8,234 matches
-
de atmosfera austeră a acelui loc, iar acum își înșela așteptarea, imaginându-l pe marele împărat așezat pe jilțul cu intarsuri din spatele biroului ori odihnindu-se întins pe splendida canapea pe care o vedea în stânga; ori poate în picioare, pe terasă, în același loc unde se găsea comandantul său. Ajunsese la Arelate cu o seară mai înainte, după șase zile de galop pe drumuri nu întotdeauna comode, și îl revedea doar acum pe Magister, după mai mult de două luni; cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
serii venea în valuri ecoul unui vacarm confuz, îndepărtat. Dinspre poarta principală răsunară strigăte și imediat clopotul de alarmă porni să bată cu putere. — Satul! spuse Emerentianus întorcându-se spre Cilonus. Pare a fi un incendiu! — Sus! strigă Hippolita. Pe terasă! Traversând din nou tricliniul, țâșni prin coridor și, de acolo, pe o scară largă de marmură, ajunse la loggia de la etajul de sus. O urmară cu toții și, ajunși pe terasă, se năpustiră spre balustradă. Acolo, cu groază, găsiră înaintea lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Cilonus. Pare a fi un incendiu! — Sus! strigă Hippolita. Pe terasă! Traversând din nou tricliniul, țâșni prin coridor și, de acolo, pe o scară largă de marmură, ajunse la loggia de la etajul de sus. O urmară cu toții și, ajunși pe terasă, se năpustiră spre balustradă. Acolo, cu groază, găsiră înaintea lor spectacolul satului cuprins de flăcări. A urmat o tăcere lungă, apăsătoare. Dinspre casele burgului, aflat la circa jumătate de milă de sat, se ridicau flăcări înalte. Vacarmul locuitorilor pradă panicii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
cu groază, găsiră înaintea lor spectacolul satului cuprins de flăcări. A urmat o tăcere lungă, apăsătoare. Dinspre casele burgului, aflat la circa jumătate de milă de sat, se ridicau flăcări înalte. Vacarmul locuitorilor pradă panicii ajungea, surd și deformat, până la terasă. Unul dintre muzicanți arătă cu degetul spre dreapta, unde centrul locuit lăsa loc câmpiei. — Priviți! strigă. Cine sunt aceia? Toți întoarseră ochii în acea direcție și, în reflexele focului, putură să distingă limpede o masă de cai și cavaleri în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
scările, Cilonus îl privi împietrit. — Dar... bâlbâi, acum probabil că sunt morți cu toții. Vrei să mă duc să mă ucidă degeaba? Asta vrei? Hippolita nu-l mai asculta deja. îi dădea ordine frenetice lui Clemantius, care ajunsese în fugă pe terasă împreună cu câțiva servitori. — Ce trebuie să fac cu cei care cer să intre? n-o slăbi libertul. Vin oameni la poartă. Unii sunt colonii noștri; femei și copii. Hippolita nu ezită: își cunoștea din totdeauna datoria. — Deschide, bineînțeles, lasă-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
amuți, își duse mâna la obraz și se retrase, ieșind în afara conului de lumină al lămpilor. Hippolita nu se mai ocupa acum de el. întoarsă către oaspeți, îi invită pe toți, cu gesturi largi și hotărâte ale brațelor, să părăsească terasa și să urmeze pe unul din servi ca să ajungă în locul pe care tatăl și bunicul său îl numeau totdeauna „reduta“: un turn masiv, pătrat, ca de castel, ridicat în apropierea depozitelor în vremurile, aproape la fel de furtunoase, ale invaziei gotice. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
cu neliniște dacă nu existau și alte ieșiri. Libertul căuta să-i calmeze și, ca să fie auzit mai bine, se urcă pe două trepte ale unei scări strâmte din piatră, ce ducea la etajul superior și de acolo la o terasă ce ținea loc de acoperiș. Hippolita urcă, la rândul ei, și îi veni alături, dominând mulțimea fugarilor cu o privire vie, dar atentă. Printre ei, recunoscu invitații, pe servii lor și o parte din slujitorii din casă. Ceilalți erau pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
și o privi înspăimântat, evident, rușinându-se fiindcă o abandonase în momentul pericolului și temându-se de mânia ei. însă Hippolita avea cu totul altceva în minte. — Ce stai așa aici? îl mustră. Du jos lucrurile, mișcă-te! Ajunsă pe terasă, se găsi în aer liber. Simți imediat în nări mirosul de fum, iar pe față, în locul aerului rece de noapte, vâlvătaia fierbinte a incendiului ce devora villa. Sprijinită de balustradă, contemplă îngrozită peisajul de coșmar ce i se oferea ochilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
câinilor înlănțuiți și peste mugetele vacilor îngrozite. Ce dezastru, domina, fu comentariul dezolat al intendentului. Hippolita nu-i răspunse. Observa un grup de barbari, care, la douăzeci de pași de redută, sporovăiau între ei cu însuflețire, cu privirea fixată asupra terasei. în mijlocul lor, în șaua unui splendid murg, de distingea un bătrân războinic, deosebit de înalt, uscățiv, dar cu înfățișare energică, îmbrăcat în haine închise la culoare. Omul părea să dea ordine celorlalți, care erau cu toții fără cai, cu siguranță ca să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
celor două femei, iar Hippolita putu să le audă strigătele de groază. Apoi le pierdu din vedere. îndurerată și furioasă, își aținti din nou privirea asupra căpeteniei barbare, care continua să vorbească oamenilor săi de încredere cu privirea fixă spre terasă. Hippolita simți crescând în ea un sentiment de răzvrătire. Dacă omul acela se gândea să-i pregătească aceeași soartă ca aceea a Flaviei și a lui Emerentianus, atunci se înșela: ea avea să lupte până la capăt, până la ultima răsuflare. — Trimite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
să lupte până la capăt, până la ultima răsuflare. — Trimite-l aici pe soldat, cu tot cu prizonier, spuse către Clemantius. După câte am văzut, are ceva experiență și poate o să știe să ne spună ce să facem. Puțin după aceea, Mabertus veni pe terasă. îl târâse cu el pe tânărul barbar, căruia îi porunci să se așeze rezemat de balustradă. — Iată-mă, domina! îi spuse. Hippolita făcu semn către războinicul din curte. — Privește, spuse, vin încoace. într-adevăr, cel ce părea căpetenia barbarilor se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
său sfătuitor, despicându-i țeasta. Cei care până în acel moment fuseseră de partea lui Geremar dădură înapoi, fixând stupefiați trupul său care acum, neînsuflețit, aluneca încetișor din șa și cădea moale în praf. Nici unul dintre ei nu suflase, dar de pe terasă scena fusese urmărită, cu un strigăt de repulsie și teroare, de grupul numeros de oameni ce urcaseră să urmărească desfășurarea tratativelor. Atârnând din nou de șa securea, perfect liniștit, Reinwalt parcurse cu o lungă privire amenințătoare semicercul oamenilor săi, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
mai sigure, ce traversau pădurea. Astfel că, doar odată cu lăsarea întunericului, ținându-și calul la pas ieși la liziera pădurii și se găsi într-un mic luminiș, numai pietre și buruieni, care se termina pe buza unei pante ierboase. De pe terasa aceea naturală putea să domine câmpia de dedesubt, presărată cu focurile taberei barbare. După-amiază, un vânt cald limpezise cerul și luna răsărise plină și perfect rotundă, martor mut în noaptea ce se întindea peste câmpie. Cântecul sutelor de greieri se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
cea mai mare parte în revistele românești de specialitate. In acest sens, am amintit, deja, câteva dintre contribuțiile geografice din perioada de început a activității sale științifice. Tot pentru această perioadă remarcăm și contribuțiile aduse la cunoașterea șesurilor, albiilor minore, teraselor din sectorul mijlociu al Prutului, variațiilor de nivel ale apei râurilor Prut, Jijia și Bahlui, frecvenței inundațiilor râului Bahlui etc. Acestea, constituind doar câteva exemple din care rezultă implicarea, deopotrivă, în cercetarea și rezolvarea unor aspecte geografice importante, atât din
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
lui de pe stânga în dreptul punctului numit „gura văilor”(v. hartaă. Din această cauză, Balta Șerpoaia are astăzi o formă adânc concavă spre apus. Acest fenomen se observă peste tot în lunca de aici, unde bălțile se află cuprinse între abruptul terasei inferioare ori medii și albia minoră a Prutului sau prutețelor. Bălți ca Cioara, Gogoaia și Lucani, în care alături de o seamă de pârae cu debit destul de mare (p. Cioara, p. Lupului, p. Lucani, etc., debușează și un număr nesfârșit de
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
apei bălții în zona gurii gârlelor de alimentare care dă putință dezvoltării din belșug a stufăriilor și păpurișului, la bălțile Șerpoaia, Gogoaia, Lucani și Cioara, situate la marginea luncii, conurile de dejecție ale pâraelor și torenților ce vin din regiunea teraselor Prutului sunt așa de puternice, încât au secat mari părți din suprafețele acoperite altădată cu apă. Unele din aceste conuri de dejecție au reușit chiar să atingă prin aluviunile lor, grindul Prutului, împărțind astfel balta principală într-o serie de
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
aluviunile lor, grindul Prutului, împărțind astfel balta principală într-o serie de bălți secundare mai mici, cu adâncime foarte redusă, în care vegetația mare de baltă nu se mai poate crește. Talusul. Afară de cazul când apa Prutului bate direct în terasa inferioară și medie, surpând-o, cum se întâmplă în partea de SE a D. Câlcea, încolo peste tot trecerea de la relieful de terasă la relieful de luncă nu se face în mod brusc. Pe lângă conurile de dejecție mari pe care le
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
vegetația mare de baltă nu se mai poate crește. Talusul. Afară de cazul când apa Prutului bate direct în terasa inferioară și medie, surpând-o, cum se întâmplă în partea de SE a D. Câlcea, încolo peste tot trecerea de la relieful de terasă la relieful de luncă nu se face în mod brusc. Pe lângă conurile de dejecție mari pe care le formează la gura lor pâraele regiunilor vecine luncii, linia de contact a acesteia, cu terasa inferioară și medie a Prutului, este însoțită
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
încolo peste tot trecerea de la relieful de terasă la relieful de luncă nu se face în mod brusc. Pe lângă conurile de dejecție mari pe care le formează la gura lor pâraele regiunilor vecine luncii, linia de contact a acesteia, cu terasa inferioară și medie a Prutului, este însoțită cu o serie nesfârșită de conuri de dejecție mici, create de mulțimea torenților care scrijelează abruptul teraselor. Spațiile dintre aceste conuri de dejecție, mari și mici, sunt umplute apoi de materialul dezagregat din
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
care le formează la gura lor pâraele regiunilor vecine luncii, linia de contact a acesteia, cu terasa inferioară și medie a Prutului, este însoțită cu o serie nesfârșită de conuri de dejecție mici, create de mulțimea torenților care scrijelează abruptul teraselor. Spațiile dintre aceste conuri de dejecție, mari și mici, sunt umplute apoi de materialul dezagregat din buza terasei de acțiunea apei de ploaie și de fenomenul de îngheț și dezgheț și care rostogolinduse la vale, se sedimentează la picioarele terasei
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
și medie a Prutului, este însoțită cu o serie nesfârșită de conuri de dejecție mici, create de mulțimea torenților care scrijelează abruptul teraselor. Spațiile dintre aceste conuri de dejecție, mari și mici, sunt umplute apoi de materialul dezagregat din buza terasei de acțiunea apei de ploaie și de fenomenul de îngheț și dezgheț și care rostogolinduse la vale, se sedimentează la picioarele terasei. Apoi în vremea marilor revărsări, cum au fost cele din anul 1932, apa din bălțile Cioara, Gogoaia, Lucani
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
teraselor. Spațiile dintre aceste conuri de dejecție, mari și mici, sunt umplute apoi de materialul dezagregat din buza terasei de acțiunea apei de ploaie și de fenomenul de îngheț și dezgheț și care rostogolinduse la vale, se sedimentează la picioarele terasei. Apoi în vremea marilor revărsări, cum au fost cele din anul 1932, apa din bălțile Cioara, Gogoaia, Lucani și Leușeni, întinzându-se până la picioarele terasei, umezește straturile argiloase și aluvionare din subsolul acestora, provocând apariția unor alunecări de teren destul de
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
de fenomenul de îngheț și dezgheț și care rostogolinduse la vale, se sedimentează la picioarele terasei. Apoi în vremea marilor revărsări, cum au fost cele din anul 1932, apa din bălțile Cioara, Gogoaia, Lucani și Leușeni, întinzându-se până la picioarele terasei, umezește straturile argiloase și aluvionare din subsolul acestora, provocând apariția unor alunecări de teren destul de apreciabile. Dacă în astfel de ocaziuni acțiunea vântului pune în mișcare suprafața apelor din bălți, atunci valurile lovindu-se de țărmul abrupt, îl nărue încetul
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
de teren destul de apreciabile. Dacă în astfel de ocaziuni acțiunea vântului pune în mișcare suprafața apelor din bălți, atunci valurile lovindu-se de țărmul abrupt, îl nărue încetul cu încetul, materialul rezultat de pe urma acestui fenomen de abraziune sedimentânduse la picioarele terasei sub formă de mică plajă. Exemple frumoase în această privință se văd la țărmul de apus a B. Gogoaia și Lucani, din dreptul satului și târgului Drânceni (Fălciuă. Această variație a formelor de relief din luncă a determinat și o
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
împrumute. La cineva am găsit credit ca să-mi plătesc ramele și să dau acont la sala de expoziție, după cât îmi amintesc pe la unul din administratorii cunoscuți în Iași. Cu vai și hopuri, în octombrie, la sala Mozart, peste drum de terasa Otetelișanu, facem deschiderea. Vine lume multă, era prima expoziție de pictură de după război, lumea se interesează și unii cumpără. După două săptămâni de la deschidere, aveam jumătate din lucrări vândute. Presa foarte bună. După o săptămână de stagnare, intră, într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]