6,731 matches
-
încă, ea nu vede cu alți ochi decât cu aceiași pe care-i avea la întemeierea uriașei sale puteri."32 O vreme, Austria a ținut piept înaintării spre Orient, contracarând panslavismul: "Austria câștigase pe acest teren mult. Cu toate acestea videm și aici că influența austriacă în Orient cedează încet-încet celei rusești, cum Rusia câștigă provinție după provinție, cum le liberează cel puțin de sub domnia turcească, cum în această liberare e secundată de puterile Europei, de engleji, de franțuji ș.a."33
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
conciliul din Trento. Definiția Conciliului din Niceea, preluată mai apoi de Conciliul din Constan‑ tinopol al IV‑lea preciza următoarele: decidem să se înceapă din nou venera‑ 64 K. rahner - h. vorgrimleD, Dictionnaire de théologie catholique, tr. P. Demann M. Vidai, Livre de Vie. 99, Ed. Seuil, Paris 1970. CaP. i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana 37 rea imaginilor sacre (...), să le dăm cinstea și respectul ce li se cuvine; nu putem da un adevărat cult pe care îl dorește Dumnezeu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
grande storia dell’ arte, Ed. Lettera, Firentze 2006. Noul Dex, Ed. Litera, București 2011. BiBlioGrafie 157 vrieS D., Dictionary of Symbols and Imagery, Ed. Clarendon Press, London 1976. rahner K. - vorgrimler h., Dictionnaire de theologie catholique, tr. P. Demann - M. Vidai, Livre de Vie. 99, Ed. Seuil, Paris 1970. Xavier l. D., Vocabular de Teologie biblică, Ed. ARCB, București 2001. 5. Reviste și publicații La Collection du musèe nationale d’art moderne, Ed. Centre Geoges‑Pompi‑ dou, Paris 1989. BiBlioGrafie EDITURA
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
à la fin du Moyen Âge (vers 132 - vers 1480), Rome, École française de Rome, 1980, p. 147. 112. L.-V.Thomas, Rites de mort. Pour la paix de vivants, Paris, Fayard, 1985, p. 208. 113. Vezi François Lebrun, A vida conjugal no Autigo Regime, traducere din franceză de M. Carolina Queiroga Ramos N., Lisabona, Editura Rolim, [f. a.], p. 56. 114. Pravilniceasca Condică. 1780, ediție critică, București, Editura Academiei RPR, 1957, p 102. 115. Vezi Șarolta Solcan, Femeile din Moldova, Transilvania
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Idem, Instanțele de judecată ale bisericii din țările Române în secolele XIV-XVIII, în „Mitropolia Moldovei și Sucevei” LII, 1976, nr. 5-6, p. 338-359. Despre recăsătorirea văduvelor în secolul al XVIII-lea în două provincii din Franța, vezi François Lebrum, A vida conjugal no Antigo Regime, traducere în limba portugheză de M. Carolina Queirogo Ramos N., prefață de Fernando de Souso, Lisabona, [f.a.], p. 54-60. 205. Pravila ritorului Lucaci accepta a doua căsătorie, întrucât vorbea despre eventualitatea unor legături incestuoase între noul
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
definitorie pentru ființa umană ca produs al efortului, aceasta constituie premisa unei interogări de tip disciplinar. În cazul interesului, Dewey discriminează trei elemente: unul propulsiv, unul obiectiv și unul afectiv. În ceea ce privește elementul propulsiv, John Dewey susține că nu există conștiință vidă, că în orice moment ființa umană este animată de o intenționalitate care o dislocă din indiferență; mai mult, intenționalitatea se obiectivează prin intermediul activității: Acolo unde este viață este și activitate, activitatea fiind animată de o tendință sau de o direcție
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
orișicui: „Dar cine este atât de trufaș și să spună că poate reda în cuvinte?..”. „Trufia” aceasta, care pe T.-R. îl ocolește, poartă de fapt alt nume, numai că memorialistului nu îi vine la socoteală să recunoască. SCRIERI: La vida del blanco en la tierra del negro, I-II, tr. R. Besora, pref. autorului, Barcelona, [1927]; ed. (Viața albului în țara negrilor), București, 1929; En el corazón de la selva vírgen, pref. Manuel de Castro Tiedra, Barcelona, 1928; La danza de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290169_a_291498]
-
prin religie, o țară cu femei frumoase și mulți asistați social, cu 20% restanțieri la credite, dar cu o densitate incredibilă de mașini de lux, o țară a paradoxurilor. Celulele corpului social cunosc un fenomen de apoptoză, într-un spațiu vidat de orice urmă de conștiință, dar cu dezvoltarea paralelă a tehnologiilor de control. Țara e în profundă dezordine. Dar dezordinea face parte și ea dintr-o ordine mai înaltă. Pentru ca ordinea să urmeze este nevoie de o masă critică de
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
prea bine ce este Forma care devorează cadavre la adăpostul întunericului, dar simțim că acest indeterminat ontologic, plasat în cadrul unei rurale și nefamiliare Japonii medievale, emană vapori de spaimă pură. Dar să revin la Maupassant. Titlul nuvelei, aparent simplă onomatopee, vidată de sens, este el însuși sugestiv pentru natura ambiguă a misteriosului personaj care-l torturează psihologic pe narator. Shlomith Rimmon-Kenan, reluând o distincție teoretică inițiată de Philippe Hamon, vorbește despre patru modalități pe care autorul le are la dispoziție atunci când
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
odaia mea, cele două lămpi, am vărsat tot gazul pe covor, pe mobilă, pretutindeni. Am dat foc după ce am închis marea ușă de la intrare, încuind de două ori". Eroul contemplă orgia piromană cu voluptatea unui Nero, iar tonul nu este vidat de tușe apocaliptice, ce fac apologia ironică a noului avatar, până atunci considerat indestructibil, al speciei dominante compuse din entități invizibile și aproape lipsite de materialitate: "casa nu mai era acum decât o vâlvătaie oribilă și superbă, un rug monstruos
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
mișcat măcar piciorul... A doua trosnitură... Mai multe... E desigur cineva afară, aci, foarte aproape". De vreme ce a bătut ceasul din noaptea Învierii, intrusul malefic nu poate fi decât Gheorghe. Ceata asediatorilor forțează intrarea, străpungând lemnul porții cu un sfredel. Însă, vidat de orice simț al proporțiilor, psihicul hangiului intră în colaps: "Unealta, învârtindu-se mereu, creștea la infinit [...]. Ceea ce se petrecea în acel creier ieșea din sfera gândirii umane: viața se ridicase la o treaptă de exaltare din care toate se
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
încordării prometeice, femeia intuiește proximitatea salvării: "Atunci, prin zborul frunzelor, Agripina zări coasta Brăcinelului, masa de stâncă și cu poale de brazi pe care era stâna lui moș Dănilă". Intervalul tranziției de la agitație la calm, petrecut într-un mediu nu vidat de elemente ale sublimului rece, este înregistrat cu acuitate de narator: "Vijelitul Iablanicioarei de-abia se mai auzea. Pacea locului era adâncă. Sus, în nesfârșirea albastră, vulturii se roteau cu neobosită măreție". Liniștea elementelor este potențată de reajustarea psihică, apoi
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
fosforice ale zăpezii, în luciul tern al planeților morți de pe cer, în văpaia rece de diamant a stelelor zbătându-se de prisos, în înghețul întunericului fără fund și zare". Toate sugestiile luminoase, care, în mod curent, implică pulsul vital, sunt vidate de căldură: fosforescența hibernală, strălucirea palidă a bolții cerești, cristalele de carbon ale briliantelor. Din fața asaltului concertat al elementelor nu există altă salvare decât somnul: eroina își dorește evaziunea în hipnic, pentru a se scălda, dimineața, "în lumina soarelui alb
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
care dezvoltă puternice tendințe suicidare. Dar să nu anticipez. Este evident, încă de la debut, substratul de basm al nuvelei, căreia i se aplică un strat viguros de identificare descriptivă de sorginte realistă. Rezultatul este un tablou rural descris convingător, nu vidat de tușe ale fabulosului straniu: În preajma unei păduri străvechi se privea în iaz moara lui Călifar. [...] Dincolo de moară începea Căpriștea: un pământ pietros, scorburos și plin de mărăcini, în care numai necuratul trăgea brazdă cu coarnele". Sugestia diabolicului este augmentată
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
a doua zi, să meargă drept la vrăjitor și să-i ceară avuțiile pe care destinul orb i le refuzase. După un drum lung, de o jumătate de zi, lui Stoicea i se deschide priveliștea morii, iar cadrul nu este vidat de fiori sumbri: "Moara ca orice moară; dar iazul pare că sta sub ea prea luciu și prea sloi". Prima întâlnire cu vrăjitorul alunecă pe un firesc promițător în ochii lui Stoicea: bătrânul acceptă să-l "procopsească". Invitat, apoi, la
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
von Kants Begründung der Ästhetik für die Philosophie der Kunst [ Însemnătatea fundamentării kantiene a esteticii pentru filosofia artei], Köln, Kölner Universitäts Verlag, 1959. Campo, Mariano, La genesi del criticismo kantiano [Geneză criticismului kantian], Varese, Ed. Magenta, 1953. Cassirer, Ernst, Kant, vida y doctrina [Kant, viața și doctrina], México, Fondo de Cultură Económica, 1974. Coleman, Francis X. J., The Harmony of Reason: A Study în Kant's Aesthetics [Armonia rațiunii. Studiu despre estetică lui Kant], University of Pittsburgh Press, 1974. Colomer, Eusebi
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
El pensamiento alemán de Kant a Heidegger, I: Kant. La filosofía trascendental [Gândirea germană de la Kant la Heidegger, I: Kant. Filosofia transcendentala], Barcelona, Ed. Herder, 1986, p. 31. 10 La estética del idealismo alemán, p. 71. 11 Ernst Cassirer, Kant, vida y doctrina [Kant, viața și doctrina], México, Breviarios Fondo de Cultură Económica, 1974, pp. 70-71. Cassirer mai menționează în această lucrare și că Ludwig Ernst Borowski, discipol și primul biograf al lui Kant, consemnează faptul că studenții i-au cerut
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
l-a cedat însă lui. 12 [...profesor amplu cunoscut, numit Immanuel Kant, afirmat prin niște scrieri ce demonstrează o solidă erudiție] K. Vorländer, Immanuel Kants Leben, p. 78. 13 Ibidem. Acest aspect este semnalat de asemenea în Ernst Cassirer, Kant, vida y doctrina, pp. 70-71, si in Mariano Campo, La genesi del criticismo kantiano [Geneză criticismului kantian], Varese, Editrice Magenta, 1953, p. 398. 14 [simțul lui critic era cultivat și exigent numai când era vorba despre literatura] Lewis White Beck, Early
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
hervorruft, nicht în arglosen Gemütern Irrtum erzeugen, sondern Wahrheit, angetan mit dem Kleide der Erscheinung, das ihr inneres Wesen nicht verdunkelt, sondern sie nur geschmückt vor Augen stellt." B. A. Schmidt, Eine bisher unbekannte lateinische Rede..., p. 8. 208 Kant, vida y doctrina, p. 359. 209 Ibid., p. 362. 210 [imaginația geniului nu este, deci, reproductiva (artă și nu imitație), dar nici teoretic-productivă..., ci "liberă"] R. Kroner, Von Kant bis Hegel, p. 267. 211 ["productivă" înseamnă aici în primul rând "liberă
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
aluminiu. Sunt plecările spre marile capitale cu trâmbițele succesului suind în sânge. Sunt plecările spre satele depărtate ale solitudinii, unde te așteaptă trecerea unui zăgaz mort pe o plută pustie cu chiotele sfârșind fără răspuns că fluturii într-o cupă vidă de aer. Sunt plecările imaginate. Sunt plecările din trecut. Sunt plecările care vor veni. ș...ț Cât de mult am iubit acel provizorat, acea incertitudine, acea libertate a călătoriei” (Obrazul de cretă). Din acest vast repertoriu de posibilități, „plecările imaginate
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
judiciare desfășurate în plan preponderent psihologic și moral de un personaj dilematic, interesat mai degrabă de speculație decât de decizie, până la a deveni victima propriilor șovăieli, cu consecințe asupra întregii sale vieți, inclusiv a celei sentimentale. În Deruta (1973), existența vidă a unui funcționar, care trăiește cu intensitate disproporționată micile drame ale experienței cotidiene, întotdeauna mediocră (încurcături birocratice, aventuri galante, o promovare în funcție), este privită cu un amestec de compasiune și detașare ironică de un narator sensibil la ridicolul, dar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286889_a_288218]
-
mulțimi A, aceasta se notează și se citește "x aparține lui A". Dacă y nu este element al mulțimii A, atunci vom scrie și se citește "y nu aparține lui A". * Mulțimea care nu are nici un element se numește mulțimea vidă și se notează . * O mulțime poate fi reprezentată în trei moduri: 1. enumerând elementele sale între acolade 2. diagrama Venn Euler : este o curbă închisă și în interiorul ei se scriu elementele. 3. cu ajutorul uneia sau mai multor proprietăți caracteristice comune
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/997_a_2505]
-
B include pe A și se scrie . În acest caz se spune că A este submulțime a lui B. Dacă A nu este inclus în B, adică A nu este submulțime a lui B, se notează . * Se consideră că mulțimea vidă este submulțime a oricărei mulțimi. * Orice mulțime este inclusă în ea însăși. * Două mulțimi sunt egale dacă fiecare din ele este o submulțime a celeilalte mulțimi. Exerciții și probleme 1. Aflați x știind că și , unde . x = 2. Scrieți toate
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/997_a_2505]
-
artistul) își poartă cochilia (opera) în spate fără să se poată despărți de ea. Dacă cineva ar mai încerca să facă o analiză unilaterală și diferențiată, ar însemna să taie melcul de cochilie. Rezultatul ar fi o monstruozitate: o cochilie vidă și un animal (moluscă) mutilat". Cartea de față cuprinde o prefață, o fișă biobibliografică, precum și extrase din presa franceză despre cărțile traduse, începând cu "Le second messager", "Crime de sable" și terminând cu "Le matin d'un miracle". În mai
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
care, în principiu, nu mai îngăduia nici un fel de educație. în această categorie intrau nume ca Iosif Iser, Theodor Pallady, Camil Ressu, Nicolae Dărăscu, Marius Bunescu, Lucian Grigorescu, Ion Țuculescu, Corneliu Baba, Alexandru Ciucurencu, Gheorghe Anghel, Oscar Han, Constantin Baraschi, Vida Geza, Corneliu Medrea, Ion Jalea, Romul Ladea, Ion Irimescu, Boris Caragea, Hans Mattis-Teutsch, H. Maxy, Jules Perahim, J. Podlipny, H.H. Catargi, Vasile Kazar, Alexandru Țipoia și încă multe altele, astăzi ignorate, dar de o remarcabilă valoare umană și cu o
Inventarea unui nou realism (o schiță istorică) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16072_a_17397]