70,637 matches
-
cu măști (în special pentru copii), glume și care alegorice; data sa coincide aproape cu cea a carnavalului. De aici și caracterul său secundar. Pentru a remedia orientarea prea puțin spirituală, în cărțile deuterocanonice găsim o serie de adăugiri ce constau în rugăciuni și aprecieri teologice. 13.2. Sărbătoarea Ḥanukkăh Un caz aparte este sărbătoarea „Consacrării”, în ebraică ḥanukkăh, de la rădăcina ḥănak, „a inaugura”, „a dedica” (cf. Num 7,10; 2Cr 7,9; Neh 12,27) și „a instrui”, dacă se
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
care sunt calculate lunile. Originea sa se subînțelege limpede din denumirea lunilor: jéraḥ, de la jărēăḥ, „lună” și ḥōdeš, „lună nouă” (rădăcina ḥiddēš, „a reînnoi”). a) Contrar funcțiunii actuale, calendarul nu era doar un instrument de calcul al timpului: rolul său consta în special în a calcula cât mai exact când trebuie celebrate sărbătorile. În 1904, biblistul francez M.J. Lagrange scria: „Calendarul este [...] ordinea (la règle) timpurilor sacre, întrucât presupune o legătură mai mult sau mai puțin strânsă cu religia”. De fapt
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
scurt timp a fost constrâns să se retragă pentru că era combătut de grupuri influente. Odată cu încetarea practicii cultului la templu, sinagoga a fost aleasă drept centru al vieții liturgice al cărui cult, lipsit de sacrificii, era prin urmare total diferit, constând esențial în lecturi și meditații biblice, rugăciuni, cântări și studiu. Liturgia, diferită în funcție de regiuni, a fost unificată cu acest scop. 18.2. Continuitatea ebraismului După reprimarea revoltei lui Bar Kockbah, pentru că evreilor le-a fost interzis să locuiască în diferite
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
și altele. 6. Rezultate concrete așteptate Prin faptul că Poteca tematică are predominant un caracter științific și didactic, scopul principal al acesteia va fi educativ, iar rezultatele scontate se vor reflecta în formarea unei conduite corespunzătoare față de mediu. Aceasta va consta în: - Atingerea scopului educativ concret al Potecii tematice, care facilitează trecerea cunoștințelor de la teorie la practică în rândul elevilor și studenților silvicultori și ecologi; - Dezvoltarea unui respect față de valorile naturale ale zonei, care sunt unice la nivel european; - Crearea unui
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
voievodul martir rămâne scris În cartea vieții nu prin iscusința sa diplomatică, ci prin evlavia și credința sa nezdruncinată, exprimată și prin numeroasele ctitorii, adevărate opere de artă. Punctul culminant al artei brâncovenești Îl constituie sculptura În piatră, iar noutatea constă În varietatea motivelor ornamentale, vegetale și florale, influență a Renașterii și barocului. Pridvoarele bisericilor din epocile anterioare sunt transformate și Înfrumusețate de stilul brâncovenesc cu coloane de piatră, unele sculptate În torsadă, asemenea logiilor. Istoricii consemnează 24 biserici zidite din
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Ștefania Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92323]
-
unei ortodoxii, a generat efecte la care inițiatorii ei nici nu visaseră. În forma sa cea mai obișnuită (și aceasta este forma comună a doctrinelor intelectuale sofisticate care tind să se plimbe prin peisajul intelectual), doctrina formalistă spunea că matematica constă pur și simplu în manipularea formală a simbolurilor neinterpretate, sau în raționamentul prin deducție formală (el însuși redus pur și simplu la manipularea simbolică) din oricare dintre ipoteze, atât timp cât acestea ar putea fi prezentate într-o formă explicit simbolică. (Pentru
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
formaliste în matematică și perspectivei formaliste asupra matematicii în științele fizice. Un rol, deși oarecum mic, a fost jucat de presiunea specializării și a complexității enorme generate în dezvoltarea domeniilor individuale ale științei și matematicii. Efectul ei cel mai distrugător constă în tendința de a trata educația studenților în orice domeniu ca fiind un proces de îndoctrinare în domeniul respectiv până la excluderea deschiderii către alte tipuri de experiență și înțelegere. Chiar în cadrul matematicii, nu putem neglija rolul jucat în această înstrăinare
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
dar ideea este, de obicei, comună și lipsită de importanță. În poezie, ideile contează doar pentru o mai bună înțelegere; dar, așa cum insista Housman, importanța ideilor în poezie este, de obicei, exagerată: "Nu mă încântă existența ideilor poetice... Poezia nu constă în lucrurile spuse, ci în felul în care le spui". Nicio apă din marea cea mare Nu poate spăla mirul unui Rege uns19 [t.n.]. Ar putea exista versuri mai bune, iar ideile să fie în același timp mai banale
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
este, în sens brut, "nefolositoare", atunci acest lucru este la fel de adevărat pentru cea mai mare parte din matematica de cea mai bună calitate, întrucât foarte puțină matematică este de folos practic, iar acel puțin este plictisitor. "Seriozitatea" unei teoreme matematice constă nu în consecințele sale practice, care de obicei sunt neglijabile, ci în semnificația ideilor matematice la care se conectează. Putem afirma, cu aproximație, că ideea matematică este "semnificativă" dacă poate fi conectată, într-un fel natural și aducător de clarificări
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
Otway aproape niciuna, dar nu de asta a fost Shakespeare un poet mai bun. El a fost un poet mai bun pentru că a scris poezie mult mai bine. Această inferioritate a problemei de șah, asemenea artei poetice a lui Otway, constă nu în consecințele, ci în conținutul ei. A mai rămas doar un punct, pe care-l voi expune foarte pe scurt, nu pentru că este neinteresant, ci pentru că este dificil și pentru că nu am calificările necesare unei discuții serioase despre estetică
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
eu am numit-o matematica "de școală primară". Această matematică are multe întrebuințări, așa cum am admis, pe care le putem numi "sociale" dacă vrem, și pe care Hogben le impune făcând multe apeluri interesante la istoria descoperirilor matematice. În asta constă meritul cărții sale, întrucât îi permite să-i facă pe mulți cititori care nu au fost și nu vor fi niciodată matematicieni să înțeleagă mai clar că matematica înseamnă mai mult decât puteau ei gândi. Dar cu greu putem spune
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
o geometrie, euclidiană sau neeuclidiană, și decide să vadă spațiul în acei termeni. Avantajele acestui mod de a acționa, chiar dacă el nu poate fi sigur că spațiul posedă vreuna din caracteristicile structurii pe care a construit-o în mintea sa, constau în faptul că atunci el poate gândi despre spațiu și folosi propria teorie în activitatea științifică. Această perspectivă asupra spațiului și a naturii, în general, nu respinge faptul că există un astfel de lucru cum ar fi o lume fizică
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
înseamnă o idee matematică semnificativă sunt, însă, cu totul acceptabile și astăzi. Matematica și raționamentul plauzibil 4 (Prefață, vol. I) G. Polya Strict vorbind, toată cunoașterea noastră din afara matematicii și logicii demonstrative (care este, de fapt, o ramură a matematicii) constă în conjecturi. Bineînțeles, există conjecturi și conjecturi. Există conjecturi cu un înalt grad de respectabilitate și credibilitate așa cum sunt cele exprimate în anumite legi generale ale științelor fizice. Există alte conjecturi care nu sunt nici respectabile, nici de încredere, din
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
inventeze o altă definiție, asta este o consecință a faptului că nu era mulțumit de cele ale înaintașilor săi, și dacă nu era mulțumit, asta este pentru că i s-a părut că întrezărește un raționament greșit, o greșeală logică ce constă în a considera adevărat sau demonstrat ceea ce este însuși obiectul despre care este vorba sau trebuie demonstrat. De câte ori am citit scrierile consacrate acestei probleme, de fiecare dată m-a încercat un sentiment de disconfort; mă așteptam tot timpul să mă
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
avea nimic extraordinar, dar vor putea deveni creatori și vor căuta să inventeze cu mai mult sau mai puțin succes, în funcție de cât de mult sau puțin este dezvoltată la ei această intuiție. În fapt, ce este invenția matematică? Ea nu constă în a face noi combinații cu lucruri matematice deja cunoscute. Acest lucru îl poate face oricine, dar combinațiile pe care le-am putea face în acest fel ar fi în număr finit, iar cea mai mare parte a lor este
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
lucruri matematice deja cunoscute. Acest lucru îl poate face oricine, dar combinațiile pe care le-am putea face în acest fel ar fi în număr finit, iar cea mai mare parte a lor este complet lipsită de interes. A inventa constă exact în a nu face combinații inutile și în a construi pe cele care sunt utile și care nu sunt decât o minoritate infimă. A inventa înseamnă a discerne, a alege. Cum trebuie făcută această alegere, am explicat în altă
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
oricât de perfecționată o presupunem a fi. Nu e vorba doar de aplicarea regulilor, de fabricarea a cât mai multor combinații posibile conform unor legi fixe. Combinațiile astfel obținute ar fi extrem de numeroase, inutile și greoaie. Adevărata muncă a inventatorului constă în alegerea între combinații, în așa fel încât să le elimine pe cele care sunt inutile sau, mai degrabă, să nu se obosească să le mai facă. Și regulile care trebuie să ghideze această alegere sunt extrem de fine și delicate
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
avertisment ("asta este important") și-i dă șansa să asimileze ceea ce tocmai ai spus. Nu exagera cu asta, dar de trei sau de patru ori în decurs de o oră, după trei sau patru puncte esențiale, vei avea surpriza să constați că cel mai bun mod de a explica ceva este să nu spui nimic. Vorbește rar și vorbește tare; scrie cu caractere mari și vorbește în timp ce scrii; scrie încet și nu scrie prea mult. Tabla trebuie să fie pentru abrevieri
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
impulsul momentului, fără să spui și fără să se vadă că faci asta. Există, probabil, multe feluri în care poți să faci o prelegere să fie flexibilă. Voi menționa doar două, pe care le-am găsit eu însumi. Primul fel constă în exerciții. Pregătește două sau trei enunțuri a căror discutare detaliată ar putea foarte bine fi parte dintr-o altă prelegere și a căror omisiune nu ar distruge continuitatea, și, într-un moment prielnic al prezentării, "propune-le" publicului drept
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
exercițiile pot aduce și alte beneficii: oferă audienței timpul necesar pentru întrebările de complezență referitoare la subiect). Așa cum am menționat mai înainte, și cred că merită subliniat încă o dată, al doilea fel de a face o prezentare să fie flexibilă constă în modulele portabile. Notele mele pentru o prezentare constau, de obicei, în aproximativ 20 de paragrafe scrise telegrafic. Prezentarea detaliată a fiecărui paragraf poate lua între 2 și 4 minute, și cel puțin jumătate din paragrafe (ultimele 10) pot fi
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
necesar pentru întrebările de complezență referitoare la subiect). Așa cum am menționat mai înainte, și cred că merită subliniat încă o dată, al doilea fel de a face o prezentare să fie flexibilă constă în modulele portabile. Notele mele pentru o prezentare constau, de obicei, în aproximativ 20 de paragrafe scrise telegrafic. Prezentarea detaliată a fiecărui paragraf poate lua între 2 și 4 minute, și cel puțin jumătate din paragrafe (ultimele 10) pot fi omise. Aceste module care pot fi omise conțin adesea
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
care vor să se dedice învățământului. De fapt, ce înseamnă a înțelege? Are oare acest cuvânt aceeași semnificație pentru toată lumea? Oare a înțelege demonstrația unei teoreme înseamnă să examinezi succesiv fiecare dintre silogismele din care se compune aceasta și să constați că este corectă, conform regulilor jocului? La fel, oare a înțelege o demonstrație înseamnă doar să-ți dai seama că știi deja sensul tuturor termenilor folosiți și să constați că aceasta nu implică nicio contradicție? Pentru unii, da; când vor
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
succesiv fiecare dintre silogismele din care se compune aceasta și să constați că este corectă, conform regulilor jocului? La fel, oare a înțelege o demonstrație înseamnă doar să-ți dai seama că știi deja sensul tuturor termenilor folosiți și să constați că aceasta nu implică nicio contradicție? Pentru unii, da; când vor fi făcut această constatare, își vor spune: gata, am înțeles. Pentru cei mai mulți, însă, nu. Aproape toți sunt mult mai exigenți, vor să știe nu numai dacă toate silogismele unei
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
o pauză pentru a urmări ideea, să văd la ce conduce, dacă va rămâne sau nu în picioare la o examinare minuțioasă. În nouă cazuri din zece se dovedește a fi o pistă falsă, dar uneori poți găsi aur. Dificultatea constă în a-ți da seama când o idee, inițial promițătoare, se dovedește în fapt a nu duce nicăieri. În această fază, trebuie să reduci pierderile și să revii la vechiul drum. Adeseori decizia nu este o renunțare clară eu însumi
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
omului conturează o problemă filosofică fundamentală. În cadrul filosofiei tradiționale problema omului a fost înțeleasă ca o problemă a definirii lui. Mai mult s-a încercat definirea omului de alte entități sau genuri de ființe astfel. Aristotel consideră că esența omului constă în faptul că este o ființă socială. Dacă Descartes aprecia că omul trebuie definit din perspectiva dualității sale ca trup si suflet deopotrivă, dar și a esenței sale care este cugetarea. David Hume aprecia că omul este ființă sensibilă dotată
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Laura Alexandra Mutulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2293]