6,630 matches
-
Saudit], auzind un australian spunând c] soția lui Tom a f]cut ce se cuvenea, ar putea presupune c] soția i s-a supus. Dar afirmația australianului ar fi putut însemna c] ea nu i s-a supus soțului, deoarece supunerea femeilor nu este unul dintre principiile acceptate în Australia; australienii au alt principiu, c] fiecare se cuvine s] r]mân] ferm pe poziție. Așadar, deși este perfect rațional că locuitorii Arabiei Saudite, când vorbesc între ei, s] atribuie valoarea de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
să idealizat] despre familia rural] și de simplitatea vieții care ar putea contracara manierele nepotrivite ale orașului, considerând c] femeile puteau s] devin] virtuoase numai în calitate de soții și mame. Dar virtutea lor se bazeaz], de asemenea, pe dependența și pe supunerea din cadrul mariajului; dup] Rousseau, o femeie independent] sau una care urm]rea scopuri ce nu ținteau bun]starea familiei sale era o femeie care își pierdea acele calit]ți pentru care era stimat] și dorit]. Mai ales noțiunea de virtute
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
suspiciune sau a respins complet ideea existenței unor virtuți feminine anume. Aceast] suspiciune avea motive bine întemeiate. Idealizarea virtuții feminine, care a atins probabil apogeul în scrierile multor scriitori victorieni din secolul al XIX-lea precum Ruskin, se bazeaz] pe supunerea femeii. „Virtuțile” la care se credea c] ar trebui s] aspire femeile reflect] adesea aceast] supunere - un exemplu clasic este „virtutea” altruismului, care a fost accentuat] de un mare num]r de scriitori victorieni. În ciuda acestei ambivalente bine fondate despre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
întemeiate. Idealizarea virtuții feminine, care a atins probabil apogeul în scrierile multor scriitori victorieni din secolul al XIX-lea precum Ruskin, se bazeaz] pe supunerea femeii. „Virtuțile” la care se credea c] ar trebui s] aspire femeile reflect] adesea aceast] supunere - un exemplu clasic este „virtutea” altruismului, care a fost accentuat] de un mare num]r de scriitori victorieni. În ciuda acestei ambivalente bine fondate despre ideea de „virtute feminin]” totuși, multe femei din secolul al XIX-lea, incluzând un mare num
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
homosexualitatea / prostituția / avortul / divorțul / eutanasia Nu acceptă că vecini... dependenți de droguri / homosexuali / alcoolici Alege cele mai importante "lucruri pe care copiii le-ar putea învăța acasă": independența; sentimentul de responsabilitate; imaginația; perseverența; hărnicia; cumpătarea (economisirea de bani); credința religioasă; supunerea Acord / dezacord cu o femeie care dorește să aibă un copil pe care să îl crească singură Acord / dezacord cu bărbații care ar trebui să aibă în mai mare măsură dreptul la un loc de muncă decât femeile Grad de
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
să specifice care sunt cele mai importante lucruri pe care copiii le-ar putea învăța acasă. Puteau fi alese maxim cinci lucruri dintr-o listă ce includea: independența; sentimentul de responsabilitate; imaginația; perseverența; hărnicia; cumpătarea/economisirea de bani; credința religioasă; supunerea. Fiecare respondent a primit câte un punct pentru alegerea fiecăreia dintre ultimele patru atribute (cele nesubliniate) și câte un punct în minus pentru alegerea fiecăreia dintre primele patru atribute (cele subliniate). 5. MODEL ALTERNATIV DE FAMILIE Această orientare este măsurată
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
acum. Peisajul actual al artelor mondiale e atît de deconcertant, lipsa unor repere cît de cît sigure pentru conturarea unei evaluări globale e atît de evidentă, încît percepțiile noastre nu au de ales decît regimul ridicării din umeri și al supunerii la destin. Rolul, într-un fel nefast, al iraționalei mediatizări, al imaginii care zboară într-o secundă la antipozi, derutînd prin pulverizare, nu e de neglijat. Dar, vai, așa o cere începutul de mileniu. Ne supunem. Artistul român acum? Se
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
condiție va fi imperios obligatorie: privirea peste jumătate de secol de pictură în totalitarism să presupună proba morală. Drept condiție profesională. O secvență delicată va rămîne cea în care au fost produse lucrări de certă valoare picturală, subminate însă de supunerea silnică la comandamentele propagandei. Dacă literatura a recurs la sensuri piezișe, menite să înșele vigilența cenzorilor, pictura n-a avut cum să se descurce, imaginea fiind, prin natura ei, una ca atare pentru a putea înșela chiar și pe cel
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
încercate categorii cum e cel al alegerilor. Cînd spiritualitatea realizează, cu (aproape) resemnată stupoare, în ce postură subalternă e nevoită să stea. Oricîtă întîietate ar avea invocarea democrației în soluționarea cvasitotală a problemelor, gustul amar al constatării că, în numele acesteia, supunerea (democratică) în fața majorității e unica soluție persistă dureros. Comunismul a urît țărănimea și s-a luptat cu ea pînă a desființat-o. Nu de tot. Ce-a mai rămas din ea, însă, are încă o forță la care nu ne-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
după unii puriști oricum dubios foarte acoperitor stilistic. Ne extaziem amîndoi observînd ce duct alert și credibil proba nordicul. Care dacă nu s-ar fi supus... tiranicei fotografii ar fi convins la fel de bine numai și desenînd în sine. De la obediente supuneri, la evadări libertine, gestica nordicului (fără nume memorabil) ne fascinează și chiar ne incită propriile ambiții. Iată, îmi spun în dimineața nesperată, încă o excepție, încă cineva care nu vocalizează în vid. Numai că, pentru a înțelege asta, se cere
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cunoașterea veritabilă (episteme) și cunoașterea părelnică (doxa). Aceste două specii de cunoaștere care s-au anunțat mai devreme, dar dintr-o altă perspectivă decât cea care ne interesează acum nu trebuie confundate cu tipurile de construcții "raționale" separate după criteriul supunerii lor față de ordinea "formală" instituită prin dictatura judicativului și care coincid cu tipurile de raționamente amintite mai sus: corect (științific și dialectic) și sofistic. Să nu uităm că regulile acestei ordini, care vizează în mod direct și exclusiv corectitudinea, sunt
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a judicativului". Actele constitutive ale recondiționării temporale a celor două "poziții" din judecată, S și P, sunt: (1) părtinirea (împărțirea funcțiilor "logice", dar, în consecință, și ontologice); (2) ordonarea (așezarea ierarhică a funcțiilor logice și a "demnităților" ontologice); (3) autorizarea (supunerea față de "autorități" și acreditarea faptelor "bune" sau "bine formate"). Toate aceste acte au un evident rost pragmatic, spre deosebire de actele aparținând primei timporizări a subiectului și predicatului, preponderent "sintactice". Pozițiile corespunzătoare ale timpului față de "pozițiile" logice ale judecății, în orizontul celei
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de "regulă"; dar sunt reguli și reguli: principii, norme domeniale, reguli de amănunt etc.; o sistematică a acestora putem găsi în lucrările lui Husserl, de exemplu, îndeosebi în Ideen I. Ținta autorității în privința reglementării faptelor de gândire, rostire, făptuire este supunerea totală a întregului domeniu de aplicație judicativă. Iar mijlocul reglementării este "autorizarea", adică tragerea acelui ceva care capătă chip prin gândire, rostire, făptuire către "poziția" pe care o are autoritatea. Desigur, autoritatea se manifestă nu doar în sensul autorizării lucrurilor
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de re-timporizare, cu valabilitate pentru condiția strict formală a judicativului, dar, totodată, fundamente solide pentru actele de autorizare din orizontul dictaturii judicativului. Părtinirea (împărțirea funcțiilor "logice" și ontologice), ordonarea (așezarea ierarhică a funcțiilor logice și a "demnităților" ontologice) și autorizarea (supunerea față de "autorități" și acreditarea gândurilor, rostirilor și făptuirilor "bune", "reale", "bine formate") sunt înseși formele "raționalității dominante" în "lume". Din ele au rezultat, prin accentuarea rolului reglator al ideologiilor formele desăvârșite ale gândurilor, rostirilor și făptuirilor de sens judicativ pentru
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a elementelor judecății în faza anterioară a operării reducției judicative a dictaturii judicativului. Este vorba despre: părtinire, ca împărțire a funcțiilor logice și ontologice în orizontul judicativului, ordonare, ca așezare ierarhică a funcțiilor logice și a demnităților ontologice, autorizare, ca supunere față de "autorități" și ca acreditare a gândurilor, rostirilor și făptuirilor "bune". Din această perspectivă, ideologia reprezintă însăși aplicația "finală" a judicativului constitutiv, ipostaza funcțională desăvârșită a dictaturii judicativului. Istoria ei începe atunci când cel desemnat ca fiind cel ce "merită" puterea
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a preluat și pe acela de universal. De asemenea, spuneam atunci că părtinirea, ca fenomen al împărțirii funcțiilor "logice" și a celor ontologice, ordonarea, socotită drept operație de așezare ierarhică a funcțiilor logice și a "demnităților" ontologice, și autorizarea, reprezentând supunerea față de "autorități" și acreditarea faptelor "bune", "bine făcute", reprezintă actele constitutive ale recondiționării temporale a celor două "poziții" din judecată: S și P, ele având, totodată, un sens pragmatic, diferit de cel "sintactic" dobândit de elementele judecății și judicativului prin
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în coaja și fructe uscate și produsele obținute din prelucrarea lor, destinate consumului uman direct sau utili- zării că ingrediente în produsele alimentare 2*2) 4*2) - art. 6 și 7 anexă nr. ÎI 2.1.1.2. Arahide destinate supunerii unui tratament de selectare sau altor metode fizice înainte de a fi consumate ori utilizate că ingredient în produsele alimentare 8*2) 15*2) - art. 6 și 7 anexă nr. ÎI 2.1.1.3. Fructe în coaja și fructe uscate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155890_a_157219]
-
tratament de selectare sau altor metode fizice înainte de a fi consumate ori utilizate că ingredient în produsele alimentare 8*2) 15*2) - art. 6 și 7 anexă nr. ÎI 2.1.1.3. Fructe în coaja și fructe uscate destinate supunerii unui tratament de selectare sau altor metode fizice înainte de a fi consumate ori utilizate că ingredient în produsele alimentare 5*2) 10*2) - art. 6 și 7 anexă nr. ÎI 2.1.2. Cereale (inclusiv hrișca,Fagopyrum sp.) 2.1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155890_a_157219]
-
inclusiv hrișca, Fagopyrum sp.) și produsele obținute din prelucrarea lor, destinate consumului uman direct sau utilizării că ingrediente în produsele alimentare 2 4 - art. 6 și 7 anexă nr. ÎI 2.1.2.2. Cereale (inclusiv hrișca, Fagopyrum sp.) destinate supunerii unui tratament de selectare sau altor metode fizice înainte de a fi consumate ori utilizate că ingredient în produsele alimentare - - - art. 6 și 7 anexă nr. ÎI 2.1.3. Lapte (lapte crud, lapte destinat fabricării produselor pe bază de lapte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155890_a_157219]
-
în coaja și fructe uscate și produsele obținute din prelucrarea lor, destinate consumului uman direct sau utili- zării că ingrediente în produsele alimentare 2*2) 4*2) - art. 6 și 7 anexă nr. ÎI 2.1.1.2. Arahide destinate supunerii unui tratament de selectare sau altor metode fizice înainte de a fi consumate ori utilizate că ingredient în produsele alimentare 8*2) 15*2) - art. 6 și 7 anexă nr. ÎI 2.1.1.3. Fructe în coaja și fructe uscate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155902_a_157231]
-
tratament de selectare sau altor metode fizice înainte de a fi consumate ori utilizate că ingredient în produsele alimentare 8*2) 15*2) - art. 6 și 7 anexă nr. ÎI 2.1.1.3. Fructe în coaja și fructe uscate destinate supunerii unui tratament de selectare sau altor metode fizice înainte de a fi consumate ori utilizate că ingredient în produsele alimentare 5*2) 10*2) - art. 6 și 7 anexă nr. ÎI 2.1.2. Cereale (inclusiv hrișca,Fagopyrum sp.) 2.1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155902_a_157231]
-
inclusiv hrișca, Fagopyrum sp.) și produsele obținute din prelucrarea lor, destinate consumului uman direct sau utilizării că ingrediente în produsele alimentare 2 4 - art. 6 și 7 anexă nr. ÎI 2.1.2.2. Cereale (inclusiv hrișca, Fagopyrum sp.) destinate supunerii unui tratament de selectare sau altor metode fizice înainte de a fi consumate ori utilizate că ingredient în produsele alimentare - - - art. 6 și 7 anexă nr. ÎI 2.1.3. Lapte (lapte crud, lapte destinat fabricării produselor pe bază de lapte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155902_a_157231]
-
țară se realizează numai în vederea plasării sub unul dintre următoarele regimuri vamale: a) import, care constă în intrarea în țară a deșeurilor străine și introducerea acestora în circuitul economic intern; ... b) perfecționare activă, care presupune introducerea deșeurilor în țară în vederea supunerii acestora la una sau mai multe operațiuni de prelucrare ori transformare și exportul sau reexportul produselor obținute și al deșeurilor rezultate din procesul de prelucrare; ... c) tranzit, care constă în transportul deșeurilor nepericuloase pe teritoriul României de la un birou vamal
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156173_a_157502]
-
țară se realizează numai în vederea plasării sub unul dintre următoarele regimuri vamale: a) import, care constă în intrarea în țară a deșeurilor străine și introducerea acestora în circuitul economic intern; ... b) perfecționare activă, care presupune introducerea deșeurilor în țară în vederea supunerii acestora la una sau mai multe operațiuni de prelucrare ori transformare și exportul sau reexportul produselor obținute și al deșeurilor rezultate din procesul de prelucrare; ... c) tranzit, care constă în transportul deșeurilor nepericuloase pe teritoriul României de la un birou vamal
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176754_a_178083]
-
5 Între 12'26"-12'30" │ 4 Între 12'31"-12'35" │ 3 Între 12'36"-12'40" │ 2 4.2. Proba de obstacole (5 obstacole de 70-110 cm, izolate, │ │3 staționate și 2 oxere). A. Se apreciază docilitatea calului, supunerea la comenzi modul de │ │abordare a obstacolului, stilul de săritură și se punctează pe o scară│ │de valori de la 5 la 1, rezultând notă. │ │Parcursul se realizează în ordine crescătoare a înălțimii obstacolului│ │și se ia în considerare punctajul obținut
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182138_a_183467]