7,552 matches
-
rafturile prăfuite ale bibliotecilor, are darul de a ne arăta cât de susținută, de înverșunată și de parșivă, în fond, a fost, de-a lungul vremii, lucrarea de înlăturare din sufletele românilor a conștiinței lor naționale, axul căreia, l-au resimțit a fi, întotdeauna, însuși poetul Mihai Eminescu. OGLINZI PARALELE (Dan Mănucă) După un excelent eseu despre imaginarul poetic eminescian (Pelerinaj spre ființă, 1999), Dan Mănucă a continuat să rămână un atent observator al fenomenului eminescian, comentând ediții din opera acestuia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
o asemenea analiză privind cataliza eminesciană. Un alt "neoromantic", un "modern autentic", din perspectiva exegetului, este George Bacovia, care "ascunde în substraturile recviemului de tip simbolist profunda prefacere eminesciană a temelor grave, a motivelor de natură metafizică". Influența eminesciană se resimte aici la nivelul "intrapoetic" și, nu mai puțin, "prin retorica specifică tipului de romantism naiv sentimental", una dintre "modalitățile majore de asociere Bacovia-Eminescu" putând fi aceea a asumării critice a "semnificației ontologice a metaforei" ca expresie a "limitării acestuia întru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
explică decât în parte originalitatea acestei poezii: "Nu atât părțile dezamăgite și întunecate ci părțile, aș spune constructive și din care ne putem făuri un scut sufletesc și întărire interioară ne atrag astăzi în poezia eminesciană". Pentru că în ea se resimte un filon poetic venit dintr-o "tradiție de neam", tezaurizat în poezia populară, Eminescu dovedindu-se, de asemenea "un transpunător al spiritului și al formei populare în literatura noastră cultă", care devine aici un "decor sufletesc" întrupat într-o "feerică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
fost bune, dar lotul de jucători pentru a ocupa un loc 3 trebuia să fie mult mai valoros. Rep.: Vă rog să detaliați posturile care ar fi trebuit acoperite mai bine. O.H.: La nivelul liniei de 9 metri am resimțit lipsa cea mai mare, prin faptul că am avut un singur inter adevărat, Igor Moskalenko. Mai e și Sandu Iacob, care este un inter, dar care nu mai are vigoarea tinereții, în schimb are știința și experiența care l-au
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
gol, nu mai e vina antrenorului” La finalul întâlnirii câștigate de Știința Bacău în ultimul minut, antrenorul băcăuan Ion Arsene a declarat: “Mă așteptam să fie un meci diferit de celelalte, cu o încărcătură foarte mare, lucru care s-a resimțit la echipa noastră. Totuși, e bine că am câștigat, chiar dacă nam jucat la înălțimea altor jocuri. Jocul nostru a suferit din cauza emoțiilor.” Rugat să comenteze avalanșa de greșeli comise de elevele sale, tehnicianul Științei a spus: “După cum am discutat și
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
fost cea a scorului, elevele lui Ion Arsene obținând cea mai categorică victorie de până acum. Remarcabilă a fost pofta de joc a cuplului Chiper - Burghel, cele două handbaliste băcăuane înscriind împreună 27 de goluri. În pofida victoriei la pas, Știința resimte lipsa unui pivot de valoare, golurile înscrise de pe acel post fiind extrem de rare, tânăra Mirela Vâlcu mai având mult de lucru. Cert este că, miercuri, echipa băcăuană va avea un meci infinit mai greu, la Ploiești, în fața liderei clasamentului seriei
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
multe iluziuni și în fine încărunțit, împresurat de griji, dus când lin, când furtunos pe oceanul lumei, dar dus implacabil spre tainicul țărm. Reînviind în mintea mea fazele prin care am trecut, mă repun în starea sufletească din acele timpuri; resimt încă o dată emoțiunile, durerile, bucuriile ce au zguduit atunci ființa mea, și aceasta întoarcere retrospectivă este pentru mine cu atât mai fermecătoare, cu cât; toate le revăd acum prin oglinda închipuirei înseninate, dezbrăcate de caracterul acut al patimilor momentului, sub
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
otelului, având vederea asupra unei splendide grădini ce se desfășura la picioarele noastre și mai departe asupra lacului care se întindea alene între munții ce-l încadrau. Numai la plata adițiunei sau, mai bine zis, a sustracțiunei, ne-am cam resimțit. Dar n-am avut ce face; obrazul subțire se ține cu cheltuială. Trei zile am stat în Geneva unde ne-am împrietenit cu un francez și o franceză, doi tineri de curând căsătoriți care își făceau călătoria de nuntă în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
la mijloc atâta amar de timp, nu am uitat imaginea doamnei Lazu care mă orbise un moment și nici râsul homeric al părintelui meu în fața unei propuneri care, deși naivă, denota o întreagă predispoziție sufletească ale cărei efecte le-am resimțit mai târziu. Dar să revin la interesantul roman din prima mea tinereță. Pentru prima oară am văzut pe Maria în vara anului 1854, la începutul lunei iulie, când venisem, acasă de vacanțe proaspăt, proaspăt, cu dor de petreceri, cu dor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
că a copia un principiu activ, Înlocuind azotul 15 cu azotul 14, nu e ceea ce ar fi de dorit. Câtă vreme animalul este incapabil a face selecția izotopică, depinzând deci de selecția practicată de plantele pe care le ingeră, va resimți ca stress deosebirea de natură izotopică dintre substanța naturală, proprie lui, și cea sintetică, chiar perfect copiată. Evident, aceste aspecte nu trebuie să ne facă să cădem În exagerare, adică să afirmăm laolaltă cu naturiștii că aceeași substanță poate fi
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
acoperă lipsa educației, vreau să spun mizeria pe care o lăsăm În urmă, cu un nou strat de zăpadă imaculată. Asta În rezumat. Dar să detaliez. Într’adevăr, iarna asta mai e Încă una adevărată pentru țara noastră, chiar dacă o resimțim neplăcut pe propria piele. Pentru câmp ea a adus protecția prin stratul gros de omăt, dar și rezerva de apă binevenită după mulți ani de secetă mai mult sau mai puțin evidentă. Semne bune anul are. Dar În oraș, mai
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mamă, iubitoare dar dreaptă, ea Îi va administra acestui copil teribil o chelfăneală zdravănă. Frumusețea, pe care demult o asociam cu negentropia, n’are nevoie de grandoare, ci de Viață. Chiar la dimensiuni mai modeste ele, frumusețea și negentropia, se resimt la fel. Prin sentimentul de straniu care nu te lasă să poposești, În consecință să degradezi, prea mult, dar te face să revii. Ca și pentru miticul Anteu, contactul cu primordialul dă puteri noi. “Radiosfera”, 1 iulie 1996, ora 11
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
adică mobilizarea, În sensul corect, a rațiunii. “Radiosfera”, 9 septembrie 1996, ora 12,25 98. Un alt fel de provizii Semnele venirii toamnei ne asaltează de câteva vreme deși abia săptămâna viitoare va fi certificată și de astronomi. Și le resimțim ca o neliniște sau tristețe. Cel puțin așa percep eu aceste semne și, pe undeva, explicabil ca o particularitate sufletească ori deformare profesională care predispune la exemplificare. Să fim drepți, Între mine și domniile voastre se interpun câteva etape, fiecare cu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
valabile alte legi. Și o altă Întrebare. Cum a trecut, cândva, Viața din apă pe uscat, traversând această complexă barieră? Desigur, tot prin salt calitativ, când viața nouă, terestră, a devenit cu totul altceva decât aceea veche, acvatică. Eu am resimțit negentropia sufletește. Dar orice ființă o face, neconștientizat. Exemplu? Midia, pentru care m’am dus la Agigea, al cărei biocâmp - devenit la noi suflet - se află Într’o perfectă relație cu negentropia mării În care trăiește, negentropie pe care noi
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
beneficiul fundațiilor caritabile, cât și un mijloc de a oferi cumpărătorului o distracție necostisitoare și o șansă din afară de a se îmbogăți o armonizare perfectă între altruism și egoism. În al doilea exemplu dat, între vizitatorii Muzeului Britanic, mulți vor resimți mai curând plăcere în a plăti decât în a nu plăti. Aceasta din mai multe posibile motive obișnuință, conștiință, jenă, atașamentul față de o voință generală rousseauistă, pentru că sunt bogați (bunăstarea personală, deși nu întotdeauna, neutralizează factorii demoralizatori) sau pentru a
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
conciliatoare. Cîștigurile teritoriale ale Rusiei au constat în controlul asupra Deltei Dunării și într-o fîșie de-a lungul graniței caucaziene. A fost însă impusă o despăgubire foarte mare, pe care Imperiul Otoman aflat într-o situație financiară proastă a resimțit-o profund. Pe lîngă aceasta, au fost reconfirmate prevederile Tratatului de la Akkerman. Prin articolul X, Poarta accepta statutul autonom al Greciei. Tratatul asigura de asemenea deschiderea Strîmtorilor pentru navele comerciale rusești și garantarea comerțului liber pe tot cuprinsul imperiului. Deși
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
împreună cu aceștia. Procesul reformelor a fost întrerupt în deceniul al șaselea de criza care a dus la izbucnirea războiului Crimeei. Conflictul acesta, singurul război european general din intervalul 1815-1914, a avut la bază problemele obișnuite asociate cu Chestiunea Orientală: necesitatea resimțită de majoritatea puterilor europene de a păstra integritatea Imperiului Otoman și, implicit, echilibrul de forțe în Orientul Apropiat. Problema protectoratelor religioase a fost discutată anterior. Austria, prin Tratatul de la Karlowitz, Franța prin mai multe acorduri, și Rusia, mai ales prin
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
bulgarii, ca și colegii lor otomani, au fost afectați de intensificarea pătrunderii pe piață a produselor britanice și austriece. Produsele casnice locale nu puteau face față prețurilor scăzute ale bunurilor fabricate de mașini. În ciuda faptului că principalele efecte vor fi resimțite abia mai tîrziu, politica comerțului liber adoptată de Poartă sub influența britanicilor avea să se dovedească în cele din urmă extrem de păgubitoare pentru economiile tuturor naționalităților balcanice. În afară de faptul că se bucurau de o situație economică relativ prosperă, ținuturile bulgărești
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
se poate ști care era casa mea. Poate de-aia azi, pentru mine, aproape oricine altcineva devine „Celălalt“. Ce spun e, desigur, o expresie a orgoliului de a fi diferit, dar și a singurătății pe care uneori trebuie s-o resimt. Dar din toate astea pot trage și un ce profit. Pentru mine, orice experiență e inedită. Orice ieșire în oraș devine un fel de teren antropologic. Tehnicile de de-familiarizare ale antropologului care încearcă să observe exoticul vieții cotidiene îmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Ai devenit ceva ce ea nu înțelege. Experiența de viață a unei țațe e, inevitabil, limitată. Țața a ieșit rar din cartier. Universul ei se reduce la uliță sau la scara blocului. De aceeea tot ce vine din afară e resimțit ca amenințător. Veneticii sunt periculoși. Îți ia timp să-i înțelegi, trebuie să-ți pui mintea la contribuție pentru a-i pricepe și nu merită. Așa că mai bine zici că sunt toți niște proști, niște neica-nimeni. Numai că io nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Împo triva școlii, a dascălilor și a cărților, Împotriva mea și a generației mele, cărticica inti tulată Glossa spiritului cărturăresc. Încercare antiintelectualistă, scrisă Îndată după război, În toamna lui 1918, și apărută În primăvara lui 1919 odată cu revista Ideea Europeană, resimțită printre rânduri de acest pamflet amar, autobiografic În multe privinți; cum și acel manifest, Înviorător când Îl recitesc și astăzi, după peste treizeci de ani, anticipator În multe privinți și apărut concomitent În Colecția Cărților Galbene editată de mine: Ce
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mulți din amorțeală și a dus curând la părăduirea cercului: MĂRTURISIRE Mărturisesc că ședințe ca acele de până acum ale cercului nostru vor ajunge să mă convingă tot mai mult de inutilitatea Întregii generații căreia [Îi] aparținem. Bătrânii acestor vremi resimt măcar durerea pentru mândria lor de altădată, umilită azi pe urma Împrejurărilor. Noi, tinerii, nici atât, de vreme ce mai găsim timp și răgaz sufletesc ca să facem astăzi - cum ar spune unul din numeroșii părinți sufletești ai volubilului nostru amic Zaborowski - analiza chimică
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
am donat 75 de exemplare, Însemnările disparate n-au luat drumul coșului, scrisorile au rămas necercetate, consemnările pe marginea cărților citite așteaptă să fie folosite, fișele Întârzie să se transforme În profiluri și Înșiruirea ar putea continua la infinit. Am resimțit din plin și această sincópă legată de jurnal, Întrucât mă obișnuisem să notez câte ceva zilnic și chiar dacă Însemnările nu depășeau bariera banalului, ele reflectau o anume stare a neputinței de a-mi depăși condiția. Chit că o să-mi răpească alte
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
suntem Împrăștiați și nu trăim cu toată ființa ceea ce se Întâmplă În Altar. Eu n-am fost nominalizat În vreun fel, dar am citit printre vorbe și va trebui să-mi revizuiesc atitudinea. 8 decembrie 2012 Pentru prima oară am resimțit oboseala, cel mai tare durându-mă mijlocul și coloana, de la statul În picioare, dar poate fi și o stare pregripală, pe care nu aș dori-o. De altfel, cam toți suntem betegi, Însă nu avem Încotro și trebuie ca În
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
coborau până-n stradă. „Mă, ce de rachiu or să scoață ăștia!“, ziceau trecătorii. „Mă, ce de bani or să aibă ăștia, dacă ies cu coșuri la piață!“, profețeau neamurile. „Numai să poată ei să adune.“ Nu știu de ce, dar am resimțit cruciada invidioșilor ca pe o mare provocare. Era pentru prima oară când conștientizam faptul că viața e o permanentă provocare. Până seara, am cules în transă, neștiut de nimeni, cu graba de a nu mi se descoperi secretul, tot corcodușul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]