se întoarcă în 15 zile. Ruptura dintre domn și țară este interpretarea celor din jurul lui Cazimir ca să justifice „încetineala și dezinteresul acestuia față de evenimentele din Moldova”. Este greu de stabilit data la care turcii au trecut Dunărea. Din relatarea omului lui Vlad Țepeș ar reieși că acest lucru s-a întâmplat la 24 iunie. Cronicarul turc Kemal-Pașa-Zade scria că sultanul l-a căutat pe Ștefan timp de 40 de zile, ceea ce ar însemna că turcii au trecut Dunărea la mijlocul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se afla în târgul Romanului cu 6.000 de oameni, când a aflat că turcii au trecut Dunărea. Domnul s-a retras în cetatea Neamțului, restul trupelor sale, cam la 6.000 de oameni, aflându-se dincolo de Siret. Potrivit acestei relatări, oameni sloboziți de domn după aprovizionare se aflau, în momentul în care turcii au ajuns în apropierea Neamțului, într-o tabără dincolo de Siret. În expunerea lui Ion Țamblac în fața Senatului venețian din 8 mai 1477, domnul informa că s-ar
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
oastei otomane, o rezistență pe malul Dunării ar fi fost greu de realizat. Nefiind ajutat de nimeni „m-au înconjurat din trei părți și m-au găsit singur pe mine, cu toți ostașii mei împrăștiați, ca să-și apere casele...”. Această relatare, făcută de Țamblac în numele domnului, sugerează că oamenii trimiși după hrană și să-și găsească familiile, în zona în care prădaseră tătarii, nu se întorseseră încă în tabără, informație care nu concordă cu ceea ce spunea slujitorul lui Vlad Țepeș. Afirmația
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
câte se cunosc despre felul în care s-a desfășurat campania din 1476, aceasta nu a participat la lupte. În ceea ce privește pe tătari, slujitorul lui Vlad Țepeș ne furnizează unele amănunte care permit o reconstituire a evenimentelor. I. Ursu considera că relatarea lui Baltazar de Piscia nu are nici o valoare, autorul ei fiind rău informat. De aceea, I. Ursu considera că a avut loc o singură confruntare cu tătarii, cea despre care amintește slujitorul lui Vlad Țepeș. Lupta cu tătarii din nordul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de oameni din 20.000 câți a avut la Războieni, a trebuit să se retragă”. Faptul că nu poate fi vorba de un dezastru, ci de o bătălie pierdută și cu o pagubă infimă în oameni, este confirmat și de relatarea lui Ioan Țamblac. Mergând în fața Senatului venețian, la 8 mai 1478, solul moldovean făcea o prezentare succintă a momentelor principale din timpul campaniei anului 1476. Relatarea lui Țamblac s-a redactat sub ochii voievodului, iar solul său a tradus-o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o bătălie pierdută și cu o pagubă infimă în oameni, este confirmat și de relatarea lui Ioan Țamblac. Mergând în fața Senatului venețian, la 8 mai 1478, solul moldovean făcea o prezentare succintă a momentelor principale din timpul campaniei anului 1476. Relatarea lui Țamblac s-a redactat sub ochii voievodului, iar solul său a tradus-o în grecește: „Tot ceia ce s-a întâmplat din partea turcilor în Domnia Sa (în Moldova) trebuie s-o fi înțeles de la mulți Excelența Voastră. Ci cu adevărat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se creadă unele izvoare, este de neînțeles de ce Ștefan cel Mare nu s-a plâns în fața venețienilor și a papei de marile pierderi suferite la Războieni. Ar fi fost un argument pentru domn ca să ceară sprijinul puterilor creștine. Ori, în relatarea lui Țamblac nu ne mai apare imaginea sugerată de inscripția de la Războieni, cu atât mai puțin cea întâlnită în Letopisețul lui Ștefan cel Mare. Impresia profundă, pe care a făcut-o bătălia de la Războieni, nu s-a datorat numai pierderilor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
d’Este, ducele Ferrarei, despre victoria obținută de Ștefan. Regina scria că după bătălia de la Râmnic, turcii au fost urmăriți până la Dunăre. Creștinii au trecut fluviul, unde au atacat două fortărețe. E greu de spus, până la descoperirea altor documente, în ce măsură relatarea reginei este exactă. Interesant este faptul că și în Letopisețul Țării se menționează că au fost luate cetățile și au ars țara, dar fapta îi aparține lui Vlad Călugărul, pe care Ștefan l-a pus în scaunul Munteniei. Trădându-l
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
-lea începuse pregătirile. Lovitura împotriva Moldovei era bine chibzuită. Prin tratatele încheiate, turcii își asiguraseră neutralitatea Ungariei și Veneției. Moldova putea fi atacată cu siguranța că nimeni n-o va ajuta în vreun fel. Cronicile noastre sunt foarte laconice în relatarea cuceririi celor două cetăți de către turci. În schimb, cronicile turcești ne furnizează informații bogate, chiar dacă stilul lor este uneori prea înflorat. Tursun-bei ne prezintă astfel pregătirile turcești: „Domnul Moldovei, care arătase nepăsare în supunere și plata tributului, fusese înfrânt și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
este oarecum diferit, prin faptul că steagurile principilor și ale vasalilor lor nu sunt nici rupte, nici aruncate la pământ. În plus, el [principele] nu îngenunchează, ci doar își înclină capul și steagul foarte jos”. V. Eschenazy consideră că această relatare, datând din 1598, trebuie privită cu o anumită rezervă, ea putând „să redeschidă discuțiile asupra naturii și conținutul acestor relații”. Termenii folosiți în Omagiul Palatinului Moldovei concordă cu relatarea englezească, în care se arată că domnul nu îngenunchează (he kneelet
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
înclină capul și steagul foarte jos”. V. Eschenazy consideră că această relatare, datând din 1598, trebuie privită cu o anumită rezervă, ea putând „să redeschidă discuțiile asupra naturii și conținutul acestor relații”. Termenii folosiți în Omagiul Palatinului Moldovei concordă cu relatarea englezească, în care se arată că domnul nu îngenunchează (he kneelet not), iar în textul latin avem același termen: „îndoaie genunchiul (flexis suo more genubus)”, ceea ce concordă cu relatarea lui Wapowski în care se spune „îndoindu-și genunchi” și nu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]