65,457 matches
-
conferință a avut "stock" (de depozitare) la sfarsitul numelui ei, de exemplu Ecostock, Thermastock. Conferințele au avut loc la diferite locații din întreaga lume. Cea mai recentă a fost Innostock 2012 (a 12-a Conferință Internațională de stocare a energiei termice) în Lleida, Spania. Greenstock 2015 va avea loc la Beijing. Programul IEA-ECES continuă lucrările predecesorului "Internațional Council for Thermal Energy Storage" care între anii 1978-1990 a publicat un buletin informativ trimestrial sponsorizat inițial de Departamentul de Energie al SUA. Buletinul
Înmagazinarea sezonieră a energiei termice () [Corola-website/Science/330271_a_331600]
-
care sunt destinate unor diferențe mai mari de temperatură. Două tehnologii de construcție pasive de bază au fost dezvoltate în Statele Unite în timpul anilor 1970 și 1980. Ele folosesc conducția directă de căldură la și de la o masă de sol izolată termic și protejată de umiditate, pentru încălzirea spațiului. Într-una din metode, PAHS (passive annual heat storage - stocarea pasivă anuală a căldurii"), ferestrele clădirii și a alte suprafețe exterioare captează căldură solară, care este transferată prin conducție prin pardoseala, pereți și
Înmagazinarea sezonieră a energiei termice () [Corola-website/Science/330271_a_331600]
-
PAHS (passive annual heat storage - stocarea pasivă anuală a căldurii"), ferestrele clădirii și a alte suprafețe exterioare captează căldură solară, care este transferată prin conducție prin pardoseala, pereți și, uneori, acoperișul în către o masă de sol folosită că tampon termic. În cazul în care spațiile interioare sunt mai reci decât mediul de stocare, căldura este transferată prin conducție înapoi către spațiul de locuit. Altă metodă, AGS (annualized geothermal solar), folosește un colector solar separat pentru a capta căldură. Căldură colectată
Înmagazinarea sezonieră a energiei termice () [Corola-website/Science/330271_a_331600]
-
de locuit. Altă metodă, AGS (annualized geothermal solar), folosește un colector solar separat pentru a capta căldură. Căldură colectată este livrată unui rezervor de stocare (sol, pat de pietriș sau de rezervor de apă), fie pasiv prin convecție a agentului termic (de exemplu, aer sau apă), fie în mod activ prin pompare. Această metodă este, de obicei implementată cu o capacitate proiectată de stocare pentru șase luni de încălzire. Un numar de case și blocuri mici de apartamente au demonstrat cum
Înmagazinarea sezonieră a energiei termice () [Corola-website/Science/330271_a_331600]
-
metodă este, de obicei implementată cu o capacitate proiectată de stocare pentru șase luni de încălzire. Un numar de case și blocuri mici de apartamente au demonstrat cum un rezervor mare de apă intern poate fi folosit împreună cu colectoare solare termice montate pe acoperiș. Temperaturile de stocare sunt suficiente pentru a furniza atât apă caldă menajeră, cât și încălzirea spațiului. Prima astfel de casă a fost MIT Solar House #1, în 1939. Un bloc cu opt apartamente în Oberburg, Elveția a
Înmagazinarea sezonieră a energiei termice () [Corola-website/Science/330271_a_331600]
-
acest coraport a fost de 54.7% pentru producția vegetală, și respectiv 45.3% pentru cea animalieră. Zona de nord a țării, este specializată în producție și prelucrare a sfeclei de zahăr, boabe, fructe, tutun, și este caracterizată prin tratament termic relativ mare, suficient în comparație cu zonele sudice. Mai multe precipitații (460 - 630mm). Suma temperaturilor active este de 2750-3000 c˚. Acoperirea solului este dominată de cernoziom bogat în humus puternic. Zona centrală este specializată în producția de struguri. Regiunea este bine încălzită
Agricultura Republicii Moldova () [Corola-website/Science/330364_a_331693]
-
este o lege aplicabilă anvelopelor termice ale construcțiilor care afirmă că "atunci când există diferențe de temperatură, iar un perete de incintă se interpune între temperatura ridicată din interior și temperatura scăzută din exterior (ori vice-versa), pentru a evita condensul, fluxul cald trebuie să convertească (neutralizeze) fluxul
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]
-
într-un material sau ansamblu termoizolant fără difuziune de vapori sau orice flux de aer care transportă vapori calzi către zone reci." A fost enunțat în anul 2012 de către inginerul român Marius Rădoane ca o explicație teoretică a funcționării izolațiilor termice nepermisive. Condensul și umezirea în incinta clădirilor este o controversă îndelung dezbătută, fără a exista o lege sau teorie care să specifice cum poate fi evitat pe deplin condensul, indiferent de sarcinile termice și umiditate ca factori ai climatului și
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]
-
ca o explicație teoretică a funcționării izolațiilor termice nepermisive. Condensul și umezirea în incinta clădirilor este o controversă îndelung dezbătută, fără a exista o lege sau teorie care să specifice cum poate fi evitat pe deplin condensul, indiferent de sarcinile termice și umiditate ca factori ai climatului și variațiilor de sezon. Existența condensului în peretele de incintă duce la formarea mucegaiurilor și fungilor, degradarea pereților, apariția mirosului neplăcut și scăderea eficienței termice a termo-izolațiilor. Bazat pe proprietățile fizice ale materialelor (permeabilitatea
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]
-
poate fi evitat pe deplin condensul, indiferent de sarcinile termice și umiditate ca factori ai climatului și variațiilor de sezon. Existența condensului în peretele de incintă duce la formarea mucegaiurilor și fungilor, degradarea pereților, apariția mirosului neplăcut și scăderea eficienței termice a termo-izolațiilor. Bazat pe proprietățile fizice ale materialelor (permeabilitatea, conducția, capilaritatea) și configurația incintei, tehnica actuală prevede strategii pentru evitarea condensului cum ar fi: prevenirea scăderii sub punctul de rouă a unor elemente de construcție; reducerea intrării vaporilor și creșterea
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]
-
a ansamblului; evitarea instalării barierelor de vapori în ambele părți ale ansamblelor ș.a.m.d. Incinta unei construcții, în general, este definită ca un sistem fizic care implică trei componente interactive: mediul exterior, sistemul de închidere cu așa-numita „anvelopă termica” și ambientul interior. Referitor la anvelopa termică, care separă fizic două medii diferite, se poate stabili faptul că două caracteristici fizice sunt omniprezente în materialele implicate și se găsesc cu certitudine în analiza higrotermică: conductivitatea termică și permeabilitatea. Conductivitatea termică
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]
-
în ambele părți ale ansamblelor ș.a.m.d. Incinta unei construcții, în general, este definită ca un sistem fizic care implică trei componente interactive: mediul exterior, sistemul de închidere cu așa-numita „anvelopă termica” și ambientul interior. Referitor la anvelopa termică, care separă fizic două medii diferite, se poate stabili faptul că două caracteristici fizice sunt omniprezente în materialele implicate și se găsesc cu certitudine în analiza higrotermică: conductivitatea termică și permeabilitatea. Conductivitatea termică este asociată temperaturilor prin folosirea termenilor flux
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]
-
cu așa-numita „anvelopă termica” și ambientul interior. Referitor la anvelopa termică, care separă fizic două medii diferite, se poate stabili faptul că două caracteristici fizice sunt omniprezente în materialele implicate și se găsesc cu certitudine în analiza higrotermică: conductivitatea termică și permeabilitatea. Conductivitatea termică este asociată temperaturilor prin folosirea termenilor flux cald sau flux rece (W) (fluxul rece este, în fapt, deficitul de energie termică față de o temperatură de referință) fiind o caracteristică fizică a oricărui material și variază de la
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]
-
termica” și ambientul interior. Referitor la anvelopa termică, care separă fizic două medii diferite, se poate stabili faptul că două caracteristici fizice sunt omniprezente în materialele implicate și se găsesc cu certitudine în analiza higrotermică: conductivitatea termică și permeabilitatea. Conductivitatea termică este asociată temperaturilor prin folosirea termenilor flux cald sau flux rece (W) (fluxul rece este, în fapt, deficitul de energie termică față de o temperatură de referință) fiind o caracteristică fizică a oricărui material și variază de la mare la scăzută (izolație
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]
-
fizice sunt omniprezente în materialele implicate și se găsesc cu certitudine în analiza higrotermică: conductivitatea termică și permeabilitatea. Conductivitatea termică este asociată temperaturilor prin folosirea termenilor flux cald sau flux rece (W) (fluxul rece este, în fapt, deficitul de energie termică față de o temperatură de referință) fiind o caracteristică fizică a oricărui material și variază de la mare la scăzută (izolație termică). Industria de construcții face uz de unități de măsură cum sunt: transmitanța termică U-value (W/m²K) si rezistența termică R-value
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]
-
este asociată temperaturilor prin folosirea termenilor flux cald sau flux rece (W) (fluxul rece este, în fapt, deficitul de energie termică față de o temperatură de referință) fiind o caracteristică fizică a oricărui material și variază de la mare la scăzută (izolație termică). Industria de construcții face uz de unități de măsură cum sunt: transmitanța termică U-value (W/m²K) si rezistența termică R-value (m²K/W), R/U-value fiind dependente de grosimea materialului. Permeabilitatea (tendința materialului de a permite trecerea vaporilor) și caracteristica ei
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]
-
rece este, în fapt, deficitul de energie termică față de o temperatură de referință) fiind o caracteristică fizică a oricărui material și variază de la mare la scăzută (izolație termică). Industria de construcții face uz de unități de măsură cum sunt: transmitanța termică U-value (W/m²K) si rezistența termică R-value (m²K/W), R/U-value fiind dependente de grosimea materialului. Permeabilitatea (tendința materialului de a permite trecerea vaporilor) și caracteristica ei asociată: permeanța (tendința de difuzie a vaporilor printr-un material de o grosime
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]
-
energie termică față de o temperatură de referință) fiind o caracteristică fizică a oricărui material și variază de la mare la scăzută (izolație termică). Industria de construcții face uz de unități de măsură cum sunt: transmitanța termică U-value (W/m²K) si rezistența termică R-value (m²K/W), R/U-value fiind dependente de grosimea materialului. Permeabilitatea (tendința materialului de a permite trecerea vaporilor) și caracteristica ei asociată: permeanța (tendința de difuzie a vaporilor printr-un material de o grosime specificată) variază de la foarte permeabil la
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]
-
Permeabilitatea (tendința materialului de a permite trecerea vaporilor) și caracteristica ei asociată: permeanța (tendința de difuzie a vaporilor printr-un material de o grosime specificată) variază de la foarte permeabil la impermeabil (bariera de vapori). Practica relevă faptul că, datorită conductivității termice și permeabilității, într-o anvelopă termică expusă diferențelor de temperatură, la orice rată a difuziei vaporilor se va produce condens, undeva în câmpul termoizolației sau ansamblului permeabil la vapori, respectiv în zona de conversie a fluxurilor de căldură. Dintre cele
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]
-
trecerea vaporilor) și caracteristica ei asociată: permeanța (tendința de difuzie a vaporilor printr-un material de o grosime specificată) variază de la foarte permeabil la impermeabil (bariera de vapori). Practica relevă faptul că, datorită conductivității termice și permeabilității, într-o anvelopă termică expusă diferențelor de temperatură, la orice rată a difuziei vaporilor se va produce condens, undeva în câmpul termoizolației sau ansamblului permeabil la vapori, respectiv în zona de conversie a fluxurilor de căldură. Dintre cele două fenomene fizice emergente, doar permeabilitatea
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]
-
de condens pentru vaporii calzi care ajung în acea zonă. Volumul afectat de fluxul rece 3 este considerat zona punctului de rouă unde vaporii calzi, cu siguranță, vor condensa, dacă sunt transportați în condiții de permeabilitate. În condițiile unei rezistențe termice (R-value) mari a unei IIV/ AI-NP 5, temperatura Tsi a suprafeței interioare (calde) Si devine aproximativ egală cu temperatura interioară (caldă) Ti a aerului/vaporilor, așa încât suprafața Si în contact cu vaporii calzi cu siguranță nu poate fi suprafață de
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]
-
20°C si Te = -30°C) zona fără punct de rouă 1 normal se micșorează, zona limită a punctului de rouă 2 apropiindu-se de suprafața interioară Si. Estimarea diferențelor de temperaturi extreme este singura condiție de dimensionare a rezistivității termice R-value și grosimii 4 a IIV/AI-NP, asa încât zona limită a punctului de rouă 2, în condiții de temperaturi extreme, să nu interfereze cu suprafața interioară Si, evitându-se astfel ca suprafața interioară Si să devină suprafață de condens
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]
-
evita formarea condensului. După o înțelegere aprofundată a fenomenologiei și configurației termo-izolațiilor impermeabile la vapori sau ansamblelor termoizolante ne-permisive, principiul evitării condensului poate fi enunțat mai simplu: "Condensul este evitat atunci când fluxul cald convertește fluxul rece într-o izolație termică impermeabilă la vapori (IIV) sau într-un ansamblu termoizolator ne-permisiv (AI-NP)". http://www.eios.ro/files/PRINCIPIUL EVITARII CONDENSULUI.pdf
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]
-
unui fascicul de atomi de argint într-un câmp magnetic neomogen. El a fost repetat de T.E. Phipps și J.B. Taylor, în 1927, utilizând atomi de hidrogen. În experimentul Stern-Gerlach, un fascicul de atomi de argint, generat de o sursă termică, era trimis, în direcție orizontală (axa 1), printre piesele polare ale unui magnet configurat astfel încât să producă un câmp magnetic pe o direcție perpendiculară (axa 3) și puternic "neomogen" în această direcție. În aceste condiții, fiecare atom din fascicul era
Experimentul Stern-Gerlach () [Corola-website/Science/329167_a_330496]
-
din fascicul, după ce străbătuseră câmpul magnetic, era măsurată prin urma pe care o lăsau pe un ecran vertical. Dacă atomii ar fi fost obiecte clasice, având momente magnetice distribuite continuu într-un interval (determinat de condițiile producerii lor în sursa termică), amprenta lăsată de fascicul ar fi fost un segment de linie verticală. Rezultatul experimental erau două urme punctuale distincte, indicând că momentul magnetic al atomului de argint putea avea doar două valori distincte, bine precizate. Momentul magnetic al atomului de
Experimentul Stern-Gerlach () [Corola-website/Science/329167_a_330496]