70,637 matches
-
elemente macrostructurale de bază: SINOPSA, ORIENTAREA, punerea în intrigă, EVALUAREA, REZULTATUL sau REZOLVAREA și CODA. Mai exact, și urmînd faimosul model structuralist binar, se poate spune că narațiunea are două părți: ISTORIE și DISCURS. Povestirea implică totdeauna o secvență temporală (constă din cel puțin o modificare a stării de lucruri din timpul to într-o altă stare de lucruri la timpul tn), și aceasta este însușirea ei pe drept cuvînt distinctivă. Desigur, relațiile temporale între situațiile și evenimentele care formează o
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
SFÎRȘIT. Dacă descrierea aristotelică a structurii povestirii a fost extrem de influentă, descrierea cea mai cunoscută a acestei structuri în NARATOLOGIA modernă îi aparține, probabil, lui Vladimir Propp, cel ce a dezvoltat noțiunea de FUNCȚIE, a argumentat că fiecare basm (rusesc) constă dintr-una sau mai multe MIȘCĂRI și a categorizat participanții la poveste în funcție de ROLURILE fundamentale pe care și le pot asuma. ¶Alte cercetări ale naturii funcțiilor și rolurilor l-au dus pe Greimas și pe elevii săi la ceea ce este
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
băiat) aparțin aceleiași paradigme dacă există două lanțuri sintagmatice tuv și tu'v (de ex. Bărbatul a mîncat și Băiatul a mîncat). ¶Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Greimas, Courtés 1982; Saussure 1966 [1998]. Vezi și SINTAGMĂ. paralepsă [paralepsis]. O MODIFICARE care constă în oferta de mai multe informații (nu mai puține, ca în PARALIPSĂ) decît ar trebui date în raport cu codul de FOCALIZARE ce guvernează o narațiune. Dacă s-ar adopta FOCALIZAREA EXTERIOARĂ, de exemplu, și dacă gîndurile unui personaj s-ar reproduce
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
codul de FOCALIZARE ce guvernează o narațiune. Dacă s-ar adopta FOCALIZAREA EXTERIOARĂ, de exemplu, și dacă gîndurile unui personaj s-ar reproduce dintr-o dată, se spune că s-ar obține o paralepsă. ¶Genette 1980. paralipsă [paralipsis]. O MODIFICARE care constă în oferta de mai puține informații (nu mai multe, ca în PARALEPSĂ) decît ar trebui date în raport cu codul de FOCALIZARE ce guvernează o narațiune; o ELIPSĂ laterală prin care se trec cu vederea unul sau mai mulți componenți din situația
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
substitutorie, style indirect libre de perception, erlebte Wahrnehmung, erlebte Eindrück). ¶Banfield 1982; Brinton 1980; W. Bühler 1937; Fehr 1938; Lips 1926. Vezi și DISCURS-INDIRECT LIBER. performanță [performance]. În terminologia greimasiană, PROGRAMUL NARATIV al unui SUBIECT care a dobîndit COMPETENȚĂ. Performanța constă din transformarea unei anumite stări de lucruri și, mai precis, culminează în CONJUNCȚIA Subiectului și OBIECTULUI. ¶Adam 1984, 1985 [1999]; Greimas 1983a, 1983b; Greimas, Courtés 1976, 1982. Vezi și ÎNCERCARE HOTĂRÎTOARE, SCHEMĂ NARATIVĂ. performativ [performative]. Un enunț întrebuințat pentru a
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
3. În cuvintele lui Aristotel și împreună cu JUDECATA (DIANOIA), una din cele două calități pe care le are un AGENT (sau PRATTON). Personajul (ETHOS) este elementul în raport cu care putem spune că agenții aparțin unui anumit tip. Este un element secundar, constînd din trăsături-tip adăugate agentului cu scopul de a-l caracteriza. Dacă judecata e dezvăluită de aserțiunile agentului ca și de modul său de gîndire și argumentare, personajul e dezvăluit de opțiunile, deciziile și acțiunile agentului, precum și de felul în
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
a folosit adesea pentru a caracteriza INTRIGA dintr-o narațiune (sau diverse aspecte ale sale). ¶Freytag 1894. plan [plan]. Un cadru semantic global care reprezintă diverse aspecte ale realității (pertinente pentru un planificator), sau care avansează spre un SCOP. Narațiunea constă adesea din seturi de planuri care interacționează. Se consideră adesea că planurile sînt echivalente CADRELOR, SCHEMELOR și SCRIPTELOR, dar s-au propus anumite distincții sugestive: un cadru ordonat serial și conexat temporal este o schemă; o schemă direcționată către un
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
n-ar fi astfel. ¶Bakhtin 1984 [1970]; Banfield 1982; Lemon, Reis 1965; Titunik 1963; Vinogradov 1980. povestire factuală [Aussage]. Unul din cele două subsisteme lingvistice, în accepția lui Hamburger, opus la ceea ce se numește POVESTIRE FICȚIONALĂ (fiktionale Erzählen). Povestirea factuală constă din aserțiuni de realitate, istorice, teoretice și pragmatice (ca și aserțiuni de "realitate prefăcută", de exemplu în NARAȚIUNEA ficțională LA PERSOANA ÎNTÎI): acestea se pot raporta la un eu-origine (I-Origo) real (sau mimat) și subiectivitatea sa. Povestirea ficțională, pe de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de realitate, istorice, teoretice și pragmatice (ca și aserțiuni de "realitate prefăcută", de exemplu în NARAȚIUNEA ficțională LA PERSOANA ÎNTÎI): acestea se pot raporta la un eu-origine (I-Origo) real (sau mimat) și subiectivitatea sa. Povestirea ficțională, pe de altă parte, constă dintr-o NARAȚIUNE ficțională LA PERSOANA A TREIA. Ea se caracterizează prin absența unui eu-origine (personajele fictive introduse la persoana a treia sînt subiectele rostirilor, gîndurilor, sentimentelor și acțiunilor prezentate) și are capacitatea unică de a portretiza subiectivitatea acestor personaje
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ISTORIE, sau distincția lui Weinrich între UNIVERSUL COMENTAT și UNIVERSUL NARAT. ¶Banfield 1982; Hamburger 1973. povestire ficțională [fiktionale Erzählen]. Unul din cele două subsisteme lingvistice, după Hamburger, care o opune la ceea ce s-ar numi POVESTIRE FACTUALĂ (Aussage). Povestirea ficțională constă dintr-o NARAȚIUNE LA PERSOANA A TREIA. Dacă aserțiunile care constituie povestirea factuală se pot lega de un eu-origine (I-Origo) real (sau mimat) și subiectivitatea sa, în povestirea ficțională personajele fictive introduse la persoana a treia sînt subiectul enunțurilor, gîndurilor
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
modificarea, inclusiv modificarea "zero") celei dintîi. "Ion era fericit, apoi l-a văzut pe Petru, apoi, ca o consecință, fu nefericit" este o povestire minimală. Vezi și POVESTIRE COMPLEXĂ, NARAȚIUNE MINIMALĂ, PROCES, POVESTIRE. povestire moleculară [molecular story]. O povestire care constă din două sau mai multe POVESTIRI ATOMICE; o POVESTIRE COMPUSĂ. Vezi și MODALITATE. povestirea evenimentelor. Vezi REPREZENTARE. povestirea vorbelor. Vezi RELATARE. poziție [stance]. Relația între NARATOR și NARAT. Împreună cu CONTACTUL și STATUTUL, poziția este una din cele trei relații de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Lanser 1981. pratton [pratton]. Un AGENT. Pentru Aristotel, agentul sau pratton poate fi înzestrat cu ETHOS (PERSONAJ, trăsăturile-tip care îl caracterizează) și DIANOIA (INTELECT). ¶Aristotle 1968 [1965]. Vezi și CARACTERIZARE. praxis [praxis]. O ACȚIUNE reală. Pentru Aristotel, MYTHOS (INTRIGĂ) constă în selectarea și rearanjarea posibilă a unităților care constituie LOGOSUL (imitație a praxis-ului). ¶Aristotle 1968 [1965]; Chatman 1978. preavizare [advance mention]. Un element narativ a cărui semnificație se clarifică numai după ce a fost menționat prima oară; o "sămînță" narativă
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
are privilegii totale. ¶Booth 1983 [1976]; Chatman 1978; Prince 1982. Vezi și AUTORITATE. proaireticitate [proairetism]. O unitate a CODULUI PROAIRETIC. ¶Barthes 1974 [1987]. probă [attempt]. În GRAMATICILE POVESTIRII, efortul unui personaj de a atinge un SCOP sau SCOP SECUNDAR. Probele constau de obicei din unul sau mai multe evenimente, sau dintr-un întreg episod. ¶Thorndyke 1977. problemă [problem]. O situație care pune în incertitudine îndeplinirea unui SCOP sau a unui SCOP SECUNDAR. Termenul este frecvent folosit în descrierile structurii narative inspirate
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
sau OBIECTIVUL REFLECTORULUI (se presupune că) înregistrează, fără organizare vizibilă ori selecție, tot ce se derulează în fața sa. ¶N. Friedman 1955b. regula rescrierii [rewrite rule]. O regulă de forma X → Y (a se citi "rescrieți X ca Y" sau "X constă din Y") care permite dislocarea unui element dat dintr-un șir de unul sau mai multe elemente. De exemplu, faptul că o propoziție constă dintr-o expresie nominală și o expresie verbală ar fi surprins într-o regulă de genul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
rule]. O regulă de forma X → Y (a se citi "rescrieți X ca Y" sau "X constă din Y") care permite dislocarea unui element dat dintr-un șir de unul sau mai multe elemente. De exemplu, faptul că o propoziție constă dintr-o expresie nominală și o expresie verbală ar fi surprins într-o regulă de genul Propoziție → Expresie Nominală + Expresie Verbală (simbolul + indică combinarea de elemente într-o ordine secvențială); tot așa, faptul că o POVESTIRE MINIMALĂ constă dintr-un
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
o propoziție constă dintr-o expresie nominală și o expresie verbală ar fi surprins într-o regulă de genul Propoziție → Expresie Nominală + Expresie Verbală (simbolul + indică combinarea de elemente într-o ordine secvențială); tot așa, faptul că o POVESTIRE MINIMALĂ constă dintr-un singur eveniment urmînd o stare de lucruri la timpul to și continuînd spre o altă stare de lucruri la timpul t1 ar fi surprins într-o regulă de genul Povestire Minimală → Povestire la to + Eveniment + Stare la t1
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
inscripționării povestirii). ¶Termenul și conceptul au fost adaptate de la Chomsky și gramatica generativ-transformațională. ¶Chomsky 1965 [1969]; van Dijk 1972; Johnson, Mandler 1980. Vezi și GRAMATICĂ NARATIVĂ. structură profundă [deep structure]. Structura abstractă de susținere a narațiunii; MACROSTRUCTURA narațiunii. Structura profundă constă din reprezentări sintactico-semantice globale care determină înțelesul narațiunii, și se convertește în STRUCTURA DE SUPRAFAȚĂ printr-un set de operații sau de TRANSFORMĂRI. În modelul greimasian al narațiunii, de exemplu, dacă ACTANȚII și relațiile actanțiale sînt elemente ale structurii profunde
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
set de basme) la altul, iar schimbările (care ar putea fi considerate ca urmînd o evoluție istoricește determinată, cu fantasticul devenind rațional de pildă, sau cu eroicul devenind umoristic) sînt numite transformări. La fel, potrivit lui Lévi-Strauss, pentru care un mit constă din toate versiunile sale, se poate spune că aceste versiuni sînt legate de transformări. ¶Van Dijk 1980; Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Greimas 1970 [1975], 1971, 1983b; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983; Köngäs-Maranda & Maranda 1971; Lévi-Strauss 1963 [1978], 1965-71; Mandler, Johnson
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
în desfășurarea unui proces (1) virtualitatea (deschiderea unei situații ca posibilitate); (2) actualizarea sau non-actualizarea posibilității; (3) finalizarea sau non-finalizarea și constituind SECVENȚA narativă (minimală, atomică) elementară. Finalizare Actualizare Virtualitate Non-finalizare Non-actualizare Mai precis, o secvență elementară dată ar putea consta din "prejudiciere, intervenția eroului, victorie", iar o altă secvență ar putea consta din "prejudiciere, intervenția eroului, eșec". Într-o triadă, termenul posterior îl implică pe cel anterior, și nu invers: are loc o luptă, de exemplu, numai dacă s-a
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
actualizarea sau non-actualizarea posibilității; (3) finalizarea sau non-finalizarea și constituind SECVENȚA narativă (minimală, atomică) elementară. Finalizare Actualizare Virtualitate Non-finalizare Non-actualizare Mai precis, o secvență elementară dată ar putea consta din "prejudiciere, intervenția eroului, victorie", iar o altă secvență ar putea consta din "prejudiciere, intervenția eroului, eșec". Într-o triadă, termenul posterior îl implică pe cel anterior, și nu invers: are loc o luptă, de exemplu, numai dacă s-a săvîrșit o prejudiciere, și avem o victorie numai dacă a avut loc
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
secvențe constituie deschiderea situației ca virtualitate într-o altă secvență), INSERȚIA (enclave: o secvență este inserată în alta și particularizează sau detaliază una din primele sale două funcțiuni) și ECHIVALENȚA (accolement: aceeași secvență, considerată din două puncte de vedere diferite, constă din două seturi diferite de funcții, depinzînd de punctul de vedere adoptat). ¶Bremond 1973 [1981], 1980. trimițător [dispatcher]. Unul din cele șapte ROLURI fundamentale pe care și le poate asuma un personaj (într-un basm), după Propp. Trimițătorul (analog cu
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
cu PUNCTUL DE VEDERE, ar trebui diferențiată de acesta: cel de-al doilea oferă informații despre cine "vede", cine "percepe", al cui punct de vedere guvernează narațiunea, în vreme ce prima oferă informații despre cel ce "vorbește", cine este naratorul, din ce constă instanța naratoare. ¶Genette 1980, 1983; Rimmon 1976. vorbire [parole]. Enunțul individual sau actul de vorbire (în opoziție cu LIMBA sau sistemul limbii pe care îl manifestă și care îl face posibil). ¶Opoziția saussuriană între limbă (care constituie obiectul propriu-zis al
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
, specie folclorică constând dintr-un cântec de jale care însoțește ritualul înmormântării. Este interpretat de femei, care sunt, de regulă, rude apropiate ale răposatului. Inițial, pare să fi fost o incantație împotriva contagiunii morții. Originea b. românesc trebuie corelată cu neniae-le romane, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285773_a_287102]
-
urmează stadiului SOL. Termenul «somn paradoxal» a fost inventat de Michel Jouvet (neuropsiholog francez), pentru a sublinia undele cerebrale apropiate de starea de veghe, pe care creierul le emite în timpul acestei faze a somnului separat de fazele precedente. Somnul paradoxal constă într-o repriză neașteptată de activitate a SNC (și a diviziunii simpatice a SNA), cu excepția motricității (cortexul prefrontal) și a gândurilor reflexive. În timpul acestor scurte perioade ale somnului (care se eșalonează: de la opt ore la naștere, două ore pe la 20
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
important un lucru care nu este așa, respectiv secundar ceea ce este esențial. Putem compara deplasarea cu viclenia pe care ar utiliza-o un minor ce dorește să vadă un film interzis celor care au sub 18 ani. Strategia ar putea consta din a le cere însoțitorilor majori, care au voie să intre în sala de cinema, să atragă atenția asupra lor, strigând, fluierând, împingându-se unii în alții. Gardianul, preocupat să îi supravegheze pe agitatori, l-ar neglija pe minor, care
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]