8,296 matches
-
cercului inițiat de Petrașevski. O lucrare a acestuia, La célébration du dimanche (Celebrarea duminicii), a fost găsită la scriitor în momentul arestării din 1849. 51. Se citează replica din finalul ultimului monolog al personajului Famusov din comedia Prea multă minte strică de Griboedov. 52. Bourdaloue, Louis (1632-1704), celebru predicator francez, iezuit. În original, numele este folosit mai degrabă pentru un joc de cuvinte: burda (rus.) înseamnă „poșircă“; este posibilă și asocierea sonoră cu denumirea vinului de Bordeaux. 53. Expresie inexistentă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
guvern tare și solid, care să întemeieze instituțiunile și prin ele să dea acțiunii noastre exterioare tăria de care avem nevoie. Alterarea moravurilor publice este o cauză de degradare a moravurilor private, și consecuența neapărată este că caracterul național se strică și puterea statului slăbește. Un stat unde funcțiunile publice se exploatează de-o gloată de oameni cari nu produc nimic, ci numai consumă resursele bugetare se condamnă singur a fi neputincios și sterp. Noi avem trebuință, mai mult decât altădată
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
reacțiunea în contra fanarioților n-a durat decât 30 - 40 de ani, timp prea scurt pentru ca, prin părinteasca oblăduire, cum se zicea, și prin bugetele cu baierele pungii legate cu șapte noduri, să poată îndrepta o țară a cărei inimă era stricată. Fanarul de la noi a trebui să renască mai puternic în vlăstarele rămase în pământul țării în fiii și nepoții de Caradale pân 'ntr-al șaptelea neam. Strămoșii au mâncat aguridă și nouă ni se strepezesc dinții. De aceea n-avea grijă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
economice și intelectuale a unei țări. Această operă e foarte diversă. Ici piedeca se prezintă sub forma lipsei de cultură și o școală bună ar înlătura-o; colo se prezintă sub forma unui râu de munte care rupe poduri și strică drumurile: regularea în albie ar însemna înlăturarea ce se opune comunicației; dincolo piedeca dezvoltării se arată sub forma decadenței morale: un preot bun și pătruns de datoria lui ar fi de trebuință. E o muncă zilnică și de secoli aceasta
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
atenansele deteriorate ale tribunalului; cazarme nu avem, călărașii stau cu caii și armătura lor în ploaie, în ograda prefecturei, având comanda escadronului numai cancelaria în atenansele prefecturei, foastele bucătării deteriorate ale repauzatului Panait Docan. Grădinile de lux sunt dezgrădite, arborii stricați în cea mai mare parte, iar zidurile localurilor principale ale diferitelor cancelarii crăpate, acoperișurile găurite, putrezind de ploaie, mobilierul de cancelarie asemenea insuficient și d-abia întreținut; frumosul teren din mijlocul orașului, care este dat cu chirie fictivă, adecă mai
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și le-a creat trinitatea Stătescu - kalinderoglu-fălcoianu. Miniștrii au lefi mai mici decât funcționarii inferiori, zice d-sa. Așa de ex. directorii drumurilor de fier, acela al monopolului tutunurilor etc. au apuntamente cu mult mai mari decât ale miniștrilor. Cine strică? Oare, daca am căuta, nu s-ar găsi trei români mai speciali și mai iefteni pentru directoratul drumului de fier decât nulitățile advocățești Stătescu - kalinderoglu și cotitorul de buți Fălcoianu? D. Mărzescu zise: Va veni pe banca ministerială, prin încrederea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ambasadorii rusești au să o comunice guvernelor pe lângă cari sunt acreditați. De altfel cestiunea principală este cum va fi primită această notă la Londra și Paris. Se bănuiește de pe acum că Franța va adera în fine, spre a nu se strica cu totul cu Rusia. O depeșă din Berlin zice că misiunea conferinții, corespunzând intențiilor rusești, va fi mai întîi interpretarea sau reviziunea convențiunilor de estradare. În fine se mai susține că cele trei puteri nordice s-ar fi înțeles între
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a lepădat cu amărăciune e departe de-a voi să-i îngăduie rolul de cancelar. "Sau cu noi sau cu nimeni altul", iată deviza companiei. Geaba "Romînul" vine cu fraze bisericoase a la Cromwell să 'ntunece adevărul situației. S-a stricat tovărășia; partidul roșu a primit o gravă lovitură din partea șefului ei, care a discreditat-o, arătând cât de scump a trebuit să-i plătească companiei voturile trebuitoare politicei sale. Țara, pusă în posibilitatea de-a juca, le va da a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cu emigrațiunea în străinătate, cu contractarea de obiceiuri străine și costisitoare, de când cu absenteismul la care sunt supuși în mod egal toate clasele dirigente la noi, începînd cu părinții bisericii și sfârșind cu Caradalele, raportul vechi a trebuit să se strice. Constituția noastră, punând greutatea ei pe o clasă de mijloc parte străină, parte neexistentă, au dat loc la o declasare generală din cele mai dezastroase. Nu mai există o altă deosebire între oameni decât cea pe care o stabilește banul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
predominarea cărora onor. Tisza fericește popoarele Coroanei ungare. Aci stă răul. Criteriul statului unguresc întru a-și alege funcționarii și reprezentanții nu e, ca-n alte state, onorabilitatea sau capacitatea. Toți friponii, toate veniturile, tot ce-n celelalte naționalități e stricat, incapabil, lipsit de caracter e destul de bun pentru a se maghiariza și a împărtăși domnia exercitată în numele rasei maghiare, egal de nefericită și egal de exploatată cu toate celelalte popoare. A fi om de nimic, a nu ține la limba
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
țară și am adeverit de 'mpreună cu toată țara cum toate nevoile și sărăcia este de la greci străini, cari amestecă domniile și vând țara fără de milă și, daca apucă la dregătorii, ei nu socotesc să umble după obiceiul țării, ci strică toate lucrurile cele bune și adaogă legi rele și asuprite vânzări și încă și alte slujbe le-au mărit și le-au ridicat foarte ca să-și îmbogățească casele lor, și încă multe alte obiceiuri rele au arătat, nesocotind oamenii din
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
punct al țării, torturi cari sunt de-a dreptul o unealtă de guvernământ al partidului roșu, iar un ziar italian a reprodus acea dare de seamă, formulând o opinie foarte aspră asupra stărilor de lucruri din România. - Vai de mine - strică "Pseudo - românul " - cum să se scrie asemenea lucruri ca să le afle străinii? Ce opinie ș-or face de noi? Iată singurul punct vulnerabil al pseudoromînilor noștri: rușinea de străini, teama de ei, un foarte slab surogat pentru frica lui Dumnezeu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și altele. Vedeți lucruri copilărești! Vedeți eresuri! Vedeți nesocotință! Toată lumea se silește din ce mai are să mai adaoge și să se mai îmbogățească, dar ei! Ia uitați-vă că și din ce mai avem vor să lepede! Ait! S-a stricat!! S-aaa duuus acum și limba! Ei au lepădat oxiile și psila și dasia! O, drăguțele! Ca de ele de nimic nu-mi pare așa de rău, că parcă era niște floricele. Oamenilor fără gust, fără leac de ortografie, dar
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nimic nu-mi pare așa de rău, că parcă era niște floricele. Oamenilor fără gust, fără leac de ortografie, dar cine s-a pus pe voi să vă arătați mai iscusiți decât atâția înțelepți bătrîni? Voi v-ați găsit să stricați ceea ce au găsit cu cale atâția inși și nu ca voi, ci altfel de învățați! Și apoi nu știți voi că obiceiul este bătrân și că trebuie să purtați cinste și sfială către dînsul? Păcat de Dumnezeu să se ducă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Fără îndoială raportul între marea proprietate și muncitori cete tot ce poate exista mai însemnat într-o țară agricolă. Puncte de vedere unilaterale, cari nu țin seamă de obiceie locale, de deosebirile dintre provincie și provincie, nu vor putea decât strica. Dorim din toată inima îndreptarea stării țăranului și o dorim cu toții, căci e învederat că, rău stând țăranul, rău stă proprietarul, rău toată țara. în această privire cată însă să se țină seamă că altele sunt raporturile în Moldova, altele
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
contra, era vorba de promisiunile făcute în schimbul recunoașterii regalității, promisiuni cărora d. C. A. Rosetti se opunea. D. Dumitru Brătianu sosește din Țarigrad și devine prezident de Consiliu, citind un program în care spune că în adevăr elementele Adunării sunt stricate și că "nu mai există om cinstit în țară". în afară promite a fi ca tigresa care-și apără copiii și acuză pe d. Boerescu că prin făgăduinți piezișe ar fi făcut pe puteri să crează că România primește Comisia
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
vicleșug cel rău : pe cea dintâi, semănându‑și neghina și ațâțând sufletul prin plăcerile trupului ca să‑l Înduplece să‑și desfacă dorința de iubirea dumnezeiască ; iar pe cea de‑a doua, o dorește și o cere cu viclenie, voind să strice firea prin durere, ca să silească sufletul doborât de dureri să pună În mișcare gândurile de ocară Împotriva Făcătorului. „Dar cunoscând noi planurile vicleanului - subliniază Sfântul Maxim -, să ne rugăm să nu ne vină ispita de bunăvoie, ca să nu ne desfacem
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
i slujească și a petre‑ cut cu el șapte zile. Apoi și‑au adus aminte frații și au venit să‑l caute. Bătând ei la ușă, s‑a dus Îngerul, iar bătrânul striga dinăuntru : «Plecați de aici frațiloră. Dar ei stricând ușa, au intrat și l‑au Întrebat, pentru ce striga. El le‑a răspuns : Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor 99 «Treizeci de zile am pătimit și nimeni nu m‑a cercetat și iată, șapte zile sunt de când a trimis Dumnezeu un
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
mereu, și mereu cresc la loc, niciodată nu părăsesc pe cei ce le cultivă. Pomii cei sădiți În pământ dau rod o dată pe an ; iar dacă nu‑s culeși, când vine iarna, Își pierd frumuse‑ țea lor, iar roadele se strică și cad. Moaștele sfinților, Însă, nu știu nici de iarnă, nici de vară, nici de silnicia vremii și nici n‑ai să le vezi vreodată lipsite de roade, ci totdeauna, cu toată frumusețea lor. Nu le atacă stricăciunea, nici schim
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
foarte mult ceea ce ai făcut. Cu toate acestea, în caz că lucrurile nu merg bine, trebuie să fii pregătit să suferi consecințele. Asta deja nu mai contează - oricum ai fi fost sancționat. Dacă ai colegi de încredere, pe care îi respecți, nu strică niciodată să le ceri sfatul în legătură cu ceea ce vrei să întreprinzi, înainte de a trece la acțiune. E posibil ca ei să nu fie alături de tine dacă lucrurile nu ies așa cum ar fi trebuit, dar cel puțin îți pot oferi alte idei
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
atenție locul și timpul adecvat. Cel mai potrivit moment pentru a spune lucrurilor pe nume este începutul zilei, înainte ca șeful să fie prins în rutina zilnică și pînă se întîmplă să nu meargă bine ceva, fapt care i-ar strica buna dispoziție. Mergi la serviciu puțin mai devreme, ca să ajungi acolo înaintea lui. încearcă să alegi o zi a săptămînii care nu este de obicei o zi proastă. De exemplu, dacă lucrezi într-un magazin, nu opta pentru o dimineață
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
bobul de grâu invocat, 25 de veacuri ca să rodească din nou în pământul cel bun al minții lui Derrida. Phaidros e încă un text viu fiindcă are arheu. Derrida o simte cu bucurie, dar n-o recunoaște, fiindcă i-ar strica teoria rupturii de identitate. "Archaeus este singura realitate pe lume, toate celelalte sunt fleacuri Archaeus este tot", zice Eminescu. Așadar, arheul este adevărul din lume. Îl vom regăsi în poveste, așa cum au intuit și postmodernii, dar cu iluzia că nu
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
divinului, iar nu al naturalului.255 Nici teoria automatelor lui von Newman nu confirmă posibilitățile computaționale ale hazardului în natură. Omul e un automat capabil de autoreproducere. Dar e un automat atât de complex, "încât viteza cu care s-ar strica ar fi cu mult prea mare spre a mai putea fi reparat dacă i-ar lipsi capacitatea de autodiagnoză și de autoreparare"256. Dar o asemenea viteză de autodiagnoză și de autoreparare nu e posibilă în lumea naturală. Un automat
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
au câștigat libertatea de a-și purta singuri de grijă: poți fi pradă sau prădător, în haosul aparent, dar bine organizat de profitori (prădători). Victor Săhleanu, 1977, scrie: Numai că acum ECHILIBRUL s-a dezechilibrat în biosferă și s-a stricat mediul de viață, amenințând cu moartea prin asfixiere, pe oameni și pe animale, din cauza epuizării rezervei de oxigen din aerul atmosferic. Urmare a scăderii cantității de oxigen din aerul atmosferic și creșterii cantității de oxid și bioxid de carbon, se
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
micșorat spațiile verzi și le-au înlocuit cu diverse construcții și pavaje. Alți oameni au implementat noi obiective consumatoare de oxigen, care emit în aer deșeuri toxice: oxid și bioxid de carbon și alți poluanți. Și unii și ceilalți au stricat echilibrul natural și amplifică în continuare dezechilibrul prin: a. Micșorarea cantității de oxigen produsă și emisă (introdusă) în aerul atmosferic, de către plantele verzi. b. Mărirea cantității de oxigen absorbită și consumată din aerul atmosferic, însoțită de evacuarea (introducerea) în aerul
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]