8,718 matches
-
cultivau înțelepciune morală și politică, iar discursurile atribuite actorilor istoriei, dar compuse de fapt de către istorici au fost selecționate și publicate separat pentru folosul viitorilor oameni de stat. Pe fundalul unei producții de mii de istorii mai mici și cronici, Renașterea italiană a dat naștere unei serii de istorii narative impresionante și lizibile, scrise pe banda de către distinși autori italieni care continuă să fie printre cei mai buni ghizi ai noștri în perioada modernă timpurie, atât în Italia, cât și în
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
ghizi ai noștri în perioada modernă timpurie, atât în Italia, cât și în lume. Istoricii moderni mai au încă de făcut progrese cu metoda explicativa, de altfel în întregime satisfăcătoare pentru noul mod de a scrie despre trecutul dezvoltat în timpul Renașterii timpurii italiane. Italia medievală a avut cea mai bogată tradiție de cronică scrisă din oricare parte a Europei 1. Pretențiile imperiale și papale la universalitate aflate în competiție au lăsat să se înțeleagă faptul că orașele-state individuale aveau un interes
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
desfășurare 6. Cronicile vernaculare și cărțile autobiografice ar fi putut exercita o influență puternică asupra istoriografiei renascentiste începând cu jumătatea secolului al XV-lea, dar cele mai puternice impulsuri imediate care au dus la o revoluție în scrisul istoric în timpul Renașterii a venit din lumea literelor latine. În nordul Italiei practicile literare independente de studiile universitare și de tradiția cancelariei comunale au condus la eforturile timpurii de a imita stilul antichității latine, în primul rând în poezie, si, incepand cu a
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
litere și politică, iar el a stabilit că revirimentul scrierilor bune pe care el îl datează la 1410 o mie ani de la jefuirea Romei a marcat începutul unei noi ere culturale care corespunde destul de îndeaproape cu înțelegerea noastră modernă a Renașterii 21. Concepția lui Biondo despre o Italie care, în ciuda divizării sale în multiple state, împărtășește o moștenire culturală și o identitate geografică a fost o idee care va ieși periodic la suprafață de-a lungul secolului al noăsprezecelea. Dar aceasta
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
mod liniar. Istoricul era acum maestrul unei mari rețele, dezvăluind doar puțin câte puțin cititorului direcțiile firelor acesteia și punctele în care erau ancorate 51. Mult timp s-a crezut că Storia d'Italia a lui Guicciardini a reprezentat sfârșitul Renașterii și că scrierile istorice italiene ulterioare au fost cel mai bine descrise drept altceva, de obicei "baroc". Deși alte explicații au avut, uneori pretenții arheologismul, de exemplu, sau hegemonia spaniolă, sau apariția unei "arte a istoriei" academice (ars historica), despre
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
și Guicciardini. Și multi cititori din Europa de Nord care au achiziționat lucrări italiene atât în original, cât și în traducere păreau să înțeleagă că acestea au fost cumpărate în cadrul unei tradiții a scrisului istoric care a fost continua cu cea a Renașterii italiene 55. Istorie fiorentine a lui Machiavelli au fost publicate și citite pe o scară la fel de largă că Principele și, poate, mai mult decat atât56. Alte cărți care au avut succes în Europa de Nord au fost Historiae șui temporis [Istoria propriului
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
civili di Francia [Istoria Războiului Civil din Franța] (1630) de Enrico Caterino Davila și Della guerra di Fiandra [Despre războiul din Flandra] (1633-1639) de Guido Bentivoglio. Importantă pentru evoluțiile ulterioare în istoriografia europeană a acestor povestiri scrise de italieni ai Renașterii târzii a fost confirmată de către nimeni altul decât Edward Hyde, conte de Clarendon care a fost, fără îndoială, cel mai mare istoric narativ din Anglia secolului al XVII-lea. Într-un eseu din anii 1660, " Despre viața activă și contemplativa
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
here, historians insprired by anthropology have then turned their attention to those collective demonstrations whereby a cultural system, aș în a paroxysm, reveals its nature: rituals of violence, rites of passage, carnivalesque festivals etc." 1 William J. Connell, Machiavelli și Renașterea italiană. Studii, Editura Institutul European, Iași, 2014, p. 29. 2 Apud William J. Connell, Machiavelli și Renașterea italiană. Studii, p. 40. 3 Ibidem, p. 86. 4 Ibidem, pp. 104-111. 5 Ibidem, pp. 88-98. * Studiu publicat anterior în Romanian Review of
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
system, aș în a paroxysm, reveals its nature: rituals of violence, rites of passage, carnivalesque festivals etc." 1 William J. Connell, Machiavelli și Renașterea italiană. Studii, Editura Institutul European, Iași, 2014, p. 29. 2 Apud William J. Connell, Machiavelli și Renașterea italiană. Studii, p. 40. 3 Ibidem, p. 86. 4 Ibidem, pp. 104-111. 5 Ibidem, pp. 88-98. * Studiu publicat anterior în Romanian Review of Political Sciences and Internațional Relations, Tom. IV, nr. 1, 2007, pp. 127-140; și inițial în Historians and
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
199, a explicat corect opțiunea lui Machiavelli pentru Romă și nu pentru Spartă pe motivul că "a respinge expansiunea înseamnă a te expune sorții fără a căuta să o domini". 27 Aici, așa cum s-a remarcat adesea, Machiavelli a ignorat renașterea uimitoare a șanselor Veneției după bătălia de la Agnadello (cunoscută la el ca "Valila"). Pentru minimalizarea consistentă a realizărilor politicii venețiene la Machiavelli, vezi Innocenzo Cervelli, Machiavelli e la crisi dello stato veneziano (Napoli, 1974). 28 Asupra puterii (potentia) orașelor germane
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
commerce, and the enduring Florentine republican moment: reintegrating Italy into the Atlantic republican debate", Journal of the history of ideas, LXII, 2001, pp. 721-743, acolo unde consideră că (723): "Totuși, Pocock a inteles eronat umanismul civic și rolul comerțului în Renașterea republicanismului. Umaniștii florentini au considerat că preocuparea pentru bunăstarea privată și comerțul fac posibilă supraviețuirea și integritatea republicii... relația virtute-comerț ...fiind exact opusul cerinței lui Pocock". 39 Cf. W. Sombart, Perché negli Stați Uniți non c'e îl socialismo?, trad
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
34 n. 166 și p. 157). Despre legăturile lui Rinaldo degli Albizzi's cu cancelarul-istoric florentin Leonardo Bruni, vezi Field (1998, p. 1112). 19 Despre "distanță cognitivă" vezi Ginzburg (2001, pp. 139-156) și Nagel și Wood (2010, 45-50) a cărui "Renaștere anacronica" era contemporană cu aceea istorico-critică a lui Panofsky (ambele în conflict cu această și simbioticalismul). Lucrarea lor avansează o idee abordată în Grafton (1990, 1991 și 2011). 20 Sasso (1987) este doar un început și urmează o agendă îngustă
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
1815, i., pp. 245, 246. ----------------------------------------------------------------------- WILLIAM J. CONNELL 6 1 Prefață Machiavelli despre creștere ca scop (telos) al statului Enigmă Principelui Datarea Principelui: începuturi și încheieri Exilul imaginat al lui Machiavelli: o nouă lumină asupra faimoasei scrisori către... Republicanism și Renaștere în istoriografia anglofona Clientelismul și statul florentin în secolul al XV-lea. Cazul Pistoia Patronajul familiei de' Medici în dominionul florentin Cetățeanul umanist că guvernator provincial: Giannozzo Manetti Comisarul și statul teritorial florentin Libri di famiglia și istoria familiei patriciene
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
XV-lea. Cazul Pistoia Patronajul familiei de' Medici în dominionul florentin Cetățeanul umanist că guvernator provincial: Giannozzo Manetti Comisarul și statul teritorial florentin Libri di famiglia și istoria familiei patriciene florentine Eternitatea lumii și gândirea istorică renascentista Narațiunea istorică a Renașterii italiene
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
lui Pogor începuseră să-și joace rolul, chestiunea fu dezlegată în sensul părerei optimiste. Apoi, altă discuțiune, cum să se numească gazeta. Dar timizi, cum eram la început, pentru a nu-i da un nume pretențios ca Facla, Lumina, Zorile, Renașterea, cu care se împodobiseră altădată niște ciuperci sporadice ce au trăit cât roza lui Malherbe, ne-am oprit cu toții asupra titlului modest: Convorbiri literare. După ce lucrul fu hotărât definitiv în mijlocul unui ura frenetic, ne-am dus cu toții la Franțoz și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
respecte și pe partenerul lui, copacul. Altminteri, avantajul efemer obținut pentru el se va transforma, pe termen lung, În dezavantaj irevocabil pentru mai mulți. Și că, oricum, nu el e buricul pământului, așa cum a fost promovat, de el Însuși, de la Renaștere Încoace. Omul e doar o etapă a evoluției, o parte componentă sau, dacă vreți, o unealtă și nicidecum un stăpân al naturii. Iar răzvrătirea sa nu va rămâne nepedepsită. À propos: a plantat, vreunul dintre acei alergici, alt arbore În locul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
istorice în care a trăit, poporul român n-a cunoscut o integrală încadrare în cultura europeană. Un contact masiv cu cultura greco-latină, cu filosofia clasică a antichității, ar fi îngăduit poporului român să treacă el însuși printr-o perioadă de Renaștere, putîndu-se integra "normal" în cultura Occidentului. O astfel de "renaștere" ar fi permis, mai întîi, constituirea, în spirit național, a unor ramuri fundamentale ale culturii românești politica, sociologia, etnografia și filosofia. Odată constituită filosofia românească nu ca o pluritate de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
o integrală încadrare în cultura europeană. Un contact masiv cu cultura greco-latină, cu filosofia clasică a antichității, ar fi îngăduit poporului român să treacă el însuși printr-o perioadă de Renaștere, putîndu-se integra "normal" în cultura Occidentului. O astfel de "renaștere" ar fi permis, mai întîi, constituirea, în spirit național, a unor ramuri fundamentale ale culturii românești politica, sociologia, etnografia și filosofia. Odată constituită filosofia românească nu ca o pluritate de teorii, ci ca expresie unitară a spiritualității românești devenea cu
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
punea problema unei depline unificări a vieții spirituale a tuturor românilor. Un astfel de început ar fi avut implicații largi în viața spirituală a poporului: sprijinirea procesului de dezvoltare a însușirilor fundamentale ale poporului român ca popor latin; stimularea apariției renașterii culturale condiție a creării unei culturi autentice; căutarea izvoarelor de inspirație ale pedagogiei românești cu prioritate în "comoara de idei și simțiri a țărănimii". Iată nota comună cu C. Rădulescu-Motru, Simion Mehedinți, cu reprezentanții pedagogiei sociologice. Pedagogia românească se putea
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
se manifesta interes fată de idealurile bisericii. Conținutul învățămîntului este orientat către formarea unei concepții religioase despre lume, iar sub aspect filosofic neotomistă. Pentru aceasta, cunoștințele dobîndesc o anumită orientare, nu de toți acceptată. Iată, de pildă, cum trebuie înțeleasă Renașterea, după un alt reprezentant de seamă al neotomismului ÉTIENNE GILSON: "Renașterea, așa cum a fost descrisă, n-a fost evul mediu plus omul, ci evul mediu minus Dumnezeu, și tragedia e că, pierzînd pe Dumnezeu, Renașterea a pierdut omul însuși" (7
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
către formarea unei concepții religioase despre lume, iar sub aspect filosofic neotomistă. Pentru aceasta, cunoștințele dobîndesc o anumită orientare, nu de toți acceptată. Iată, de pildă, cum trebuie înțeleasă Renașterea, după un alt reprezentant de seamă al neotomismului ÉTIENNE GILSON: "Renașterea, așa cum a fost descrisă, n-a fost evul mediu plus omul, ci evul mediu minus Dumnezeu, și tragedia e că, pierzînd pe Dumnezeu, Renașterea a pierdut omul însuși" (7, p. 34). Cu un astfel de conținut, neotomismul speră să-și
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de pildă, cum trebuie înțeleasă Renașterea, după un alt reprezentant de seamă al neotomismului ÉTIENNE GILSON: "Renașterea, așa cum a fost descrisă, n-a fost evul mediu plus omul, ci evul mediu minus Dumnezeu, și tragedia e că, pierzînd pe Dumnezeu, Renașterea a pierdut omul însuși" (7, p. 34). Cu un astfel de conținut, neotomismul speră să-și atingă obiectivele atît în planul educației intelectuale, cît și morale. Dintre toate curentele filosofice și pedagogice contemporane, acesta dispune de cea mai întinsă rețea
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Știința ocultă (1904), Treptele inițierii, Reîncarnarea și Karma viața după moarte etc. 9. HEINER ULLRICH, "Rudolph Steiner", în vol. Quinze pédagogues, sub direcția lui Jean Haussaye, Ed. Armand Colin, Paris, 1994. 10. R. STEINER, Introducere în cunoașterea suprasensibilului, Ed. Arhetip Renașterea Spirituală, 1993. 11. R. STEINER, Înnoirea artei pedagogico-didactice prin știința spirituală, Centrul pentru Pedagogia Waldorf din România, 1993. 12. R. STEINER, Reîncarnarea și Karma, Editura Princeps, Iași, 1993. 13. În 1936 existau în Germania 8 școli Waldorf, care au fost
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
București, 1969, p. 8. 5. LIUBOMIRA MIROȘ, Etica neotomistă, București, Editura Științifică, 1969. 6. Cf. F. SCIACCA (sub dir.), Les grands courants de la pensée mondiale contemporaine, vol. II, Fischbacher et Marzorati, Paris, Milano, 1964. 7. ÉTIENNE GILSON, Umanismul medieval și Renașterea, Paris, 1932. Apud ANDREI OȚETEA, Renașterea, Editura Științifică, București, 1964. 7 bis. TOMA D'AQUINO, De magistro, Editura Humanitas, București, 1994. 8. A. S. RUGIU, Storia sociale dell'educazione, Principate Editore, Milano, 1987. 9. LUDWIG GRÜNBERG, Critica filozofiei personaliste, Editura Științifică
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
MIROȘ, Etica neotomistă, București, Editura Științifică, 1969. 6. Cf. F. SCIACCA (sub dir.), Les grands courants de la pensée mondiale contemporaine, vol. II, Fischbacher et Marzorati, Paris, Milano, 1964. 7. ÉTIENNE GILSON, Umanismul medieval și Renașterea, Paris, 1932. Apud ANDREI OȚETEA, Renașterea, Editura Științifică, București, 1964. 7 bis. TOMA D'AQUINO, De magistro, Editura Humanitas, București, 1994. 8. A. S. RUGIU, Storia sociale dell'educazione, Principate Editore, Milano, 1987. 9. LUDWIG GRÜNBERG, Critica filozofiei personaliste, Editura Științifică, București, 1962. 10. GH. VLĂDUȚESCU, Personalismul
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]