64,085 matches
-
acum de către boierii acaparatori de moșii. Am citat cazul din 13 februarie 1836, când arendașul Torceștilor, Gavril Dodan, încunoștiința printr-o scrisoare pe stăpânul moșiei, Mihalache Cantacuzino-Pașcanu despre faptul că „un număr tare mare de oameni răzăși din Suraia [...] au tras o bucată de loc” din Siret spre răsărit, sugerând proprietarului să intervină și să ceară privighetorului de ocolul Bârladului să facă cercetare și să restabilească hotarul „adevărat între răzășii de Suraia și moșia Torceștii cum au fost mai-nainte”. În
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
relațiilor dintre locuitorii obștii umbrăreștene de-a lungul timpului, din care și Torceștii au făcut parte în vremurile ancestrale ale existenței ei. Astfel încât, în 1906, se produce o reîntoarcere la vechiul trup strămoșesc, din care locuitorii tuturor satele umbrăreștene își trag obârșia. Iar dovada plauzibilă o avem în sursele documentare comune, în structura teritorială unitară și, mai ales, în identitatea numeroaselor antroponime din cele două comunități, întâlnite pe întreg arealul locuit al comunei Umbrărești. De altfel, acest lucru am dorit să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în problema ce ne interesează acum: „Voi spune ceva cât de cât despre albine, fiindcă eu am băgat de seamă că îndeletnicirea albinăritului nu este neplăcută și poate că nici nu o știe toată lumea (externă, probabil, I. S.). Locuitorii țării trag foarte mari foloase de pe urma lor; toate câmpurile sunt pline de flori dintre cele mai frumoase și cele mai plăcute, iar pădurile le dau necontenit hrană îndestulătoare ca să-și strângă ceara și mierea. Aceștia (locuitorii I. S.) ar avea foloase și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
casăi pentru cojoace, pentru cârpituri și altele ce trebuie la casă. Și eu am zis să-l lași să vie că esti trebuitoriu și tot al dumitale rob ești și aice și acolo. Să-l lași să șadă undi să tragi”. O carte domnească din 15 mai 1780 cuprinde știrea privitoare la faptul că Gavril Conachi primise zestre, printre altele, 10 sălașe de țigani, pe Raicul, Lambru, Todosi fierari cu țigăncile și copiii lor, ceilalți fiind scripcari, cobzari, bucătari. În catagrafia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ei între ei, cei dintâi obligându-se „a spicula băutura”, a o vinde deci, urmând ca pentru acești trei ani prevăzuți în contract „a răspunde banii grămadă ca și noi (răzeșii, I.S.) să-i analoghisim pi acești bătrâni și să tragem banii fiiștecari pe câți stânjeni om avea”. După cum ușor se poate constata, este un procedeu de a face negoț pe principiile obștii devălmașe. Dar, pentru că mulți dintre locuitori nu fuseseră întrebați, consultați, în prealabil, ceea ce echivala cu o scoatere a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lipsă de scrupule în administrarea bunului public, era procurarea anuală a unor mari cantități de lemn din stejar, aduse de locuitori din pădurea Fundeanu, sub pretextul reparării podului și a podețelor, dar care dispăreau fără urmă, fără ca cineva să fie tras la răspundere pentru asemenea administrație. 3. Calea ferată Teritoriul comunei noastre este traversat și de două drumuri de fier, primul ce face legătura între Tecuci și Galați, iar al doilea duce de la Tecuci la Făurei, pentru o mai lesnicioasă joncțiune
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lună mai târziu același domn semnalează cui se cuvine că șoltuzul și pârgarii din Piatra nu respectă cărțile domnești ce le au „niște poslușnici ai mănăstirii de preste apa Bistriței”, pentru anumite scutiri, „iar voi învăluiți pre dânșii și-i trageți la toate să dea cu voi”. În raport de gama largă a situațiilor create de-a lungul timpului, de condițiile felurite ale modului de așezare și de viețuire în satele din acest colț de lume, întâlnim și o interesantă diversitate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
așezării pe o anumită moșie și vatră veche indicată de autoritatea domnească. După expirarea termenului pentru care fuseseră acordate scutirile, locuitorii treceau la starea de vecinie cu toate consecințele ce decurgeau din această situație. Concluziile de genul acestora s-au tras pe baza câtorva cazuri din care rezultă cum o anume slobozie, dată ca exemplu tipic, era locuită de oameni ajunși în starea de vecinie. Dar de aici nu reiese că toate satele cu statut de slobozii au fost populate exclusiv
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu cartea domnului Grigorie Ghica Voevod; 2-lea; că la anul 1799 fevruarie 6, având giudecată răzășii din partea din gios a Umbrăreștilor cu răzășii de moșia Săneștii pentru împresurare, nu să vedi că răzășii de Umbrăreștii de gios să fi tras pi stăpânitorii de Umbrăreștii de sus spre împărtășire nici la stăruința giudecății, nici la pagubele ce vor fi suferit din acea împresurare. După care să înțălege, de la hotărâtura Zberei, tot feliul de înpărtășire răzășască au lipsit dintre stăpânitorii părții de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de mic copil și are moșie din vechi bătrâni”, fără să fi fost supărat cândva „nici cu o ceriri de dijmă sau altă asupriri”. El își revendică dreptul de stăpânire în virtutea faptului că e băștinaș și „la cheltuiala moșii am tras împreună analogul ce m-au agiuns pe 10 stânjeni din bătrânul Manea cu toți ceilalți răzăși.” Până la urmă, cei doi se înțeleg și renunță la înfățișarea în instanță. Pe 1 iulie 1832, Apostu Ciocniș și Vasile Zlotilă se adresează „Cinstitului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vechime, iar acum apare cu pretenție „un Marin Căule din satul Torcești cu cuvânt că și el ari parti de moșie în numitul bătrân, fără scrisori sau a-și arăta spița de neam și fără a avea vreodată stăpânirea lui trasă în giumătate”. Divanul din Iași îndreaptă cererea către Judecătoria ținutului Tecuci, indicându-i „să intre în cercetarea pricinii și să facă punere la cale după dovezile ce vor avea”. Se fac numeroase chemări, procesul se întinde până în 1836, când se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ar fi: „răposatul nu se afla printre răzvrătiți, (el) se înapoia de la Tecuci și, venind spre casă, a fost împușcat din întâmplare, ceea ce se dovedește și prin faptul că glonțul l-a lovit pe la spate”. Iar la Ivești „armata a tras focuri pe când lumea era în retragere căzând 3 (trei) morți și 12 răniți... și cu aceasta s-a încheiat episodul acelei zile nefaste” consemnează preotul din respectiva localitate. Iată, de pildă, ce scria și protopopul de la Tecuci episcopului de Roman
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
armatei, despre umbrăreșteni relatând următoarele: „Tot în aceeași zi (14/27 martie), locuitorii din comuna Umbrărești, vroind a ataca din nou casele de pe moșia d-lui Negroponte, ținută în arendă de către d-1 Traian Cristescu, armata a fost nevoită a trage focuri, omorând pe locuitorii Ion Lupu Bujor (sic) și rănind pe Ion Constantin Bulai”. Informația conține neadevăruri: pe cel ucis nu-l chema Ion Lupu Bujor, ci Ion Lupu Burciu, locuitorii nu aveau intenția de „a ataca din nou casele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a ataca din nou casele” de pe moșia specificată, ci, aflând că la primărie a sosit armata, au ieșit în număr mare, din curiozitate, la capra podului dinspre apus, la circa 120 m distanță de Primărie, iar armata aflată aici a tras în locuitori, fără nici o somație de împrăștiere, omorând și rănind pe cei numiți mai sus. Prin urmare, Ion Burciu a murit fără nici o vină, doar aceea a curiozității omenești, dar a fost îngropat la marginea satului, pe malul unei foste
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
uscate (poziția 07.12), de cartofi (poziția 11.05) sau de legume cu păstaie uscate (poziția 11.06) 3 - Poziția 19.04 nu cuprinde preparatele care conțin peste 6 % din greutate cacao, calculată pe o bază complet degresata, sau preparatele trase în ciocolata sau alte preparate alimentare care conțin cacao, de la poziția 18.06 (poziția 18.06). 4 - În sensul poziției 19.04, prin expresia altfel preparate se înțelege că cerealele au suferit o preparare sau o prelucrare mai avansată decât
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]
-
168,3 nun, dar de maximum 406,4 mm - 15 7306.40 - Altele, sudate, cu secțiune circulară, din oteluri inoxidabile: 7306.40.10 -- Prevăzute cu accesorii, pentru transportul - ex gazelor sau lichidelor, destinate aeronavelor civile(1) -- Altele: 7306.40.91 --- Trase sau laminate la rece - 15 7306.40.99 --- Altele - 15 7306.50 - Altele, sudate, cu secțiune circulară, din alte oteluri aliate: 7306.50.10 -- Prevăzute cu accesorii, pentru transportul gazelor sau lichidelor, destinate aeronavelor - ex civile(1) -- Altele: 7306.50
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]
-
90 --- Altele - 15 - Alte aparate: 8424.81 -- Pentru agricultură sau horticultura: 8424.81.10 --- Aparate de stropit - 15 --- Altele: 8424.81.30 ---- Aparate portative p/st 15 ---- Altele: 8424.81.91 ----- Pulverizatoare și prăfuitoare concepute pentru a fi purtate sau trase de tractor p/st 15 8424.81.99 ----- Altele p/st 15 8424.89 -- Altele: 8424.89.20 --- Aparate cu jet destinate gravării degrosării sau curățirii discurilor (wafers) semiconductoare - ex 8424.89.30 --- Mașini de debavurare pentru curățirea firelor metalice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]
-
TRAMVAI; PĂRȚI ȘI ACCESORII ALE ACESTORA Note de Capitol 1. - Capitolul nu cuprinde vehiculele concepute pentru a circula în exclusivitate pe calea ferată. 2. - Se înțelege prin tractoare, în sensul acestui Capitol, vehiculele cu motor concepute în principal pentru a trage sau a împinge alte vehicule sau încărcături, chiar dacă au unele amenajări accesorii în legătură cu principala lor destinație care să permită transportul de unelte, semințe, îngrășăminte etc. Mașinile și organele de lucru concepute pentru a echipa tractoarele de la poziția 87.01 ca
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]
-
2.3) Cimenturi calciu-aluminate (2.4) Cimenturi pentru zidărie (2.5) Lianți hidraulici rutieri (2.6) Produse din oțel-beton pentru armarea betonului: - Bare, - Tije, frete, - Plase sudate, - Spalieri, - Platbande ștanțate. (2.7) Produse din oțel pentru precomprimarea betonului: - Sârme (sârme trase la rece detensionate, sârme netede, sârme profilate), - Toroane (toroane multi-fir, toroane multi-fir compactate, toron amprentat cu mare aderență), - Bare (bare laminate și prelucrate la cald, bare filetate, bare cu nervuri sau plane sau netede), - Cabluri de precomprimare. (2.8) Îmbinări
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207840_a_209169]
-
prin norme metodologice aprobate prin ordin al ministrului finanțelor publice. ... Secțiunea a 5-a Dispoziții referitoare la proiecte cu finanțare din fonduri rambursabile pe anul 2009 Articolul 10 (1) Pentru anul 2009 cheltuielile echivalente sumelor rămase de utilizat și de tras din împrumuturile preluate spre administrare de Ministerul Finanțelor Publice și sumelor aferente contribuției Guvernului României la finanțarea proiectelor respective sunt cuprinse cumulat în bugetele ordonatorilor principali de credite, în cadrul sumelor alocate cu această destinație de la bugetul de stat, conform prevederilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208226_a_209555]
-
comisiei de autorizare. Articolul 33 (1) Modificarea unor înscrisuri din documentele prevăzute la art. 24, cu excepția celor prevăzute la pct. 1 lit. h) și pct. 2 lit. c) și d), se face prin bararea textului greșit printr-o linie orizontală trasă cu cerneală roșie, înscriindu-se deasupra noul text tot cu cerneală roșie. ... (2) Modificarea este semnată de către persoană care a efectuat modificarea și se autentifica cu ștampila. ... ------------- Alin. (2) al art. 33 a fost modificat de pct. 13 al art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225342_a_226671]
-
comisiei de autorizare. Articolul 33 (1) Modificarea unor înscrisuri din documentele prevăzute la art. 24, cu excepția celor prevăzute la pct. 1 lit. h) și pct. 2 lit. c) și d), se face prin bararea textului greșit printr-o linie orizontală trasă cu cerneală roșie, înscriindu-se deasupra noul text tot cu cerneală roșie. ... (2) Modificarea este semnată de către persoană care a efectuat modificarea și se autentifica cu ștampila. ... ------------- Alin. (2) al art. 33 a fost modificat de pct. 13 al art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225344_a_226673]
-
comisiei de autorizare. Articolul 33 (1) Modificarea unor înscrisuri din documentele prevăzute la art. 24, cu excepția celor prevăzute la pct. 1 lit. h) și pct. 2 lit. c) și d), se face prin bararea textului greșit printr-o linie orizontală trasă cu cerneală roșie, înscriindu-se deasupra noul text tot cu cerneală roșie. ... (2) Modificarea este semnată de către persoană care a efectuat modificarea și se autentifica cu ștampila. ... ------------- Alin. (2) al art. 33 a fost modificat de pct. 13 al art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225346_a_226675]
-
comisiei de autorizare. Articolul 33 (1) Modificarea unor înscrisuri din documentele prevăzute la art. 24, cu excepția celor prevăzute la pct. 1 lit. h) și pct. 2 lit. c) și d), se face prin bararea textului greșit printr-o linie orizontală trasă cu cerneală roșie, înscriindu-se deasupra noul text tot cu cerneală roșie. ... (2) Modificarea este semnată de către persoană care a efectuat modificarea și se autentifica cu ștampila. ... ------------- Alin. (2) al art. 33 a fost modificat de pct. 13 al art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225348_a_226677]
-
contaminării, precum și pentru educarea diverselor grupuri-cheie de auditori. 2. Sprijinirea ANSVSA și MSP în vederea implementării, monitorizării, evaluării și aprecierii impactului Proiectului. Anexa 2 ANEXA Nr. 2 EXECUȚIA PROIECTULUI Secțiunea a IV-a Trageri din împrumut A. Generalități 1. Împrumutatul poate trage sume din împrumut conform prevederilor prezentei secțiuni și instrucțiunilor suplimentare pe care Banca le va transmite printr-o notificare Împrumutatului privind finanțarea cheltuielilor eligibile conform tabelului prezentat în paragraful 2 de mai jos. 2. Tabelul următor precizează categoriile de cheltuieli
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225764_a_227093]