64,169 matches
-
din centrele episcopale de la sud de Dunăre începând cu secolele IV și V (Floru, 1923, p. 27). În elaboratul istoriografic al aripii naționalismului de esență tare al interbelicului, un loc central în ocupă teza supraviețuirii românității prin religie. Rămași complet descoperiți pe plan militar după abandonarea provinciei romane la 271, "în religia creștină primită în epoca prigonirilor din Imperiu Daco- Romanii au găsit forța misterioasă care-i făcu în stare să biruie cruntele lovituri ale sorții, ce aveau să primească în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a lui Horea, Cloșca și Crișan (1784), Răscoala populară sub conducerea lui Tudor Vladimirescu (1821), Răscoala țăranilor din 1888 și, în fine, mare Răscoală din 1907. Pentru fiecare din aceste evenimente explozive, manualul evidențiază natura lor socială. Acolo unde naționaliștii descopereau primatul conotațiilor naționale, socialiștii răstoarnă ierarhia, subliniind primordialitatea cauzelor sociale. În cazul răscoalei conduse de Horea, în care interbelicul repera sensuri naționale, postbelicul comunist nu îi detectează decât caracterul de clasă și trans-etnic, evidențiat de faptul că "țăranii unguri s-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
naționalistă ale cărei efecte s-au repercutat și asupra istoriografiei naționale. Ca paradigmă culturală instrumentalizată în program ideologic, protocronismul afirma întâietatea culturii române în fața celorlalte culturi mai vizibile ale Europei. În esență, protocronismul și-a propus în mod programatic să descopere anticipațiile și anterioritatea culturii românești, ceea ce a și reușit: Mihai Eminescu a așezat fundația sociologiei ca știință, contribuind decisiv și la dezvoltarea economiei politice; mai mult, Eminescu a intuit în opera sa literară teoria relativității a lui Einstein (Tomiță, 2007
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dat dovadă [...] de un adînc sentiment al unității, deși multă vreme a fost scindat din punct de vedere politic" (Hurezeanu et al., 1988, p. 10). Imediat după retragerea aureliană, acțiunile (proto)românilor au fost ghidate de acel "instinct de unire" descoperit de R.G. Melidon: În ceasurile de mare primejdie, cnezatele au căutat să se unească între ele. Odată unite, nu s-au mai despărțit. Căci ținta lor, idealul lor era să formeze un stat mare, cuprinzînd tot poporul și tot pămîntul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
întreaga chestiune a genezei etnice românești în contextul mitologiei etnogenetice. Premisele de start sunt că "toate popoarele acordă o mare importanță originii lor, felului în care își imaginează că s-au născut" și că "fiecare națiune a încercat să își descopere o origine cât mai nobilă, închipuindu-și că trăsăturile sale de astăzi derivă din cele ale străbunilor care i-au dat naștere" (Mitu et al., 1999, p. 8). Cadrul de referință în interiorul căruia se discută problematica originii românilor este completat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în fiecare dintre aceste mituri etnogenetice există atât o doză importantă de adevăr științific, cât și o mare dorință a popoarelor respective de a avea certitudini cu privire la originea lor" (p. 8). Pe baza acestui fundal teoretic, autorii invită cititorii să descopere "cum sună povestea originilor românilor" (p. 8), sau "cum își imaginează românii originea poporului lor" (p. 10). După relatarea poveștii istorice despre dubla asimilare în urma căreia a rezultat poporul român (prima, prin romanizarea populației autohtone, a doua, prin absorbția migratorilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
conceput deliberat împotriva dogmatismului tradițional, autorii fiind perfect conștienți de îndepărtarea radicală pe care au întreprins-o. De pildă, în loc să se conformeze tradiției și să desființeze teoriile imigraționiste formulate de istoricii austro-ungari în privința etnogenezei poporului român, manualul invită cititorii să descopere "cum sună povestea originilor românilor" (p. 8), intitulând capitolul cu pricina "Etnogeneza: cum își imaginează românii originea poporului lor" (p. 10, subl. n.). Afirmația care a scandalizat publicul format în spirit patriotic, generând un val de proteste care s-a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
litere de aur, manualele de istorie se prefac în actualitate în cărți de nisip. Faptele se topesc în interpretări, certitudinile se preschimbă în agnosticism, Istoria (cu majusculă) preia formele unei povești. Mitu et al. (1999) îi invită pe cititori să descopere "cum sună povestea originilor românilor" (p. 8, subl. n.), sau "cum își imaginează românii originea poporului lor" (p. 10, subl. n.). Adevăruri anterior enunțate apodictic în cadrul paradigmei esențialiste a identității naționale românești sunt acum tratate din noua paradigmă deconstructivistă ca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
evenimentele din 1989" realizat de Biroul de Cercetări Sociale în perioada 15-19 octombrie 2009, pe un eșantion reprezentativ de 1.222 persoane cu vârste de peste 18 ani (marjă de eroare +/-2.5% la un interval de încredere de 95%) a descoperit că un procent de 22,3 la sută dintre respondenți ar prefera să se revină la regimul comunist, în timp ce 60,2 de procente nu agreează o asemenea revenire, iar 17,5 la sută dintre cei intervievați au răspuns "Nu știu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
atât, T. Judt (2005) menționează datele unui alt sondaj datat noiembrie 1946, în care 37 la sută dintre germanii intervievați au răspuns că "exteminarea evreilor, a polonezilor și a altor non-arieni a fost necesară pentru siguranța germanilor". Același sondaj a descoperit că 33 la sută dintre respondenții germani considerau că evreii nu trebuie să aibă aceleași drepturi ca arianii, pentru ca în 1952, 37 la sută dintre respondenți să se declare mulțumiți că teritoriul Germaniei nu mai este populat de evrei. Și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
celebră pentru perfecționarea anticei practici de damnatio memoriae, pe măsură ce versiunile reeditate eliminau, la comanda imperativelor politice ale zilei, bucăți întregi din memoria textualizată în edițiile mai vechi. Spre deosebire de palimpsest, ștergerea nu se manifestă la nivelul aceleiași pagini, ci poate fi descoperită doar cu ajutorul arhivei, examinând edițiile anterioare ale lucrării. În pofida acestei neconcordanțe, imaginea palimpsestului își păstrează vigoarea sugestivă în redarea naturii memoriei istorice în general și a celei românești în particular, exemplificând, în plus, utilitatea teoretică a metaforei în demersul de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
perioadei dintre cercetarea teoretică și aplicarea practică a acesteia; creșterea costurilor cercetării științifice; implicarea directă a statului în susținerea și finanțarea activității științifice; b) Descoperiri și realizări științifice din secolul XX Albert Einstein elaborează „teoria relativității” (1905); Alexander Fleming a descoperit penincilina (1928); realizarea bombei atomice (1945); este pus în funcțiune în S.U.A primul calculator electronic (1946; ENIAC Electronic Numerical Integrator and Calculator); în S.U.A. apare televiziunea în culori (1951); este determinată structura ADN (1953); este lansat primul satelit
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
introducerii tehnicii de calcul în România; Fizică Dragimir Hurmuzescu a creat prima stație de radiodifuziune din România, în cadrul Institutului Electrotehnic din București; Alexandru Proca Horia Hulubei s-a impus ca o autoritate cunoscută în domeniul razelor X; Ștefan Procopiu a descoperit magnetonul atomic și „efectul Procopiu”; cercetările sale au contribuit la realizarea primului avion supersonic, iar altele sunt aplicabile în realizarea unui nou tip de memorie pentru mașinile de calcul; nu i s-a acordat Premiul Nobel dintr-o neglijență a
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
realizat primul tratat de bacteorologie din lume; Ioan Cantacuzino a întemeiat microbiologia; Gheorghe Marinescu este celebru pentru studiile sale despre celula nervoasă; Constantin I. Parhon este considerat părintele endocrinologiei; în 1909 a scris primul tratat de endocrinologie; Nicolae Paulescu a descoperit insulina; în iulie 1921 a prezentat în patru comunicări rezultatele cercetărilor sale privind acțiunea extractului pancreatic în cazurile de diabet; deși publicarea acestor rezultate va premerge cu 8-10 luni anunțarea descoperirii insulinei, Premiul Nobel pentru Fiziologie și Medicină va fi
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
un text scris, de la care nu s-a abătut nici o clipă. Revenind la cele întâmplate la Bacău, în luna mai, după ce încheiam activitatea didactică și situația școlară, făceam un fel de practică în natură. Cu sprijinul domnului Constantin Donea, care descoperise la Berzunți acest schit părăsit, cu cel al unui primar curajos, ce și-a pus oamenii la treabă și lau mai curățat un pic, cu ajutorul domnului Țenț, pe atunci director al CPL, care avea nu numai ceva studii de pictură
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Făceam și muzică în paralel și cazul meu l-am întâlnit la foarte mulți muzicieni de dincolo, în Occident. Chiar Bernstein, care foarte târziu a început cariera muzicală... Știți cum e, se întâmplă o schimbare o dată, te îndrăgostești de ceva, descoperi că fără acel ceva nu mai poți să trăiești și ai rămas acolo. Eu, care citeam enorm, cochetam cu filozofia, cu matematica, cu multe, cu pictura, în momentul în care am descoperit muzica cu adevărat, chiar dacă făceam muzică, dar nu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
întâmplă o schimbare o dată, te îndrăgostești de ceva, descoperi că fără acel ceva nu mai poți să trăiești și ai rămas acolo. Eu, care citeam enorm, cochetam cu filozofia, cu matematica, cu multe, cu pictura, în momentul în care am descoperit muzica cu adevărat, chiar dacă făceam muzică, dar nu era la nivelul la care să poți să descoperi, pentru că încă nu cunoscusem nivelul până la care poate ajunge muzica. A fost de ajuns, la o vârstă destul de fragedă, naș putea spune că
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
trăiești și ai rămas acolo. Eu, care citeam enorm, cochetam cu filozofia, cu matematica, cu multe, cu pictura, în momentul în care am descoperit muzica cu adevărat, chiar dacă făceam muzică, dar nu era la nivelul la care să poți să descoperi, pentru că încă nu cunoscusem nivelul până la care poate ajunge muzica. A fost de ajuns, la o vârstă destul de fragedă, naș putea spune că eram mare, să mă duc la Ateneu să ascult un concert. Aveam 12 ani și de atunci
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
opera și viața lui Eminescu. Le-am citit cu mare atenție, așa cum am procedat și cu celelalte, mai puțin izbutite, dar imaginea oferită de ele mi s-a părut puțin cam idilică. I-am recitit atunci opera poetică, i-am descoperit publicistica, în care îl înlâlnim ca om deplin al culturii române, interesat total de cel ce, în scurta lui viață, a fulgerat o lumină nepieritoare în constelația spiritualității noastre. Tot întrebân du-mă cum arăta Poetul, am ajuns, astfel, să
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
și, cu certitudine, va pune altfel în lumină întreaga creație de până acum. În ce stadiu se află și când considerați că veți încheia acest ciclu? Proiect vechi, de la douăzeci de ani, care nu m-a slăbit în următorii cincizeci. Descoperisem că oricare zi este unică, alta, irepetabilă și de fiecare m-am despărțit tot mai greu. De-atunci sunt în plin șantier. Pe manșetele copertelor am desenul construcției. În acest an aș trece de jumătate. Am primit și câteva semne
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
eram, în paralel, și profesoară la câteva licee bucureștene. Nu ni se dădeau bani de deplasare, era extrem de greu să lucrezi în sate. Foarte dificil era să atragi oamenii, să găsești ceea ce era esențial, dar pasiunea a învins și am descoperit lucruri minunate. Treptat, am făcut investigații în toată țara și nu cred că există județ în care să nu fi fost. V-a preocupat o anume problemă sau încă de la început ați urmărit folclorul în toată complexitatea lui? Prima sarcină
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
veac de când sunteți invitată la diferite manifestări internaționale, de când urmăriți îndeaproape grupurile artistice românești, atât cele din țară, cât și cele din afara granițelor ei. Cum este privită de străini folcloristica românească și, în genere, folclorul nostru? Ce lucruri deosebite ați descoperit în toți acești ani? Pentru specialiști, folclorul nostru este o străveche ramură a culturii indo-europene și țin foarte mult la el tocmai pentru că sesizează acest substrat, asta în afara faptului că este extraordinar de frumos, de dinamic și extrem de sugestiv. Ansamblurile
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Departamentului de Etnomuzicologie din Otawa m-a invitat să lucrez cu românii din Canada, în timp de aproape trei luni culegând peste 300 de piese extraordinare, nepublicate încă. Am făcut cercetări și la aromânii din Bulgaria și Iugoslavia, unde am descoperit fenomene foarte importante de studiat, însă aceste cercetări cu românii de peste hotare sunt încă foarte puține și ar trebui, chiar dacă este foarte târziu, să se întreprindă mult mai multe lucruri în acest sens. Felicitându-vă pentru tot ceea ce ați realizat
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
lui după anumite criterii, funcție, structură, fiind însoțită și de un studiu în care am încercat să surprind legile specifice de creație și importanța considerabilă a însușirii acestui folclor din cea mai fragedă copilărie. În același timp am încercat să descopăr relațiile folclorului celor mici cu arta adulților, găsind aici unele piese părăsite din motive diferite, ca și reversul fenomenului, unele versuri ale copiilor preluate sub formă de proverbe de către cei mari. O problemă care m-a urmărit mult timp a
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
reversul fenomenului, unele versuri ale copiilor preluate sub formă de proverbe de către cei mari. O problemă care m-a urmărit mult timp a fost dacă, așa cum a relevat Brăiloiu, și elementele muzicale, melodice, structurale sunt comune mai multor popoare. Am descoperit că, într-adevăr, o parte din cântecele și jocurile copiilor sunt similare și, uneori, chiar identice cu ale altor popoare, ceea ce m-a determinat încă o dată să consider că o cunoaștere adâncită a acestui domeniu artistic este importantă nu numai
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]