11,435 matches
-
folosind regulile de interpretare în acord cu art. 20 și 148 din Constituția României, iar instanța de trimitere are toate elementele pentru o corectă aplicare a normelor incidente în cauză. ... 64. De altfel, niciun element de dificultate nu a fost relevat în formularea acestei solicitări, în contextul în care, cu referire la determinarea normei incidente în speță, instanța identifică faptul că dispozițiile Hotărârii Guvernului nr. 762/2010 (vizând acordarea, în mod gratuit, a asistenței medicale, medicamentelor și protezelor pentru unele categorii de
DECIZIA nr. 212 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300391]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1132 din 24 noiembrie 2022, Decizia nr. 66 din 28 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 10 ianuarie 2025). ... 68. Așadar, verificarea premiselor sesizării relevă faptul că aceasta nu pune în discuție o dificultate de interpretare punctuală a unei norme de drept, de natură să necesite intervenția instanței supreme, ci urmărește, mai degrabă, o substituire a instanței supreme în funcția jurisdicțională a instanței de trimitere
DECIZIA nr. 212 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300391]
-
în legătură cu efectele deciziilor instanței de contencios constituțional sau să dea dezlegări obligatorii care contravin acestor decizii, fiind invocată în acest sens jurisprudența Înaltei Curți și a Curții Constituționale. ... 61. În ceea ce privește întrebarea nr. 3, aceasta nu relevă o veritabilă problemă de drept, apreciind că răspunsul se regăsește explicit formulat în conținutul Ordonanței Curții de Justiție a Uniunii Europene din 9 ianuarie 2024, pronunțată în Cauza C-131/23, dar și al Hotărârii Curții - Marea Cameră din data de 24
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
aceste argumente sprijinind stabilirea sensului corect al normei adoptate. ... 83. Or, așa cum s-a arătat și în doctrină, pentru a fi justificată intervenția instanței supreme în scopul preîntâmpinării unei jurisprudențe neunitare este necesar ca respectiva chestiune de drept să releve aspecte dificile și controversate de interpretare, date de neclaritatea normei, de caracterul incomplet al acesteia, susceptibil de mai multe sensuri ori accepțiuni deopotrivă de justificate față de imprecizia redactării textului legal. ... 84. De asemenea, jurisprudența consolidată, timp de peste un
DECIZIA nr. 245 din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300365]
-
precar al reglementării, de natură a conduce, în final, la interpretări diferite, precum și dificultatea completului în a-și însuși o anumită interpretare trebuie să fie evidențiate în încheierea de sesizare, a cărei motivare se impune a fi aptă să releve reflecția asupra diferitelor variante de interpretare posibile, cu argumentele aferente, și de o manieră în care să se întrevadă explicit pragul de dificultate al întrebării și în ce măsură acesta depășește obligația ordinară a instanței de a interpreta și aplica
DECIZIA nr. 245 din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300365]
-
se reflecta pe corpurile lor, dându-le o strălucire metalică. Caporalul vedea atâtea cât putea duce raza de lumină. Nu avu nevoie de un detector de mișcare pentru a simți o prezență în spate și se răsuci brusc. Lampa îi relevă un extraterestru la vreun metru înapoi. Creatura se năpusti asupra figurii sale și el se aplecă. Niște gheare capabile să rupă metalul râcâiră apărătoarea trunchiului. Se lăsă jos în centrul de exploatare; monștrii își dădură drumul. Curând plafonul păru să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
memoria implicită Distincția teoretică dintre memoria explicită și memoria implicită a fost consacrată în 1985 de Peter Graf și Daniel Schachter. Ei notau: "Memoria explicită apare când performanța în sarcină necesită o reamintire conștientă a experienței anterioare. Memoria implicită se relevă atunci când experiențele precedente facilitează performanța la o sarcină care nu necesită reamintirea conștientă sau intenționată a acestor experiențe" . Prima a mai fost numită conștientă, directă, voluntară, a doua inconștientă, indirectă, involuntară. Aceasta este accepțiunea pc care o consacră și dicționarele
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
caz, subiecților li se cerea să noteze primul cuvânt care le venea în minte și care începea cu literele respective. Au constatat că memoria implicită se realiza în măsura în care cuvintele completate corespundeau cu cele din lista prezentată inițial. Totodată s-a relevat și faptul că amnezicii aveau performanțe slabe la testele de memorie explicită, dar nu și la cele de memorie implicită. Teme de verificare 1. Metode de studiu aplicabile în cazul memoriei. 2. Metode de studio ale retenției. 3. Factor ice
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
era ca în condițiile în care subiectul nu-și poate explica starea sa psihofiziologică va accepta probabil sugestia contextului cognitiv creat ad-hoc. Rezultatele au fost următoarele: cele două grupuri non-informat și dezinformat au împrumutat în mare măsură sugestia contextului, ceea ce relevă importanța contextului situațional în evaluarea emoțiilor. Subiecții din grupul informat s-au lăsat mai puțin influențați de comportamentul complicelui. Concluzia este că o stare de activare pentru a fi încadrată într-o emoție (de frică sau bucurie) e necesar să
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
contextului până la un nivel de detaliere care să multiplice necontrolat itemii de analiză. Așadar, analiza componentelor discursului se va realiza prin precizarea caracteristicilor textului, a condițiilor de producere și a universului de discurs. Această tripartiție se constituie pentru a putea releva plenar, în capitolele viitoare, discursul jurnalistic și funcționarea acestuia. I.2 Textul discursului Termenul text se delimitează prin raportare la context. Dacă acest din urmă concept vizează universul discursului și condițiile de producere ale acestuia (componente care, de cele mai multe ori
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
fi: enunțuri, ansamblul imagine-cuvânt, ansamblul cuvânt-sunet, precum și ansamblul cuvânt-sunet-imagine specific televiziunii. Această abordare opune textul, ca obiect material, discursului, ca ansamblu virtual de producții lingvistice relative la o poziție socială, ideologică sau filosofică 20. Relațiile dintre text și discurs sunt relevate în spirit matematic de Denis Slakta, pentru care acestea iau forma unor ecuații: "Discurs = text + condiții de producere Text = discurs condiții de producere"21. În această perspectivă, textul, spre deosebire de discurs, este obiectul formal și este relativ autonom. Norman Fairclough realizează
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
urmele procesului de producere și cheile prin care trebuie receptat. Analizând intensional elementele care dau unitate textului, putem considera, pe urmele lui Adam, că textele sunt "obiectele concrete, materiale, empirice, dar care prezintă și o gramatică transfrastică"23. Acest lucru relevă nu doar structuri organizatorice de ordin gramatical, care se exprimă în necesitatea unor fraze bine formate, dar și în cerințe de coerență și coeziune lingvistică, dublate de mărci ale genului de discurs care i-a marcat producerea. Un text constă
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
de o parte, oralitatea, scriitura și dialogul, iar, pe de altă parte, gestica, limbajul non-verbal, imaginile și orice altă producție simbolică a unui context discursiv. Analiza componentelor discursului s-a realizat prin precizarea caracteristicilor acestuia în cadrul unei tripartiții menite să releve plenar, în capitolele viitoare, discursul jurnalistic și funcționarea acestuia: text, condiții de producere și univers de discurs. Textul este partea materială, vizibilă, a unui discurs, care cuprinde semne, coduri de producere și interpretare, fapt care se traduce în două tipuri
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
aceeași casetă cu numele ziarului la numărul 3 și anumite date de identificare ale acestuia, care constau în ziua săptămânii și data, numărul ediției, numărul de pagini, eventual adresa sau site-ul web al publicației. Elementul cu numărul 4, prețul, relevă una dintre caracteristicile discursului jurnalistic: faptul că acest discurs se vinde, că receptarea este condiționată de achiziție. Evidențierea prețului poate să se facă și utilizând tehnici psihologice de fixare a acestuia, imediat sub un prag psihologic: în loc de 1 leu, se
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
de fapt divers, ancheta magazin, ancheta de investigație 87. Ancheta de actualitate presupune o investigație de moment asupra unui eveniment. Regula de bază este aici rapiditatea. În cea de fapt divers, se analizează o categorie mai puțin structurată a actualității, relevată de evenimente precum crime, scandaluri, starea vremii. Ancheta magazin trimite la analiza unor situații care nu mai țin de actualitatea imediată, dar care se constituie din teme generale de interes uman (divorțul, boala, stresul, vacanța), a căror abordare este, în
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
scopul specific este cel care asigură, în mare parte, identitatea discursului jurnalistic. El vizează prezentarea corectă a spațiului public prin "oferirea unei perspective asupra lumii sub aspectul ei evenimențial și explicarea acesteia"96. Așadar, în planul textualității, discursul jurnalistic se relevă ca fiind obiectiv, rațional, interesant pentru public și având o formă atractivă. La nivelul condițiilor de producere, discursul jurnalistic apare într-o instituție media, pe un suport acceptat (hârtie ziar, unde radio sau tv, internet), la intersecția intereselor actorilor implicați
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
care se regăsesc în cadrul comunicării de masă. Ne propunem însă creionarea unei perspective interdisciplinare asupra manipulării discursive, astfel încât să putem analiza, printr-o metodologie coerentă, manipularea la nivelul ansamblului text-context. Plecăm de la ideea că o intenție de influență ilegitimă se relevă atât ca proces (prin urmare presupune intervenții la nivel de scop și condiții de producere), dar și ca rezultat (lăsând semne la nivel textual). Metodologia utilizată pentru analiza conceptului de discurs este folosită și pentru delimitarea ariei și notelor specifice
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
sinceritate poate să nu influențeze pe nimeni. Un raționament incorect poate să stârnească doar antipatie. Astfel, identificarea unor cuvinte peiorative sau a unor enunțuri false constituie doar începutul cercetării. Este necesară aprofundarea analizei la nivelul contextului, întrucât doar acesta poate releva intenția manipulatorie și reușita acțiunii de influență ilegitimă. III.4. Natura manipulării la nivelul condițiilor de producere Orice discurs se produce în mod legitim în anumite condiții și numai în acele condiții: într-o instituție determinată, pe un suport, de către
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
al discursului jurnalistic pe linia influenței sprijinitorilor financiari asupra modalității de prezentare a campaniei se poate identifica prin analiză cantitativă a orientării articolelor (în grila prezentare pozitivă, prezentare negativă, prezentare neutră); Ip.3. Manipularea în universul discursului jurnalistic se poate releva prin decriptarea camuflării discursului politic în discurs jurnalistic, utilizând analiza cantitativă a caracterului tendențios al articolelor din ziare. Perioada 19 aprilie 18 mai 2007, perioadă marcată de votarea în data de 19 aprilie a suspendării președintelui României, Traian Băsescu, și
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
respectiv; se va utiliza indicatorul număr de articole pro (contra) președintelui pe număr total de articole care fac referire la acesta sau la oponenții lui; 3. pentru Ip.3: analiza cantitativă a caracterului tendențios al articolelor din ziare; se vor releva manifestările tendențioase din ziarele selectate și se va construi un coeficient de corelație între orientarea politică a patronului și atitudinea redacției ziarului respectiv care, prin texte tendențioase, se manifestă nu jurnalistic, ci politic. VII.1. Un eveniment trei perspective Întrucât
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
care s-a dovedit a fi Gândul, și celelalte două, dar și între Jurnalul Național și Adevărul, între care există diferențe notabile. În aceste condiții, ipoteza 3 se consideră verificată. Analiza cantitativă a caracterului tendențios al articolelor din ziare a relevat manifestările tendențioase din ziarele selectate și s-a construit într-un indicator care reflectă manifestările politice în spațiul jurnalistic. În concluzie, manipularea în universul discursului jurnalistic se poate identifica prin decriptarea camuflării discursului politic în discurs jurnalistic, utilizând analiza cantitativă
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Așadar, în urma aplicării metodologiei, s-a constatat că toate cele trei ipoteze de cercetare se confirmă. S-a dovedit faptul că analiza calitativă comparată poate elucida aspecte ale lipsei de obiectivitate la nivelul textului, dar și că analiza cantitativă poate releva influența patronilor asupra orientării politice a unui ziar și gradul de camuflare a discursului politic în discursul jurnalistic. Importanța acestui studiu constă în faptul că validează atât metodologia tripartită de cercetare, cât și ideea conform căreia manipularea apare atunci când specificul
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
care respingeau categoric pretențiile ridicate de prima Suplică drept inacceptabile. Ce o diferențiază de cea dintâi este faptul că în paginile celei de-a doua, națiunea este din nou extinsă pentru a cuprinde în marginile sale și plebea. Aceasta este relevată în clar de faptul că Supplex-ul din 1792 este semnat de episcopii unit și ortodox în numele națiunii române, fără nicio distincție scalară. În timp ce primul Supplex lăsa pe dinafară plebea, semnată fiind de Clerus, Nobilitas, Militaris Civicusque Status universae Nationis in
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în propovăduirea evangheliei naționale (Costescu, 1937, p. 97, cf. Drace-Drancis, 2006, p. 156). Mișcarea secularizantă ale cărei efecte perforează inclusiv în materia informațională a literaturii didactice este observabilă mai întâi afirmându-se plenar în câmpul producției literare al culturii românești, relevându-se cu limpezime în tipărirea de cărți. În secolul al XVIII-lea spațiul de manifestare pe plan pedagogic al bucoavnei producția de carte a răspuns aproape în întregime unor necesități liturgice, după cum arată calculele estimative realizate de D. Barbu, care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
moral, un gen de inventar al categoriilor morale pe care învățăceii au a le însuși în desăvârșirea edificării lor sufletești cu cărămizile morale ale ortodoxiei (ca de exemplu, "înțelepciune", "direptate", "bărbăția", "înfruntarea poftelor" etc.). Analiza lingvistică a lexicului Bucoavnei bălgrădene relevă că vocabularul lucrării totalizează un număr de 768 de cuvinte titlu, repetate cu o frecvență totală de 4,531 de atestări (Goția, 1989, p. 113). Din distribuția statistică a acestora reiese fără nicio tăgadă caracterul complet religios al conținutului Bucoavnei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]