KorAP: Find »[drukola/base=verb & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...255 256 257 ...639 >

15,959 matches

Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804

mai există un verb care exprimă percepția vizuală intențională - a se uita (vezi supra, Capitolul 1.3). Iliescu (2009: 146-150) menționează că, deși cele două verbe au, în lucrările lexicografice, definiții circulare 135, se disting prin mai multe trăsături semantico-sintactice136. * Verbul reflexiv a se uita exprimă o activitate vizuală voluntară prin care perceptorul focalizează o entitate. În aceste contexte, a se uita este echivalent semantic și substituibil cu a privi. (181) Se uita/Privea la ei cum se jucau. Componenta de

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
vizuală voluntară prin care perceptorul focalizează o entitate. În aceste contexte, a se uita este echivalent semantic și substituibil cu a privi. (181) Se uita/Privea la ei cum se jucau. Componenta de focalizare poate lipsi în contextele în care verbul se construiește, asemenea verbului a privi, cu grupuri adverbiale de loc sau cu grupuri prepoziționale care exprimă direcția privirii: (182) S-a uitat în cameră, dar, nevăzând pe nimeni, a ieșit. * Verbul a asculta selectează în poziția obiectului direct referenți

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
perceptorul focalizează o entitate. În aceste contexte, a se uita este echivalent semantic și substituibil cu a privi. (181) Se uita/Privea la ei cum se jucau. Componenta de focalizare poate lipsi în contextele în care verbul se construiește, asemenea verbului a privi, cu grupuri adverbiale de loc sau cu grupuri prepoziționale care exprimă direcția privirii: (182) S-a uitat în cameră, dar, nevăzând pe nimeni, a ieșit. * Verbul a asculta selectează în poziția obiectului direct referenți cu trăsătura [+Emisie de

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
de focalizare poate lipsi în contextele în care verbul se construiește, asemenea verbului a privi, cu grupuri adverbiale de loc sau cu grupuri prepoziționale care exprimă direcția privirii: (182) S-a uitat în cameră, dar, nevăzând pe nimeni, a ieșit. * Verbul a asculta selectează în poziția obiectului direct referenți cu trăsătura [+Emisie de sunete], ca în exemplul (183). În anumite cazuri, nominalele obiecte directe accesează trăsăturile [+Sonor]/[+Emisie de sunete] prin metonimie (184). (183) Ascult muzica/zgomotele. (184) Ascult pianul ("muzica

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
în poziția obiectului direct referenți cu trăsătura [+Emisie de sunete], ca în exemplul (183). În anumite cazuri, nominalele obiecte directe accesează trăsăturile [+Sonor]/[+Emisie de sunete] prin metonimie (184). (183) Ascult muzica/zgomotele. (184) Ascult pianul ("muzica de pian"). Contextual, verbul a asculta poate exprima alte procese, care nu mai au legătură strictă cu sfera percepției - "a da atenție", "a urma", " înfăptui", deci actualizează un sens de "conformare" la vorbele locutorului 137. Frecvent, în aceste contexte, în poziția obiectului direct apare

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
contexte, în poziția obiectului direct apare un nominal care exprimă un act de vorbire: (185) Nu ascultă ("nu dă atenție") niciodată sfaturile mele. (186) I-am ascultat ("am înfăptuit") rugămintea și am sunat-o. * Când exprimă o percepție directă, senzorială, verbul a mirosi selectează în poziția obiectului direct referenți cu trăsătura [+Emisie de miros]138: (187) Miroase parfumul/florile. Selectând obiecte directe al căror referent este [+Abstract], verbul se deplasează spre zona anticipativă, redând o percepție intuitivă, fără legătură cu domeniul

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
am înfăptuit") rugămintea și am sunat-o. * Când exprimă o percepție directă, senzorială, verbul a mirosi selectează în poziția obiectului direct referenți cu trăsătura [+Emisie de miros]138: (187) Miroase parfumul/florile. Selectând obiecte directe al căror referent este [+Abstract], verbul se deplasează spre zona anticipativă, redând o percepție intuitivă, fără legătură cu domeniul senzorial: (188) Am mirosit intenția lor de a pleca pe furiș. * Verbul a atinge 139 desemnează în utilizarea primară ("a lua contact cu") percepții directe senzoriale, selectând

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
de miros]138: (187) Miroase parfumul/florile. Selectând obiecte directe al căror referent este [+Abstract], verbul se deplasează spre zona anticipativă, redând o percepție intuitivă, fără legătură cu domeniul senzorial: (188) Am mirosit intenția lor de a pleca pe furiș. * Verbul a atinge 139 desemnează în utilizarea primară ("a lua contact cu") percepții directe senzoriale, selectând nominale cu trăsătura semantică [+Concret]. În construcțiile de acest tip, verbul își atrage frecvent determinări locative din zona semantică "parte a corpului" (189). (189) L-

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
legătură cu domeniul senzorial: (188) Am mirosit intenția lor de a pleca pe furiș. * Verbul a atinge 139 desemnează în utilizarea primară ("a lua contact cu") percepții directe senzoriale, selectând nominale cu trăsătura semantică [+Concret]. În construcțiile de acest tip, verbul își atrage frecvent determinări locative din zona semantică "parte a corpului" (189). (189) L-am atins pe Ion pe umăr ca să îi amintesc ce am discutat. (190) Am atins paginile cărții ca să văd cât sunt de netede. A atinge suferă

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
atinge suferă frecvent glisări semantice în zona emoționalului (191) sau a realizărilor abstracte (192): (191) Discursul lui ne-a atins ("ne-a emoționat") . (192) Cercetătorii de la Universitatea Cambridge susțin că dezvoltarea creierului uman a atins stadiul final. (www.jurnalul.ro) * Verbul a gusta selectează, în utilizarea senzorială, referenți care au inerentă trăsătura semantică [+Proprietate gustativă]. În poziția celui de-al doilea argument al verbului a gusta poate apărea un grup nominal sau o construcție prepozițională partitivă: (193) Nu gusta mâncarea/din

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
192) Cercetătorii de la Universitatea Cambridge susțin că dezvoltarea creierului uman a atins stadiul final. (www.jurnalul.ro) * Verbul a gusta selectează, în utilizarea senzorială, referenți care au inerentă trăsătura semantică [+Proprietate gustativă]. În poziția celui de-al doilea argument al verbului a gusta poate apărea un grup nominal sau o construcție prepozițională partitivă: (193) Nu gusta mâncarea/din mâncare în timp ce gătești! În cazul verbului a gusta, glisările semantice se produc spre o zonă mai subiectivă, cea a preferințelor personale. Obiectul verbului

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
senzorială, referenți care au inerentă trăsătura semantică [+Proprietate gustativă]. În poziția celui de-al doilea argument al verbului a gusta poate apărea un grup nominal sau o construcție prepozițională partitivă: (193) Nu gusta mâncarea/din mâncare în timp ce gătești! În cazul verbului a gusta, glisările semantice se produc spre o zonă mai subiectivă, cea a preferințelor personale. Obiectul verbului de percepție se realizează printr-un nominal cu referință abstractă: (194) Oamenii ca el nu prea gustă glumele de acest fel. 5.2

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
verbului a gusta poate apărea un grup nominal sau o construcție prepozițională partitivă: (193) Nu gusta mâncarea/din mâncare în timp ce gătești! În cazul verbului a gusta, glisările semantice se produc spre o zonă mai subiectivă, cea a preferințelor personale. Obiectul verbului de percepție se realizează printr-un nominal cu referință abstractă: (194) Oamenii ca el nu prea gustă glumele de acest fel. 5.2.2. Obiectul direct realizat prin GComplcă Cu excepția verbului a mirosi "a intui", verbele de percepție intențională nu

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
o zonă mai subiectivă, cea a preferințelor personale. Obiectul verbului de percepție se realizează printr-un nominal cu referință abstractă: (194) Oamenii ca el nu prea gustă glumele de acest fel. 5.2.2. Obiectul direct realizat prin GComplcă Cu excepția verbului a mirosi "a intui", verbele de percepție intențională nu admit realizarea obiectului direct prin propoziții conjuncționale. Această trăsătură are legătură cu distincția percepție directă-percepție indirectă. Verbele din această clasă, în utilizarea lor senzorială, primară, nu pot exprima decât percepții directe

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
a preferințelor personale. Obiectul verbului de percepție se realizează printr-un nominal cu referință abstractă: (194) Oamenii ca el nu prea gustă glumele de acest fel. 5.2.2. Obiectul direct realizat prin GComplcă Cu excepția verbului a mirosi "a intui", verbele de percepție intențională nu admit realizarea obiectului direct prin propoziții conjuncționale. Această trăsătură are legătură cu distincția percepție directă-percepție indirectă. Verbele din această clasă, în utilizarea lor senzorială, primară, nu pot exprima decât percepții directe, fiindcă presupun în mod obligatoriu

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
gustă glumele de acest fel. 5.2.2. Obiectul direct realizat prin GComplcă Cu excepția verbului a mirosi "a intui", verbele de percepție intențională nu admit realizarea obiectului direct prin propoziții conjuncționale. Această trăsătură are legătură cu distincția percepție directă-percepție indirectă. Verbele din această clasă, în utilizarea lor senzorială, primară, nu pot exprima decât percepții directe, fiindcă presupun în mod obligatoriu prezența entității percepute în câmpul vizual/auditiv al perceptorului: (195) *Privesc că/Ascult că Posibilitatea verbului a mirosi de a selecta

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
cu distincția percepție directă-percepție indirectă. Verbele din această clasă, în utilizarea lor senzorială, primară, nu pot exprima decât percepții directe, fiindcă presupun în mod obligatoriu prezența entității percepute în câmpul vizual/auditiv al perceptorului: (195) *Privesc că/Ascult că Posibilitatea verbului a mirosi de a selecta în poziția obiectului direct o propoziție conjuncțională se explică prin faptul că, în aceste contexte, verbul exprimă o percepție cognitivă, o inferență (a mirosi "a intui"; "a-și da seama"): (196) Am mirosit [că e

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
presupun în mod obligatoriu prezența entității percepute în câmpul vizual/auditiv al perceptorului: (195) *Privesc că/Ascult că Posibilitatea verbului a mirosi de a selecta în poziția obiectului direct o propoziție conjuncțională se explică prin faptul că, în aceste contexte, verbul exprimă o percepție cognitivă, o inferență (a mirosi "a intui"; "a-și da seama"): (196) Am mirosit [că e vorba de așa ceva]. 5.2.3. Obiectul direct realizat prin propoziție non-finită Dintre verbele de percepție intențională, doar verbele a privi

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
explică prin faptul că, în aceste contexte, verbul exprimă o percepție cognitivă, o inferență (a mirosi "a intui"; "a-și da seama"): (196) Am mirosit [că e vorba de așa ceva]. 5.2.3. Obiectul direct realizat prin propoziție non-finită Dintre verbele de percepție intențională, doar verbele a privi și a asculta pot selecta în poziția obiectului direct o propoziție non-finită gerunzială: (197) Privesc [curgând apa]OD. (198) Ascult [curgând apa]OD. 5.2.4. Obiectul direct realizat prin propoziție relativă Față de

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
aceste contexte, verbul exprimă o percepție cognitivă, o inferență (a mirosi "a intui"; "a-și da seama"): (196) Am mirosit [că e vorba de așa ceva]. 5.2.3. Obiectul direct realizat prin propoziție non-finită Dintre verbele de percepție intențională, doar verbele a privi și a asculta pot selecta în poziția obiectului direct o propoziție non-finită gerunzială: (197) Privesc [curgând apa]OD. (198) Ascult [curgând apa]OD. 5.2.4. Obiectul direct realizat prin propoziție relativă Față de verbele de percepție nonintențională, cele

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
de percepție intențională, doar verbele a privi și a asculta pot selecta în poziția obiectului direct o propoziție non-finită gerunzială: (197) Privesc [curgând apa]OD. (198) Ascult [curgând apa]OD. 5.2.4. Obiectul direct realizat prin propoziție relativă Față de verbele de percepție nonintențională, cele de percepție intențională au o disponibilitate mult mai redusă de a selecta obiecte directe realizate ca propoziții relative. În contextul verbelor de percepție intențională, adverbele relative unde și când nu introduc relative completive, ci relative circumstanțiale

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
198) Ascult [curgând apa]OD. 5.2.4. Obiectul direct realizat prin propoziție relativă Față de verbele de percepție nonintențională, cele de percepție intențională au o disponibilitate mult mai redusă de a selecta obiecte directe realizate ca propoziții relative. În contextul verbelor de percepție intențională, adverbele relative unde și când nu introduc relative completive, ci relative circumstanțiale 140 (203-205): (199) Privește pe cine are în față. (200) Privește ce vrea. (201) Ascultă ce muzică vrei! (202) Ascultă pe cine vrei! vs (203

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
se poate exprima percepția auditivă (Ascultă pe cine vrei! > "Ascultă muzica cui vrei!") sau un raport care depășește sfera percepțiilor (Ascultă pe cine vrei! >"Ia în seamă sfaturile care ți se par importante!"). Relativele introduse prin cum, posibile doar cu verbele a privi și a asculta, ocupă poziția obiectului direct, funcțioând ca relative completive: (206) Privesc cum înfloresc pomii. (207) Ascult cum îmi bate inima. În contextele de acest tip, conectorul cum își păstrează sensul modal: (206') Privesc cum înfloresc pomii

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
Ascult cum îmi bate inima. În contextele de acest tip, conectorul cum își păstrează sensul modal: (206') Privesc cum înfloresc pomii < Privesc modul cum înfloresc pomii. (207') Ascult cum îmi bate inima < Ascult felul cum îmi bate inima. 5.3. Verbele de percepție intențională în structuri cu predicat secundar Verbele a privi și a asculta pot apărea, mai limitat decât verbele de percepție nonintențională, în structuri cu predicat secundar. Predicatul secundar se poate realiza prin grup adjectival (208-209), prin propoziții non-finite

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
tip, conectorul cum își păstrează sensul modal: (206') Privesc cum înfloresc pomii < Privesc modul cum înfloresc pomii. (207') Ascult cum îmi bate inima < Ascult felul cum îmi bate inima. 5.3. Verbele de percepție intențională în structuri cu predicat secundar Verbele a privi și a asculta pot apărea, mai limitat decât verbele de percepție nonintențională, în structuri cu predicat secundar. Predicatul secundar se poate realiza prin grup adjectival (208-209), prin propoziții non-finite gerunziale (212) sau prin propoziții (pseudo-) relative introduse prin

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]