64,548 matches
-
amară) sau pur și simplu de drame umane (Tata nu mai e ministru, Nici viu, nici mort, Transplant). În Omul din cerc, una din reușitele autoarei (prima versiune, difuzată radiofonic, în regia lui Dan Puican, în 1998, este reluată la Teatrul Național din Iași, în regia lui Ovidiu Lazăr, în 2001), un cuplu condamnat la destrămare (Matei și Gloria), incapabil să reziste la proba timpului, își oglindește drama în celelalte personaje (Cioplitorul de Cruci, având rolul filosofului-poet care tulbură apele sufletului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290044_a_291373]
-
două imagini strâmbe ale protagoniștilor, Nick și Manon), muzica (a mării, a oamenilor) devenind în cele din urmă eroul principal, purtătorul vieții dincolo de uman. Un succes este și Transplant, publicată împreună cu alte două piese în 2001, jucată în 2003 la Teatrul „Ovidius” din Constanța, în regia lui Ovidiu Lazăr, cu o versiune în franceză, apărută tot atunci, cu prilejul unui turneu la Brest. Bine construit, textul propune un subiect la limita între real și fantastic: întoarcerea după zeci de ani a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290044_a_291373]
-
îndeosebi prin valorificarea în montarea scenică a interferenței artelor. SCRIERI: Străinul de pe plajă, Constanța, 1992; ed. (L’Étranger de la plage), Constanța, 2003; Amurguri, Constanța, 1993; Anotimpurile Mariei, Galați-București, 1995; Miss Eva, Constanța, 1997; Baudelaire și poezia română modernă, Constanța, 1999; Teatru, I-II, pref. Anaid Tavitian, Constanța, 1999-2001; Littérature pour enfants, Constanța, 2001; Statornicele umbre, Constanța, 2001; Transplantation, Constanța, 2003. Repere bibliografice: Mona Momescu, Despre literatura feminină, TMS, 1993, 3; Constanța Călinescu, „Străinul de pe plajă”, „Dynamis”, 1993, 4; Constantin Novac, „Străinul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290044_a_291373]
-
pentru care e hotărâtă și e făcută de D-nii G și E Klint (sic) și Th Masch (sic) artiști care și-au făcut în urmă un mare nume cu picturile ce au executat la Muzeul de Bele Arte și la teatrul Burg din Viena. Sunt mai cu seamă două panouri drăgălașe pe care se văd niște fete tinere de tot, culegând flori de primăvară"96. În Viena fin-de-siècle. Politică și cultură, Carl Schorske evidențiază schimbarea de paradigmă pe care o propune
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a fi ilustrate. "Operele concepute pentru castelul Peleș, picturi și sculpturi, erau astfel rezultanta a două gândiri creatoare conjugate, una literară, a reginei, alta a plasticianului"141. Regina Maria va mai adăuga o dimensiune acestei polifonii artistice pe cea a teatrului, sub patronajul reginei înființându-se un teatru de sensibilitate simbolistă: "Teatrul antic în mijlocul naturii" sau "Teatrul noului Casino"142. În același timp, în articolul Tinerimea artistică II, apărut tot în revista Sămănătorul, pe 1 Aprilie 1904, Tzigara-Samurcaș strecoară o critică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Peleș, picturi și sculpturi, erau astfel rezultanta a două gândiri creatoare conjugate, una literară, a reginei, alta a plasticianului"141. Regina Maria va mai adăuga o dimensiune acestei polifonii artistice pe cea a teatrului, sub patronajul reginei înființându-se un teatru de sensibilitate simbolistă: "Teatrul antic în mijlocul naturii" sau "Teatrul noului Casino"142. În același timp, în articolul Tinerimea artistică II, apărut tot în revista Sămănătorul, pe 1 Aprilie 1904, Tzigara-Samurcaș strecoară o critică discretă la adresa sculptorului Spaethe, responsabil de decorațiunea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
erau astfel rezultanta a două gândiri creatoare conjugate, una literară, a reginei, alta a plasticianului"141. Regina Maria va mai adăuga o dimensiune acestei polifonii artistice pe cea a teatrului, sub patronajul reginei înființându-se un teatru de sensibilitate simbolistă: "Teatrul antic în mijlocul naturii" sau "Teatrul noului Casino"142. În același timp, în articolul Tinerimea artistică II, apărut tot în revista Sămănătorul, pe 1 Aprilie 1904, Tzigara-Samurcaș strecoară o critică discretă la adresa sculptorului Spaethe, responsabil de decorațiunea sălilor expoziției. "De ce nu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
gândiri creatoare conjugate, una literară, a reginei, alta a plasticianului"141. Regina Maria va mai adăuga o dimensiune acestei polifonii artistice pe cea a teatrului, sub patronajul reginei înființându-se un teatru de sensibilitate simbolistă: "Teatrul antic în mijlocul naturii" sau "Teatrul noului Casino"142. În același timp, în articolul Tinerimea artistică II, apărut tot în revista Sămănătorul, pe 1 Aprilie 1904, Tzigara-Samurcaș strecoară o critică discretă la adresa sculptorului Spaethe, responsabil de decorațiunea sălilor expoziției. "De ce nu s-ar încerca odată decorarea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a altera caracterul esențial, o prefacere a acestora prin gustul artistic de azi"164. De la demersul teoretic, Baltazar trece la unul practic, al unor proiecte pe care le are în vedere, printre care cel mai interesant este cel al cortinei Teatrului Național. Interesul pentru realizarea cortinei la Teatrul Național era mai vechi și descoperim într-un articol din 1905, "Arta decorativă la Teatrul Național", publicat în Voința națională, o schiță de proiect care nu avea în vedere modelul artei populare, ci
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
acestora prin gustul artistic de azi"164. De la demersul teoretic, Baltazar trece la unul practic, al unor proiecte pe care le are în vedere, printre care cel mai interesant este cel al cortinei Teatrului Național. Interesul pentru realizarea cortinei la Teatrul Național era mai vechi și descoperim într-un articol din 1905, "Arta decorativă la Teatrul Național", publicat în Voința națională, o schiță de proiect care nu avea în vedere modelul artei populare, ci pe cel al tablourilor lui Eugéne Carrière
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al unor proiecte pe care le are în vedere, printre care cel mai interesant este cel al cortinei Teatrului Național. Interesul pentru realizarea cortinei la Teatrul Național era mai vechi și descoperim într-un articol din 1905, "Arta decorativă la Teatrul Național", publicat în Voința națională, o schiță de proiect care nu avea în vedere modelul artei populare, ci pe cel al tablourilor lui Eugéne Carrière și pictura lui în două tonuri, sepia și alb, cu efectul de grisaille. Pictorul revenea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și valorificând această experiență în raport cu arta națională. Cel puțin în 1905, artistul român se află pe o poziție apropiată de aceea a lui Leon Bachelin în ce privește artele decorative. Iată pasajul care ilustrează viziunea lui Baltazar cu privire la proiectul de Cortină a Teatrului Național, așa cum apărea el în 1905. Tonalitatea generală trebuie să fie una simplă, fără multe variațiuni, dacă se poate să se apropie de acele camaieux sau grisaille, preparate numai în două tonuri. Numai desenul, desenul să fie corect, academic, fără
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
criticul se împotrivește importului de artă decorativă străină, imitațiilor străine, invocând în sprijinul său un critic norvegian: "(...) dl Danilovitz reproșează decoratorilor norvegieni tocmai această rătăcire, afirmată prin înclinarea acestor decoratori către arta secesionistă nemțească"167. Întâmplător sau nu, decorarea cortinei teatrului Național din Praga de către Hynais, artist educat în Franța la Școala de Belle Arte din Paris, eveniment punctat de numeroase dificultăți și obstacole constituia punctul de inflexiune pentru introducerea unui decorativism afin Art Nouveau-lui. Hynais oferea o soluție ingenioasă de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
afin Art Nouveau-lui. Hynais oferea o soluție ingenioasă de transfer a neobarocului care-și avea tradiția prestigioasă într-o pictură de factură decorativă. "Acceptarea sa a reprezentat triumful gustului acum unanim pentru arta contemporană franceză. Într-adevăr, cortina pentru scena Teatrului Național a fost cu adevărat prima inițiativă majoră din Praga în aplicarea unui concept de Neo-baroc la o imagine decorativă, și a anunțat stilul Art Nouveau"168. Se deschidea o astfel de oportunitate și pentru artistul român? În orice caz
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o a doua draperie, cea de pe primul plan, vom zugrăvi, în partea de sus, motive naționale alese, în culori șterse însă, iar, în partea de jos, pe o bandă lată și pe un fond în mozaic (artă bizantină) -, tradiție de teatru românesc (dacă se poate zice): Vicleimul și Steaua, bineînțeles tot stilizat, de o parte iar, de alta, Călușarii. Pe poalele draperiei vom putea folosi orice motive, care, însă, vor avea legătură cu ansamblul. În sfârșit, această principală draperie decorată astfel
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
trei în jurul fiicei de împărat care se află în centru. Cu această lucrare, Theodorescu-Sion participa în 1913 la concursul organizat pentru ocuparea catedrei de artă decorativă a Școlii de bele-arte din Iași. Pictorul realizează mai multe proiecte de cortină destinate Teatrul Național, printre care acuarela Proiect de cortină (acuarelă pe carton, semnat în partea dreaptă jos în tuș negru cu penița: Theodorescu-Sion, nedatat, 0,360 x 0,470 cm, 1913-1914, București) de inspirație folclorică având ca temă Vicleimul și Irozii din
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Național, printre care acuarela Proiect de cortină (acuarelă pe carton, semnat în partea dreaptă jos în tuș negru cu penița: Theodorescu-Sion, nedatat, 0,360 x 0,470 cm, 1913-1914, București) de inspirație folclorică având ca temă Vicleimul și Irozii din teatrul popular și Proiect pentru o cortină pentru un teatru românesc (acuarelă pe carton, 0,465 x 0,610 cm, semnat în partea dreaptă jos în tuș negru cu penița: Theodorescu Sion, nedatat, 1913), un triptic inspirat din lumea basmelor, ambele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
carton, semnat în partea dreaptă jos în tuș negru cu penița: Theodorescu-Sion, nedatat, 0,360 x 0,470 cm, 1913-1914, București) de inspirație folclorică având ca temă Vicleimul și Irozii din teatrul popular și Proiect pentru o cortină pentru un teatru românesc (acuarelă pe carton, 0,465 x 0,610 cm, semnat în partea dreaptă jos în tuș negru cu penița: Theodorescu Sion, nedatat, 1913), un triptic inspirat din lumea basmelor, ambele aflându-se sub semnul sintezei dintre stilul Art-Nouveau și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
arte: se poate discuta despre caracterul pictural al peisajelor onirice eminesciene, despre muzica sferelor, despre arhitectonica unor peisaje abstruse sau a vastelor construcții subterane, lăsând la o parte faptul că Eminescu are în vedere și o serie de piese de teatru (Petru Rareș, Ștefan cel Tânăr; Mira, Andrei Mureșanu, Cel din urmă mușatin, Gruie Sânger, Bogdan-Dragoș, Decebal, Alexandru Lăpușneanu). Luchian intenționa să înfățișeze un artist complet, expresia unui moment de sinteză al celorlalte arte. Pictorul se apropie de emblematizarea, transformarea figurii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
malefică feminină din seria abundentă de prestigioase exemplare de Femmes-sans-coeur care înscriu fatalitatea în traseul destinal al bărbaților cu care se întâlnesc: Mesalina, Dalila, Judith, Circe, Cleopatra etc. Impactul piesei lui Oscar Wilde, jucată cu un enorm succes pe scenele teatrelor pariziene, a dat un impuls puternic privilegierii acestei figuri și unei anume reprezentări. Există și o tratare neinteresantă, academizantă a temei, la Dimitrie Serafim, care respectă toate convențiile academice, fără a aduce nimic nou. Sigmund Maur semnala în expoziția "Arta
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și estetica revelată nu doar de tablouri, ci și de modalitatea expunerii lor într-un ansamblu atent orchestrat în ceea ce privește efectele vizuale. Rodolphe Rapetti subliniază semnificația acestei locuiri spectrale, acela de a organiza asemeni esteților decadenți casa precum o scenă de teatru, unde tablourile îndeplinesc rolul personajelor, iar regizorul rămâne întotdeauna discret în spatele cortinei. "Prin urmare, Moreau a trăit mulți ani în edificiul comemorării sale postume și în teatralizarea întregii sale opere în curs de împlinire, într-o anumită privință, într-un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unic regizor, estetul solitar. "La maison théâtrale" decadentă poate oferi și piese diferite, ea beneficiază de mobilitatea scenei, în ea poate fi instalată și jucată o altă piesă, așa cum o subliniază și Séverine Jouve: Această locuință se prezintă ca un teatru, un spațiu unde distincția între adevărat și fals este depășită, unde criteriile de autentic și apocrif nu mai sunt decât miza secundară a unei reprezentări permanente. Univers al spectacolului al cărui decor, făcând să dispară viața sub aparență, este scrupulos
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Emilian Lăzărescu", în Adevărul literar și artistic, Anul III, nr. 108, duminică,17 decembrie 1922, p. 3. 600 L. Karnabatt, "Expoziția Emilian Lăzărescu", în "Note zilnice", în Seara, An II, nr. 632, dumincă 16 octombrie 1911, p. 1. 601 Rampa, Teatru, Muzică, Literatură Artă, An I, nr. 11, sâmbătă 29 octombrie 1911. 602 Ibidem, p. 1. 603 "Expoziția Emilian Lăzărescu" apărut în "Seara", an. IV, nr. 1380, 17 noiembrie 1913, p.2. (Cronica artistică) Semnat: T.A. în Opere III. Publicistică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din grija aprovizionării și cumpărăturilor. Nu mare mi-a fost uimirea când m-a Întrebat ce părere am față de intenția lui de a deschide un magazin cu produse destinate copiilor cu haine și jucării În care să funcționeze și un teatru de păpuși cu actori copii. Acum el are o afacere de succes, afirmă Ana În Încheiere.” În formarea atitudinilor specifice comportamentului activ selectiv pe care Îl dorim tinerilor În calitate de consumatori, deprinderile și obișnuințele formate În copilărie constituie linii de fornță
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
În care prezintă principiile la care aderă compania În abordarea problemelor din perspectiva clienților. Adeziunea la principiile agreate și de companie și de producător este o componentă În stabilirea integrității. De exemplu, În cazul unei companii ce oferă aspectacole de teatru, muzică dacă un spectacol se suspendă biletele pot fi returnate sau sunt valabile la alt spectacol. Unele companii pot stabili și condițiile În care un spectator pus În imposibilitatea de a participa la spectacol din cauză de boală sau alte
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]