6,525 matches
-
scandal, de obicei dușman declarat mult înjurat, devine singurul aliat. Măcar dacă iese scandal la televizor, mai e o speranță să se sesizeze cineva. Oamenii sunt supuși întregului arsenal de umilințe posibile - să se dea în spectacol, să țipe, să urle, să plângă, să arate lucrurile în stradă, să amenințe că se omoară, sau că își dau foc și așa mai departe. Cu cât fac mai mult scandal, cu atât contribuie mai serios la spectacol. Singurele știri televizate devin momentele de
”Înainte eram puțini, acum suntem mai mulți și o să fim și mai mulți!” () [Corola-website/Science/295648_a_296977]
-
statului în cazul Roșia Montană exprimă violent contradicțiile dintre prevederile constituționale și actul efectiv al guvernării: normele și reglementările nu protejează pe nimeni în afară de marii actori economici (care, în fapt, se pot proteja foarte bine și singuri, căci ni se urlă în cască de 23 de ani că piața trebuie să fie „liberă”)[1] și adâncesc inegalitățile în loc să le limiteze. În același timp, Crin Antonescu declară că proiectul de lege poate fi aprobat și fără a se ține cont de avizele
Pe scurt, despre stat și capital () [Corola-website/Science/295682_a_297011]
-
într-o familie middle class, cumva lumea e mai toleranță la homosexualitate și n-ajungi să te urăști așa. Eu am traversat o perioadă destul de dură, asta a fost. Ce era în anii ’90, vai de capul meu... oamenii isi urlau pe fata homofobia. Și în media, homosexualul era „infractorul român”, era o gazeta care prezenta tot felul de dubioșenii, era presă inventată. Era criminalizată atunci homosexualitatea, era o chestie foarte freak, foarte perversa. Gay-ii erau priviți ca niște lipitori care
„E un soi de ură de sine” () [Corola-website/Science/295777_a_297106]
-
inventată. Era criminalizată atunci homosexualitatea, era o chestie foarte freak, foarte perversa. Gay-ii erau priviți ca niște lipitori care ți se lipesc de pula. Totuși, nu mai suntem acolo. Acum, cât de cât is un pic mai măsurați, atuncea își urlau homofobia pe față. Plus că am stat până la 25-26 de ani în „closet”, am fost ascuns, na, și lumea mă lua cumva mai de hetero și își spunea toată chestia aia, toata ură. Și ajungi să te idenfici cu opinii
„E un soi de ură de sine” () [Corola-website/Science/295777_a_297106]
-
iubea mult pe Iancu colonelul Zlătescu. Cum venea în lagăr dimineață, strigă la soldați: - Aduceți-l pe Iancu! Soldații îl aduceau. - Iancule, am auzit că iar n-ai fost cuminte! Nebunul nu înțelegea nimic și deci nu răspundea nimic. - Așa, urlă colonelul, vă să zică ești obraznic, nu-mi răspunzi! Poruncea soldaților să-l bată. Soldații îl băteau. Iancu urlă, internații se adunau la sârme și priveau. Colonelul se plimbă cu mâinile la spate și cu cravasa în mână. Era vădit
Persecutarea activistelor și activiștilor de stânga în România înainte de 1945 () [Corola-website/Science/295829_a_297158]
-
îl aduceau. - Iancule, am auzit că iar n-ai fost cuminte! Nebunul nu înțelegea nimic și deci nu răspundea nimic. - Așa, urlă colonelul, vă să zică ești obraznic, nu-mi răspunzi! Poruncea soldaților să-l bată. Soldații îl băteau. Iancu urlă, internații se adunau la sârme și priveau. Colonelul se plimbă cu mâinile la spate și cu cravasa în mână. Era vădit că se distrează într-un chip minunat. Cand nu mai putea să rabde, nebunul se smucea. Colonelul: - Nu-l
Persecutarea activistelor și activiștilor de stânga în România înainte de 1945 () [Corola-website/Science/295829_a_297158]
-
ne păcălească, să ne dea afară de acolo. Și eu le puneam copilul în brațe și le spuneam: „Vezi copilul ăsta? Pune mâna pe el, vezi cum arde? Tu ai copii acasă? Cum ar fi să fii în situația mea?”. Țipam, urlam, dar cel mai tare îmi era frică că în loc să înțeleagă prin ce trec, mi-ar putea lua copilul. M-am și consultat cu avocați, pentru că am tot trăit cu frica asta, să nu mi se ia copilul. Însă am înțeles
Femeile vorbesc despre experienţa evacuărilor forţate şi a retrocedărilor de locuinţe () [Corola-website/Science/295885_a_297214]
-
vine să-ți sfâșii carnea când privești amurgul ăsta fără sfârșit dintre cuvinte când simți că Dumnezeu nu mai e cu tine și ți-a uitat limba și te-a uitat pe movila ta de bălegar dacă îți vine său urli dintre pulpele uscate ale micii vicioase poezia dacă se-ncheagă din frigul zidurilor între care a sfârșit dragostea zidul depărtărilor din smogul cianotic cianoza acestei primule din croncănitul de corbi ai Bacăului croncănitul inimii din tusea acră cu cheaguri din
Ion Tudor Iovian by Ion Tudor Iovian () [Corola-website/Imaginative/10468_a_11793]
-
știe Ritual Smuls din magie Cuvântul neplătit donator de iluzii prin singurătățile trupului îl simt cum adie ca o mare ușoară împresurată de maluri unde cu greu va ajunge osteneala încetinind ritualul său orb deprinderea de a tăcea când sufletul urlă până ce stele înnegrite se aleg Doi Abea perceptibile mișcări ale sufletului precum un vis conturat sparte cuvinte la limita graiului comunicăm doar prin gesturi aceleași răbdătoare absențe ne bântuie Fragment Vâslești dintr-un capăt al Zilei la altul numai în
POEZIE by Mariana Filimon () [Corola-website/Imaginative/13953_a_15278]
-
de licheni mă țin de coama lui ca de un drug de lemn mă pierd în zare, prind rădăcini în nodul orizontului acolo unde ziua lăcrimează și noaptea abia de se înfiripă universul e un coșciug imens, mă lăfăi, chiui, urlu nimeni nu bagă de seamă că-s fibra naiului din mâna unui maestru clandestin și chiar piciorul mesei pe care sunt întinse bucate multe de fruntea mea se gudură atât pisicile flămânde cât și sufletul unui nebun ce dă să
Poezii by Lucian Alecsa () [Corola-website/Imaginative/2539_a_3864]
-
care se poartă ca o fată (care-și caută fericirea cu lumânarea). Până moare. Dai aproape zilnic o raită prin toată gama de dureri, în afară de cea în cot. Dar pe-ascuns, până și față de tine însuți. Când îți vine să urli, zâmbești. Și invers. Cum ea se poartă normal, nu vă-ntâlniți niciodată. Așa că-nvii degeaba și fără să știi. Eseul de exorcizare Scoate răul din tine cât te mai simți bine. Dar nu odată cu tine, nu e momentul să te
Poezii by Petru Cimpoeșu () [Corola-website/Imaginative/16485_a_17810]
-
mormânt, atâta a insistat, că m-am dus, cum să nu mă duc. Târfă! Nu ți-ar crăpa obrazul... Se târăște pe dușumea și se întoarce în patul lui, în spital, îndepărtându-se de masa unde a scris declarația, și urlă, apucând o carte groasă: de ce nu mă lăsați să termin de citit?
Poezie by Liviu Ioan Stoiciu () [Corola-website/Imaginative/3201_a_4526]
-
ăsta va fi noua noastră lume pentru că noi nu suntem decât niște inși cu ceva viață și un creier necrozat fără suflet și fără minte cam așa cum sunt animalele să ne intre bine asta în creier și atunci Răpan a urlat la toate zidurile că până și animalele au suflet dar femeile mai zdravene au râs de el și-au ridicat fustele ca niște țigănci i-au arătat fără rușine pubisurile strigau cuvinte porcoase la el îl întrebau în zeflemea mai
noul Mesia by Ofelia Prodan () [Corola-website/Imaginative/7591_a_8916]
-
de cealaltă până când scârțâie ca două suprafețe lucioase vă dau lucrurile acelea pe care atât le-ați așteptat cu mintea trează între blocuri cabluri negre prin metrouri prin birouri încărcate cu lehamite pe bănci sub chioșcuri se infiltrează mintea care urlă urletul celui treaz care știe că mâinile lui perfect netede nu pot apuca lucrurile așteptate aici seara mai ales seara reflectorul tata nu-și mai încape în piele stă pe marginea patului învelit într-o pătură groasă și mișcă precum
Poezie by Ofelia Prodan () [Corola-website/Imaginative/9249_a_10574]
-
cășării și o fabrică de făină. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna urbană Mizil cu 6282 de locuitori. În 1950, Mizil a devenit reședința raionului Mizil din regiunea Buzău, raion căruia i s-a alipit în 1952 și fostul raion Urlați din regiunea Prahova, atunci când cele două regiuni au fost unite și au format regiunea Ploiești. În 1968, odată cu reînființarea județelor, Mizilul a trecut la județul Prahova. Tot atunci, satul Cireșanu a trecut la comuna Baba Ana. Opt obiective din orașul
Mizil () [Corola-website/Science/297024_a_298353]
-
Anuarul Socec în aceeași plasă și cu aceeași compoziție, având 2178 de locuitori. În 1931, comuna a preluat și satul Valea Boului (devenit ulterior Valea Cricovului de la comuna vecină Gornet-Cricov). În urma reorganizării administrative din 1950, comuna a trecut la raionul Urlați din regiunea Prahova, și apoi (după 1952) la raionul Mizil din regiunea Ploiești. În 1968 a fost reînființat județul Prahova, iar comuna Apostolache a căpătat forma actuală, preluând și satul Udrești de la comuna desființată Udrești, iar satul Tisa fiind trecut
Comuna Apostolache, Prahova () [Corola-website/Science/301636_a_302965]
-
au fost comasate într-unul singur, Parepa-Rușani, iar comuna Parepa-Rușani a luat și ea acest nume, având în acel an 1316 locuitori. Tot atunci, comuna Colceag avea 1326 de locuitori, iar Inotești 1586. În 1938, aceste comune figurează în plasa Urlați din județul Prahova. În 1950, au trecut în raionul Urlați din regiunea Prahova și apoi în raionul Mizil din regiunea Ploiești; satul Degerați a luat în 1964 denumirea de "Vâlcelele". În 1968, ele au fost comasate în comuna Colceag, arondată
Comuna Colceag, Prahova () [Corola-website/Science/301661_a_302990]
-
a luat și ea acest nume, având în acel an 1316 locuitori. Tot atunci, comuna Colceag avea 1326 de locuitori, iar Inotești 1586. În 1938, aceste comune figurează în plasa Urlați din județul Prahova. În 1950, au trecut în raionul Urlați din regiunea Prahova și apoi în raionul Mizil din regiunea Ploiești; satul Degerați a luat în 1964 denumirea de "Vâlcelele". În 1968, ele au fost comasate în comuna Colceag, arondată reînființatului județ Prahova. În comuna Colceag se află (începutul secolului
Comuna Colceag, Prahova () [Corola-website/Science/301661_a_302990]
-
1802. În comună erau 2 mori cu aburi. La începutul secolului al XX-lea, satul Mazîli a căpătat denumirea de "Fântânele", ca și comuna, iar Bozieni a devenit sat de sine stătător. În perioada interbelică, comuna a fost arondată plasei Urlați din județul Prahova, iar în 1950 a trecut în raionul Urlați din regiunea Prahova și apoi în raionul Mizil din regiunea Ploiești. În 1968, în comuna Fântânele a fost inclus și teritoriul comunei Vadu Săpat, comuna redevenind parte a reînființatului
Comuna Fântânele, Prahova () [Corola-website/Science/301671_a_303000]
-
al XX-lea, satul Mazîli a căpătat denumirea de "Fântânele", ca și comuna, iar Bozieni a devenit sat de sine stătător. În perioada interbelică, comuna a fost arondată plasei Urlați din județul Prahova, iar în 1950 a trecut în raionul Urlați din regiunea Prahova și apoi în raionul Mizil din regiunea Ploiești. În 1968, în comuna Fântânele a fost inclus și teritoriul comunei Vadu Săpat, comuna redevenind parte a reînființatului județ Prahova. Comuna Vadu Săpat a fost reînființată în 2003. Cinci
Comuna Fântânele, Prahova () [Corola-website/Science/301671_a_303000]
-
Netoți avea 1598 de locuitori, comuna Ciupelnița avea 1478 de locuitori, iar comuna Cornurile 2060. În 1931, comuna Netoți a luat numele de "Dumbrava", ca și satul ei de reședință, iar în 1950 cele două comune au fost arondate raionului Urlați din regiunea Prahova și apoi (după 1952) raionului Ploiești din regiunea Ploiești. În 1968, comunele Netoți și Ciupelnița au fost comasate, iar comunei i-a fost arondat și satul Cornu de Sus din comuna desființată Cornurile și a fost inclusă
Comuna Dumbrava, Prahova () [Corola-website/Science/301669_a_302998]
-
SOCEC din 1925 apare și satul Belciuguri, ca parte a comunei Cornurile, iar Drăgănești a fost în continuare reședință de plasă, denumită în acea perioadă "Drăgănești". În 1950, plasa și județul au fost desființate, comunele fiind arondate mai întâi raionului Urlați din regiunea Prahova și apoi raionului Ploiești din regiunea Ploiești. În 1968, județul Prahova s-a reînființat, iar comunele Hătcărăul și Cornurile au fost desființate, o parte din satele lor trecând la comuna Drăgănești. În comuna Drăgănești se află conacul
Comuna Drăgănești, Prahova () [Corola-website/Science/301668_a_302997]
-
din satele Iordăcheanu (reședința), Mocești, Plavia, Străoști, Valea Cucului și Vărbila. Comuna Iordăcheanu este situată pe ambele maluri ale râului Cricovul Sărat, în zonă colinară. Se învecineaza cu comuna Gornet Cricov la nord-est, cu comuna Ceptura la est, cu orașul Urlați la sud, cu comuna Plopu, la vest și cu comuna Podenii Noi la nord. Pe malul stâng al râului, este străbătută de șoseaua județeană DJ102C, care o leagă înspre sud de Urlați și Albești-Paleologu (unde se termină în DN1B) și
Comuna Iordăcheanu, Prahova () [Corola-website/Science/301683_a_303012]
-
locuitori, 5 biserici și o școală frecventată de 45 de elevi. În perioada interbelică, comuna a fost temporar desființată și satele sale trecute la comuna Gornet-Cricov. A fost reînființată în 1938, cu aceeași compoziție. În 1950, a fost arondată raionului Urlați din regiunea Prahova, iar în 1952 — raionului Mizil din regiunea Ploiești. În 1968, a redevenit parte a județului Prahova, primind și o parte din satele comunei Hârsa. Evoluția demografică a comunei Iordacheanu a fost următoarea : Ocupația lor de baza : agricultura
Comuna Iordăcheanu, Prahova () [Corola-website/Science/301683_a_303012]
-
comuna Iordăcheanu (cu satele Iordăcheanu, Plavia și Mocești) a fost desființată și inclusă temporar în comuna Gornet-Cricov, iar satul Valea Boului a trecut la comuna Apostolache. În 1936, comuna Iordăcheanu a fost reînființată. În 1950, comuna a fost arondată raionului Urlați din regiunea Prahova, apoi raionului Mizil din regiunea Ploiești. În 1968, județul Prahova s-a reînființat, iar comuna Gornet-Cricov a preluat și satul Dobrota de la comuna desființată Udrești.
Comuna Gornet-Cricov, Prahova () [Corola-website/Science/301679_a_303008]