66,509 matches
-
m-a impresionat cum puține române polițiste o fac.» scrie The Boston Globe. Într-o manieră inedită, Indridason nu ridică doar problemă paternității într-o națiune mică, ci și chestiuni de interes mai larg, cum ar fi utilizarea informației genetice. Românul culminează cu un final care se dovedește nespus de tulburător.» consemnează Time Ouț London. «Ingenios construit și cu o scriitura elaborată, Orașul Borcanelor operează la un nivel mai profund decât majoritatea romanelor polițiste: exprimă sentimentul dureros al fatalității cu care
Orașul borcanelor () [Corola-website/Science/330512_a_331841]
-
(în ) este un roman publicat în 1982 de scriitorul japonez Haruki Murakami. Românul, al doilea din "Trilogia șoarecelui", a fost distins cu . Românul a devenit bestseller atât în Japonia cât și pe plan internațional. "" va purta cititorul într-o lume neobișnuită și misterioasă. Acțiunea se desfășoară pe parcursul a 8 capitole, si pe parcursul a
În căutarea oii fantastice () [Corola-website/Science/330495_a_331824]
-
(în ) este un roman publicat în 1982 de scriitorul japonez Haruki Murakami. Românul, al doilea din "Trilogia șoarecelui", a fost distins cu . Românul a devenit bestseller atât în Japonia cât și pe plan internațional. "" va purta cititorul într-o lume neobișnuită și misterioasă. Acțiunea se desfășoară pe parcursul a 8 capitole, si pe parcursul a 8 ani. Este povestea unui tânăr agent publicitar din Tokyo
În căutarea oii fantastice () [Corola-website/Science/330495_a_331824]
-
tronul, Solomon s-a căsătorit cu o prințesă cumană și a promis posesiunile sale din Transilvania în schimbul ajutorului militar cuman. Cumanii l-au ajutat inițiind mai multe expediții în Transilvania dar Solomon nu și-a mai recăpătat regatul. În 1070 românii, pecenegii și rutenii au participat la o expediție împotriva regelui Boleslav al Cracoviei. În 1085 Solomon cere și primește ajutorul cumanilor, românilor și rutenilor; sub comanda lui Kutesk aceștia fac un nou raid în Ungaria, bătălia finală având loc la
Bătălia de la Chiraleș () [Corola-website/Science/330497_a_331826]
-
au ajutat inițiind mai multe expediții în Transilvania dar Solomon nu și-a mai recăpătat regatul. În 1070 românii, pecenegii și rutenii au participat la o expediție împotriva regelui Boleslav al Cracoviei. În 1085 Solomon cere și primește ajutorul cumanilor, românilor și rutenilor; sub comanda lui Kutesk aceștia fac un nou raid în Ungaria, bătălia finală având loc la Kisvarda/Oradea Mică în nord-estul Ungariei. În 1087, românii, pecenegii și cumanii (conduși de Tzelgu) alături de exilatul Solomon au participat la o
Bătălia de la Chiraleș () [Corola-website/Science/330497_a_331826]
-
împotriva regelui Boleslav al Cracoviei. În 1085 Solomon cere și primește ajutorul cumanilor, românilor și rutenilor; sub comanda lui Kutesk aceștia fac un nou raid în Ungaria, bătălia finală având loc la Kisvarda/Oradea Mică în nord-estul Ungariei. În 1087, românii, pecenegii și cumanii (conduși de Tzelgu) alături de exilatul Solomon au participat la o mare invazie împotriva Imperiului Romano-Bizantin (invazia a fost descrisă de Ana Comnena). Solomon și Tzelgu au fost uciși în ultima bătălie din această invazie. În 1091 împăratul
Bătălia de la Chiraleș () [Corola-website/Science/330497_a_331826]
-
Tzelgu) alături de exilatul Solomon au participat la o mare invazie împotriva Imperiului Romano-Bizantin (invazia a fost descrisă de Ana Comnena). Solomon și Tzelgu au fost uciși în ultima bătălie din această invazie. În 1091 împăratul Alexios I Comnenul aliat cu românii balcanici și cumanii, i-a înfrânt decisiv pe pecenegi în Bătălia de la Levounion determinând declinul acestora. Există dispute legate de identificarea asiaticilor: Pecenegi, cumani, sau uzi, precum și despre certitudinea participării a românilor la bătălie - susținută de un număr mic de
Bătălia de la Chiraleș () [Corola-website/Science/330497_a_331826]
-
În 1091 împăratul Alexios I Comnenul aliat cu românii balcanici și cumanii, i-a înfrânt decisiv pe pecenegi în Bătălia de la Levounion determinând declinul acestora. Există dispute legate de identificarea asiaticilor: Pecenegi, cumani, sau uzi, precum și despre certitudinea participării a românilor la bătălie - susținută de un număr mic de surse. Cronicarul Simon de Keza amintește bătălia, ca pe un conflict între maghiari și pecenegi, dar o plasează în timpul domniei lui Ladislau I și nesigur undeva după 1077.. Cronica pictată de la Viena
Bătălia de la Chiraleș () [Corola-website/Science/330497_a_331826]
-
relatare într-o cronică rusească relativ târzie.. V. Spinei a studiat această cronică a Cnezatului Moscovei și a găsit câteva inadvertențe: A.I. Gonța a remarcat că la acest raid au participat și trupe din Transilvania, fără să-i menționeze pe români. Nu poate fi privită ca o certitudine istorică. Denumirea ei nu apare în gestele ungurești și în nicio altă cronică europeană timpurie. Apare pentru prima oară în lucrarea lui Antonio Bonfini din anul 1485 (dată aproximativă) "Rerum Ungaricarum decades" - tipărită
Bătălia de la Chiraleș () [Corola-website/Science/330497_a_331826]
-
de biserici de lemn românești. În Crișana, se mai păstrează aproximativ 100 de biserici de lemn, dominând patrimoniul cultural și istoric imobil al românilor din această parte a României. Bisericile de lemn au o valoare identitară inegalabilă și inestimabilă pentru românii crișeni. După primul război mondial și unirea Transilvaniei cu România, studiul bisericilor de lemn din Transilvania a fost relansat de Coriolan Petranu, cel mai ambițios și bătăios cercetător din perioada interbelică. El a evaluat perioada anterioară, a trasat necesitățile de
Biserici de lemn din Crișana () [Corola-website/Science/330517_a_331846]
-
pregătire militară ar fi compensată de puterea deținută de arme, transformându-se în trupe de elită. "Booklist" aseamănă intrigă cărții cu epoca de aur a explorărilor europene și o descrie că „o lume ce combină alchimic materia și magia, un român fantasy irezistibil”, în timp ce "Kirkus" vede în scenă care deschide volumul „o variație pe tema rolului de războinic bătrân și înțelept jucat de Takashi Shimura în Cei șapte samurai”. "The Best Reviews" laudă românul pentru că este o „fantezie epica fascinantă, fantastică
Atlasul secret () [Corola-website/Science/331202_a_332531]
-
ce combină alchimic materia și magia, un român fantasy irezistibil”, în timp ce "Kirkus" vede în scenă care deschide volumul „o variație pe tema rolului de războinic bătrân și înțelept jucat de Takashi Shimura în Cei șapte samurai”. "The Best Reviews" laudă românul pentru că este o „fantezie epica fascinantă, fantastică și plină de satisfacții pentru cititor”, iar "Publishers Weekly" merge mai departe și declară că „această poveste de excepție are de toate - magie dezlănțuita, încântarea unei fantezii epice și aventură explorărilor din epoca
Atlasul secret () [Corola-website/Science/331202_a_332531]
-
dezinformând-o și permițând scurgeri controlate de informații. Pe 2 martie 2009, atașatul militar al Ucrainei la București, Serghei Ilnițki și adjunctul acestuia, Anatoli Iatseniuk (atașat naval și de apărare), au fost expulzați. În replică, Ucraina a expulzat doi diplomați români. Pe 18 iunie 2010, magistrații Curții de Apel București (CAB) au decis condamnarea la câte 12 ani și 6 luni a lui și a bulgarului Marinov Zikolov pentru trădare și spionaj.
Floricel Achim () [Corola-website/Science/331314_a_332643]
-
nr. 10. Baza colecției o constituie cele 25.000 de piese adunate de Iosif Sârbuț și donate de către acesta muzeului în 1976. Personalitate bine cunoscută în cercurile culturale arădene, Iosif Sârbuț s-a născut în 1912, într-o familie de români de lângă localitatea maghiară Gyula. Nu a avut studii de specialitate, fiind angajat la Teatrul din Arad, încă din anul 1930, în calitate de mașinist de scenă, funcție pe care a deținut-o până la pensionare. Pasionat de istoria culturală arădeană, a colecționat vreme
Colecția de Istorie a Teatrului, Muzicii și Cinematografului „Iosif Sârbuțquot; () [Corola-website/Science/331316_a_332645]
-
1821, Revoluția de la 1848 și Unirea Principatelor de la 1856, domnia lui Alexandru Ioan Cuza fiind prima etapă în constituirea și modernizarea statului român. Ultima sală este dedicată familiei regale a României și celor două evenimente majore ce le-au permis românilor să-și împlinească visul secular: Războiul de Independență de la 1877 - 1878 și Primul Război Mondial (1916 - 1918). Orașul la final de secol XIX - început de secol XX, pe fundalul dezvoltării industriale și al unei perioade de prosperitate, își va schimba
Muzeul de Istorie din Târgoviște () [Corola-website/Science/331340_a_332669]
-
1821, Revoluția de la 1848 și Unirea Principatelor de la 1856, domnia lui Alexandru Ioan Cuza fiind prima etapă în constituirea și modernizarea statului român. Ultima sală este dedicată familiei regale a României și celor două evenimente majore ce le-au permis românilor să-și împlinească visul secular: Războiul de Independență de la 1877 - 1878 și Primul Război Mondial (1916 - 1918). Orașul la final de secol XIX - început de secol XX, pe fundalul dezvoltării industriale și al unei perioade de prosperitate, își va schimba
Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” () [Corola-website/Science/331338_a_332667]
-
este un muzeu județean din Șișești, amplasat în nr. 250. Ansamblul muzeal evocă personalitatea lui Vasile Lucaciu, supranumit Leul de la Șișești (1852 - 1922), cunoscut luptător pentru drepturile românilor din Transilvania. Vasile Lucaciu și familia sa au locuit aici aproape 30 ani. Ansamblul este alcătuit din: casa parohială (secolul al XVIII-lea), școala (1905), Biserica Sfintei Uniri a Tuturor Românilor (1890), cu mormântul lui Vasile Lucaciu, Locul de adunare
Ansamblul Muzeal și Monumental „Dr. Vasile Lucaciu” () [Corola-website/Science/331353_a_332682]
-
Leul de la Șișești (1852 - 1922), cunoscut luptător pentru drepturile românilor din Transilvania. Vasile Lucaciu și familia sa au locuit aici aproape 30 ani. Ansamblul este alcătuit din: casa parohială (secolul al XVIII-lea), școala (1905), Biserica Sfintei Uniri a Tuturor Românilor (1890), cu mormântul lui Vasile Lucaciu, Locul de adunare, Izvorul Maicii Românilor de la Sisești, coloanele de piatră pentru statuile lui Traian și Decebal, altarul vechii biserici de lemn, biblioteca familiei Lucaciu. Casa în care Vasile Lucaciu și familia sa au
Ansamblul Muzeal și Monumental „Dr. Vasile Lucaciu” () [Corola-website/Science/331353_a_332682]
-
Făt-Frumos” (face parte din grupul celor cinci poeți, la Bârlad, revista condusă de Emil Gârleanu), “Revista mondenă”, “Epoca literară”, “Floare-albastră”, “Pagini alese”, ‘Literatura și arta română”, “Revista idealistă”, “Semănătorul”, “Convorbiri literare”, “Convorbiri critice”, “Falanga”, “Țara nouă”, “Flacăra”, “Ilustrațiunea națională”, “Tribuna”, “Românul”, “Luceafărul”, “Cosânzeana”, “Naționalul”, “Epoca”, “România”, “România nouă”, ”Mișcarea”, este critic dramatic la ziarele “Universul” și “Viitorul”. Publică primele poezii în revista “Făt-Frumos”, la Bârlad, adunate mai apoi în primul său volum, “Flăcări”, tipărit în 1907. Ca student și tânăr scriitor
Corneliu Moldovanu () [Corola-website/Science/334041_a_335370]
-
Naționalul”, “Epoca”, “România”, “România nouă”, ”Mișcarea”, este critic dramatic la ziarele “Universul” și “Viitorul”. Publică primele poezii în revista “Făt-Frumos”, la Bârlad, adunate mai apoi în primul său volum, “Flăcări”, tipărit în 1907. Ca student și tânăr scriitor colaborează cu: “Românul” (din Arad), “Tribuna”, “Luceafarul” și “Cosânzeana”, participă la șezători literare culturale din Ardeal și Bucovina. În anul 1908 apare poemul biblic în versuri “Cântarea Cântarilor” În anii urmatori apar alte volume de versuri și nuvele și o comedie în versuri
Corneliu Moldovanu () [Corola-website/Science/334041_a_335370]
-
în care sunt adunate cronicile dramatice, completate cu câteva studii și opinii privitoare la teatru. În 1914, la izbucnirea primului război mondial, intră în presă, angajându-și condeiul în sprijinul aliaților în care își punea speranța izbândirii cauzei naționale a românilor, publicând articole în “Epoca”, “Acțiunea” și “Naționalul”. Se refugiază la Iași, împreună cu Mihail Sadoveanu, Octavian Goga și alți scriitori, întemeiază ziarul “România” în care continuă să sprijine cauza aliaților; înfierează imperialismul german și duce o campanie neobosită pentru expropierea moșiilor
Corneliu Moldovanu () [Corola-website/Science/334041_a_335370]
-
aveau în vedere era linia Siretului, solicitând părții române abandonarea Munteniei și fortificarea liniei Siretului. "Era deja evident faptul că urmau să se trimită trupe rusești doar pentru a apăra Moldova, care constituia aripa stângă a frontului rusesc. În rest, românii aveau să fie, în principiu, pe cont propriu."<br> Glenn E. Torrey, "România în Primul Război Mondial" La începutul operației Armata României ocupa pe frontul de nord și vest următorul dispozitiv de luptă: Gruparea de forțe inamică era comandată de
Apărarea trecătorilor din munți în 1916 () [Corola-website/Science/334049_a_335378]
-
fie tăiat ca de un cuțit"”. Dacă aceste două operații reușeau, planul prevedea o a treia operație care care consta în trecerea Dunării de către forțele aflate sub comanda lui Mackensen și desfășurarea unui atac concetrat asupra Bucureștiului. Planul de operații român prevedea trecerea la apărarea strategică pe întreg frontul de nord și menținerea de către cele trei armate (1, 2 și de Nord) a aliniamentului Carpaților până la sosirea iernii „"când zăpezile mari ce vor cădea peste munți vor opri oerațiile"”. Planul general
Apărarea trecătorilor din munți în 1916 () [Corola-website/Science/334049_a_335378]
-
pot fi investigate sau sancționate în mod corespunzător. Mai multe revolte anti-romi au avut loc în ultimele decenii, din care notabile fiind revoltele de la Hădăreni din 1993, în care o mulțime de români și maghiari, ca răspuns la uciderea unui român de către un țigan, au ars 13 case aparținând romilor, au omorât trei romi și au forțat 130 de persoane de etnie romă să fugă din sat. În Baia Mare, primarul Cătălin Cherecheș a anunțat construirea unui perete de beton de 3
Rasismul în România () [Corola-website/Science/334084_a_335413]
-
al doilea război mondial, majoritatea evreilor care au supraviețuit au emigrat în Israel. Prejudecățile împotriva evreilor au continuat și după perioada comunistă, deși dorința de a adera la Uniunea Europeană a dus la o recunoaștere mai mare a infracțiunilor comise de români din trecut, când România a admis abia în 2004 deportarea evreilor români.
Rasismul în România () [Corola-website/Science/334084_a_335413]