8,168 matches
-
să-i ucidă amanta, amanta lui Andrew, Tea, și că, bomboană pe colivă, apucase să-l denunțe la Poliție, pe el, pe Andrew, drept ucigașul amantei sale, de vreme ce indiciile oricum existau. Dar, În sfertul de oră cât va trece până la venirea Poliției (e nouă fără un sfert, zice Milo), indiciile pot dispărea, dacă Andrew va ține cont de pistele sugerate de el: Andrew face pe dracu-n patru pentru a le Înlătura, și, În secunda dinaintea orei nouă, Îl găsește pe
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
nevoie de forța de muncă, există o luptă între guvern și patronat. Patronii au nevoie de forță de muncă calificată. Dar guvernul nu este de acord cu numărul mare al emigranților” (emigrant român, 33 ani). „Patronatul este foarte mulțumit de venirea emigranților. Suntem o mână de lucru ușor de stăpânit și manipulat. Ca român accepți orice condiții de muncă, accepți ore suplimentare sub prețul pieței. Există o mare simpatie pentru noi aici pentru că muncim.” (emigrant român, 34 ani). Cele mai des
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
oportunități clare sau un orizont de așteptare clar definit. Un al doilea raționament este legat tot de minimizarea riscurilor din societatea italiană. Rămânerea în mediul de borșeni și, implicit, accesul la oportunități de muncă din Italia se face și prin venirea constantă la Borșa. Datorită migrației, multe relații sociale nu se mai păstrează și venirea la Borșa înseamnă și reluarea relației sau aflarea de informații despre alți borșeni aflați în Italia. Astfel, în condiții de risc, când oamenii pot rămâne în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
legat tot de minimizarea riscurilor din societatea italiană. Rămânerea în mediul de borșeni și, implicit, accesul la oportunități de muncă din Italia se face și prin venirea constantă la Borșa. Datorită migrației, multe relații sociale nu se mai păstrează și venirea la Borșa înseamnă și reluarea relației sau aflarea de informații despre alți borșeni aflați în Italia. Astfel, în condiții de risc, când oamenii pot rămâne în Italia fără muncă, reluarea unor relații cu borșenii sau menținerea relațiilor existente măresc șansele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
continuându-și publicistica lui colțuroasă, care începe a-i procura oarecare avantaje. Cerbicia nu-l mai ajută însă, în confruntarea cu o boală gravă, un cancer de gât pe care medicii l-au depistat prea târziu. În schițele publicate înaintea venirii la București, iese la iveală un D. aproape de nerecunoscut. Sub pseudonimul Delavorona (sau Costel Dumitrescu Delavorona), umoristul extravagant și cinic de peste puțină vreme comite niște istorioare teribil de sentimentale. Doar câte o bizarerie, când ici, când colo, îl anticipă pe
DAMIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
reîntoarcă în țară cu părinții deciși să muncească în România. Așadar sunt diferențe între generații, tinerii simțind mai acut nevoia de schimbare și de confort ca și de neprevăzut. Sunt copii născuți și crescuți de pildă în Italia sau Spania. Venirea lor în România la vârsta copilăriei sau a adolescenței este însoțită de frustrări și de tensiuni inclusiv cu părinții. Cum vor acționa ca adulți mai târziu nu se știe. Cert este că peisajul demografic român se îmbogățește cu tipuri provenite
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
și Gh.D. Scraba, Sociologie, 1914. În ceea ce privește prezența disciplinei în mediul academic, C. Dimitrescu-Iași este primul care predă un curs de sociologie, începând cu anul universitar 1896-1897, la Universitatea din București. La Universitatea din Iași, sociologia își ocupă locul cuvenit, odată cu venirea la catedră a lui Dimitrie Gusti în 1910, în urma unui concurs destul de controversat. Nu este lipsit de semnificație faptul că în perioada interbelică, în Italia, cu toate că avea sociologi de anvergură europeană, și îi amintesc numai pe V. Pareto și A
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
închipuiește întruparea și firea omenească a lui Hristos. Cel asemenea cu leul închipuiește lucrarea și puterea împărătească a lui Hristos. Cel asemenea cu vițelul ne arată lucrarea cea sfințitoare și preoția lui Hristos. Iar cel asemenea cu vulturul ne arată venirea Sfântului Duh și, în sensul cel mai înalt, dumnezeirea lui Hristos"33. Interesant este că cele mai multe dintre aceste "tâlcuiri" respectă tradiția impusă prin Fiziolog. Este, prin urmare, limpede că acest sistem simbolic era un bun comun, cu valoare normativă, și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
figurile Vechiului Testament și mai ales pe cele din Psalmi, utilizați fără încetare în liturghie"9. Privilegiată de metoda alegorică de interpretare a textelor sacre și mai ales ale Vechiului Testament, în care se citesc la fiecare rând anticipări ale venirii lui Iisus și ale scenariului mântuirii, figura unicornului devine, pentru o lungă perioadă, o imagine a lui Hristos. Foarte interesant este faptul că o eroare de traducere impune nu doar un simbol, ci și o realitate, dacă ne gândim că
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
îl traduce se aplică acvilelor ca și vulturilor, cele două familii de păsări de pradă confundate în acest caz. Un verset neotestamentar (Luca, 17, 37) atestă această confuzie. Iisus le dă acest răspuns misterios discipolilor care îl întreabă despre momentul venirii Fiului lui Dumnezeu, la Judecata de apoi: "Acolo unde vor fi cadavre, acolo se vor strânge și acvilele." Or, toți traducătorii, de la Luther la TOB (traducere ecumenică a Bibliei n.m.), văd aici o aluzie la hoitari și traduc prin "vulturi
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mai reușite didahii ale sale, acestei reticențe față de filosofia profană: "Și vrând Dumnezeu cuvântul ca să se arate în lume mai nainte, până a nu să întrupa și a să face om, au trimis în lume proroci să propoveduiască la oameni venirea lui cea înfățășată. Și pentru aceasta nu au ales împărați și crai, să facă proroci; n-au luat filosofi și ritori, să trimită propoveduitorii venirii lui". Antim Ivireanul, Opere, ediție critică și studiu introductiv de Gabriel Ștrempel, Editura Minerva, București
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
întrupa și a să face om, au trimis în lume proroci să propoveduiască la oameni venirea lui cea înfățășată. Și pentru aceasta nu au ales împărați și crai, să facă proroci; n-au luat filosofi și ritori, să trimită propoveduitorii venirii lui". Antim Ivireanul, Opere, ediție critică și studiu introductiv de Gabriel Ștrempel, Editura Minerva, București, 1972, p. 4. 28 Basile Tatakis, Filosofia bizantină, traducere din limba franceză de Eduard Florin Tudor, studiu introductiv și postfață de Vasile Adrian Carabă, prefață
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mai reușite didahii ale sale, acestei reticențe față de filosofia profană: "Și vrând Dumnezeu cuvântul ca să se arate în lume mai nainte, până a nu să întrupa și a să face om, au trimis în lume proroci să propoveduiască la oameni venirea lui cea înfățășată. Și pentru aceasta nu au ales împărați și crai, să facă proroci; n-au luat filosofi și ritori, să trimită propoveduitorii venirii lui." Antim Ivireanul, Opere, ediție critică și studiu introductiv de Gabriel Ștrempel, Editura Minerva, București
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
întrupa și a să face om, au trimis în lume proroci să propoveduiască la oameni venirea lui cea înfățășată. Și pentru aceasta nu au ales împărați și crai, să facă proroci; n-au luat filosofi și ritori, să trimită propoveduitorii venirii lui." Antim Ivireanul, Opere, ediție critică și studiu introductiv de Gabriel Ștrempel, Editura Minerva, București, 1972, p. 4. 190 Basile Tatakis, Filosofia bizantină, traducere din limba franceză de Eduard Florin Tudor, studiu introductiv și postfață de Vasile Adrian Carabă, prefață
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
umanului, o tematică filozofică postmodernă la care SF-ul adaugă imagini și scenarii originale, permițând susținerea unei reflecții filozofice autentice. Astfel stând lucrurile, SF-ul utilizează imagini ale științei în moduri uneori naive, cum puteam constata nu de mult odată cu venirea SF-ului american în Franța. 2. Imagini ale științei în SF-ul popular francez din anii 1950 În siajul textelor americane, se naște, într-adevăr, în 1951, colecția "Anticipația" a Editurii Fleuve Noir. Aici sunt publicați mai ales autori francezi
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
cel al unui episod biblic, arca lui Noe99. Ca fapt biografic, arca e obiectul unei fabricații și ea implică descrierea unui șir de operațiuni de proiectare, realizare etc. Însă în planul narațiunii veterotestamentare ea e o anticipare a mântuirii - anunțând venirea lui Hristos și posibilitatea salvării păcătoșilor. Prin acțiunile lui Noe e prefigurată o altă scenă: faptele sale nu sunt numai seria de eforturi pentru salvarea unei lumi a ființelor vii, ele vorbesc și despre o altă salvare, în alt moment
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
înainte fâlfâind și arădicând stindardul progresului, ducând înainte făclia culturei și anunțând viața acelora ce sunt gata a-i urma" (Ibidem, p. 34). Trebuie remarcat că mecanismul anticipator nu se bazează pe o știință biblică a celei de-a doua veniri, ci pe o noțiune raționalistă a progresului științific: "Toate sunt trecătoare pe fața pământului, numai știința este eternă" (Ibidem, p. 37). 85 Ibidem, p. 61. 86 Ibidem, p. 106. 87 Ibidem, pp. 107, 108. 88 Ibidem, p. 18. 89 Ibidem
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
nu avea fotografia mea în mâini și nu adormea fără fotografia mea. Erau, bineînțeles, șifonate, mototolite. I se vorbea permanent de mine. A doua zi dimineață fiul meu a strigat: "Tată!" A răspuns socrul meu, căruia îi spunea tată până la venirea mea. Fiul meu, care avea 4 ani pe atunci, a replicat: "Nu tu! Tatăl meu cel bun!" Venind din nebunia abrutizantă a lagărelor, primirea de care am avut parte a fost emoționantă. Și încet, încet am încercat să mă reintegrez
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
au întrebat dacă n-aș vrea să mă întorc în țară, că nu mi se întâmplă nimic, că s-au mai schimbat treburile, că s-au mai potolit. I-am refuzat elegant și le-am spus să fie atenți că venirea mea acolo este înregistrată. Am văzut cum le-a căzut dintr-o dată barba. Și cu asta s-a terminat totul. C. I.: Și cum ați ajuns în Olanda? S. Ț.: Am ajuns în 1985, la sfârșitul anului. Am plecat în
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mele a jucat la nunta mamei, că o parte din copii erau mari când s-a cununat mama cu tata. C.I.: Dar tatăl dumneavostră când a decedat? R.R.: În 6 decembrie 1943. Tata a avut noroc că a murit înainte de venirea comuniștilor că altfel murea subit, că nu cred că ar fi suportat. El a luptat pe front pentru apărarea patriei, cu pușca în mână și cu prețul vieții lui. C.I.: Adică a murit pe front? Că îmi spuneați că a
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
miezul nopții. Pentru că în 4 martie 1949, la ora două noaptea a venit o comisie alcătuită din vreo 4 sau 5 inși, necunoscuți mie, că nu erau din comuna Lupești, ci erau veniți de la Galați. Nu ne-au spus scopul venirii dânșilor. Polițiștii au venit cu pistoale, că era încă Poliție 3 pe atunci. Au pătruns cu greu în curte până la ușă, pentru că noi aveam un câine mare, și au bătut cu putere: "Deschideți!" A ieșit mama și a deschis. Tata
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
se spunea la închisoare. Intrarea la "facultate" C. I.: Ce anume s-a petrecut de fapt, cum ați ajuns în închisoare? I. N.: Discuții dușmănoase, conform articolului 209, pct. II, alineatul a)2, cu diverși camarazi, după terminarea războiului și venirea comuniștilor la putere. Era prin anul 1958, dar eu eram deja urmărit mai demult, că aveam un dosar, uite-așa!, la Securitate, că l-am văzut la anchetă. C. I.: Și cine vă denunța? Că banuiesc că armata, fiind un
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
arătat. Acela au răspuns că cu adevărat sunt eu, atuncea hatmanul, zicându-mi ca să mă odihnesc în pace, îndată cu toată suita au eșit afară din casă și iarăși am rămas amândoi cu Șăndrea, carele, pe lângă mirarea ce avea pentru venirea hatmanului, îmi făcea uprecuri (mustrări) că nu am urmat pildei lui de a mă scula în picioare ca să dau cuviincioasa cinste unui asemenea însemnat om precum hatmanul. După aceea, nemaiputând adormi, făceam feluri de închipuiri de pricina asemenii veniri, mai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pentru venirea hatmanului, îmi făcea uprecuri (mustrări) că nu am urmat pildei lui de a mă scula în picioare ca să dau cuviincioasa cinste unui asemenea însemnat om precum hatmanul. După aceea, nemaiputând adormi, făceam feluri de închipuiri de pricina asemenii veniri, mai ales că nu au pomenit nimica pentru podoroșcă. Înspre ziuă am sculat sluga și l-am trimis la poștă de au adus caii și după ce s-au luminat bine de ziuă am eșit afară din Eși, fără a ști
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vadra cu care vând ei pe la neguțători, și dejma din păpușoi nu o ia toamna când ei culeg popușoiul, ci o ia primăvara, uscați gata, cum și dejma din stupi iarăși nu o ia la vreme, după obicei, ci la venirea desetinei după ce numără stupii, apoi când să vie să ia dejma, îi iernează și îi lasă la cel cu stupii până în primăvară și apoi îi ia". Dând jalbele în cercetare și după consultarea stării din țară și cunoașterea voinței „amândoura
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]