66,509 matches
-
a ratat la o singură tușă cu Italia prezența în finală. A învins Belarus în finala mică și s-a mulțumit cu bronzul. La Campionatul Mondial din 2014 de la Kazan Matyas Szabo a fost eliminat în tabloul de 32 de românul Tiberiu Dolniceanu. La proba pe echipe, Germania, capul de serie nr.4, a trecut ușor de China și Statele Unite, apoi de Rusia în semifinală, și a întâlnit în finala echipa campioană olimpică, Coreea de Sud. Max Hartung, Nicolas Limbach, Benedikt Wagner și
Matyas Szabo () [Corola-website/Science/334276_a_335605]
-
pe pământ și cum pot afirma că nu vei mai fi iubit”. Povestirea a fost tradusă apoi de Ion Achimescu (publicată în revista "Liga literară" din București, anul II, 1894, nr. 1, pp. 17-23), de Panaite Zosin (publicată în ziarul "Românul" din București, anul XXXVIII, 1894, nr. 423, pp. 17-23) și de Barbu Constantinescu (inclusă în volumul "Nuvele extraordinare", editat în 1910 de Edit. Librăriei Socec & Co. din București, în Biblioteca Populară Socec, nr. 101-103, pp. 224-235). Au existat și traduceri
Morella (povestire) () [Corola-website/Science/334274_a_335603]
-
copil care merge în Africa să adere la un trib. În 1992 el a făcut un documentar, „Al Andaluz”, produs de Segetel și MoMA New York. De câțiva ani Villaronga a încercat fără succes să găsească finanțare pentru a se adapta românului lui Mercè Rodoreda, „Muerte en Primavera”. În anul 2000, Villaronga s-a întors cu un proiect propriu: „El măr”, cu o poveste stabilită în Mallorca de trei prieteni din copilărie, traumatizați de războiul civil spaniol, aceștia reîntâlnindu-se după zece
Agustí Villaronga () [Corola-website/Science/334296_a_335625]
-
precum și un însemn cu inscripția "Vivat, crescat, floreat Junimea". O adunare festivă a avut loc în ianuarie 1879, după care Junimea și-a început activitățile, care erau de natură culturală și patriotică, cu o atenție deosebită acordată istoriei culturale a românilor din Bucovina. Pe la sfârșitul anului 1880, societatea avea 39 de membri plini și 49 de susținători și se concentra pe purificarea limbii române pentru anul academic 1880-1881. Printre cei care i-au vizitat pe membri au fost Gheorghe Sion, Titu
Societatea Academică Junimea () [Corola-website/Science/334378_a_335707]
-
președintele Traian Popovici, a plecat imediat în Vechiul Regat, urmat curând și de alții. Mai mulți membri printre care Ion Grămadă au murit luptând în Armata Română. Alții, precum Ion Nistor și George Tofan, au făcut publică situația dificilă a românilor bucovineni, activând în diverse organizații culturale și contribuind la grăbirea intrării României în război, ceea ce s-a întâmplat în cele din urmă în august 1916.
Societatea Academică Junimea () [Corola-website/Science/334378_a_335707]
-
membrii mai săraci, inclusiv asistență medicală gratuită în caz de boală. Printre liderii săi s-au aflat studenții Ciprian Porumbescu, Gherasim Buliga, Ion Topală, Zaharia Voronca, Orest Popescu și Dimitrie Onciul. Ei doreau să consolideze identitatea și să ridice prestigiul românilor din Bucovina. În acest scop, au organizat conferințe referitoare la literatura și istoria națională, precum și serate muzicale și literare pe teme românești; au înființat o bibliotecă și săli de lectură; și au menținut legături cu alte societăți studențești din Vechiul
Arboroasa () [Corola-website/Science/334355_a_335684]
-
Această acțiune a determinat o reacție puternică în presa de limbă română atât în Oradea (oraș aflat atunci pe teritoriul Ungariei), cât și la Iași și București. În special, un articol de C.A. Rosetti publicat în mod repetat în "Românul" a creat agitație în cercurile diplomatice din București și a atras, de asemenea, o notificare oficială din partea guvernului de la Viena. O percheziție desfășurată la sediul Arboroasei a scos la iveală documente compromițătoare din partea unor societăți din orașele transilvănene Blaj și
Arboroasa () [Corola-website/Science/334355_a_335684]
-
închisoare Porumbescu s-a îmbolnăvit de tuberculoză, boală care i-a adus mai târziu moartea. Procesul a atras atenția lui Mihai Eminescu, care a scris despre ceea ce considera că ar fi politici greșite adoptate de curtea imperială de la Viena față de românii din Bucovina. În ciuda achitării, conducătorii Arboroasei au fost plasați sub supraveghere și au trebuit să se limiteze la organizarea doar de manifestări culturale. Cu toate acestea, după câteva luni, studenții români din Bucovina și-au sporit activitatea organizatorică. În decembrie
Arboroasa () [Corola-website/Science/334355_a_335684]
-
roman SF scris de Henric Stahl și publicat pentru prima oară integral în anul 1914 de către Institutul de Arte Grafice „Tipografia Românească” din București, după ce mai multe capitole apăruseră anterior în diferite reviste literare ale vremii. Romanul prezintă călătoria unui român către Lună într-un aparat de zbor denumit „aerosfredel” și întâlnirea sa pe solul selenar cu un marțian. "" este unul dintre primele romane S.F. scrise în limba română, având din această perspectivă un rol de document literar. El este considerat
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
gros cu coperți de mușama neagră ce conținea o mulțime de hieroglife stranii. Înțelegând că jurnalul de bord era scris de un pământean, el reușește în urma unor eforturi mari să descifreze textul scris. Era o descriere stenografiată a călătoriei unui român în Lună pe care ziaristul o transcrie în continuare. Împreună cu un prieten inventator pe nume Sucevan, „mort în puterea muncii, nebun, ducând în groapă atâtea secrete”, autorul jurnalului de bord a plănuit efectuarea unei călătorii spre Lună cu ajutorul unui „aerosfredel
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
solul lunar. Auzind povestea marțianului, cosmonautul terestru pornește cu aerosfredelul în căutarea sferei cosmice. Din cauza faptului că energia acumulatoarelor electrice care puneau în mișcare aerosfredelul era aproape de epuizare, iar aparatul nu mai putea transporta în spațiu și greutatea unui om, românul a rămas în Lună alături de marțian pentru a-l ajuta să repare sfera și a dat drumul în spațiu aerosfredelului gol, în nădejdea că el va cădea din nou pe Pământ și o să vină poate cineva să-l salveze. Romanul
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
Partea I: Pe Pământ Partea a II-a: De la Pământ la Lună (Note de călătorie) Partea a III-a: Pe Lună Note explicative<br> Lucrări folosite (bibliografie) Autor de povestiri umoristice și de memorii, Henric Stahl a scris romanul "Un român în Lună", considerat ca una dintre lucrările de pionierat în literatura științifico-fantastică românească. Acest roman este prezentat ca un manuscris găsit despre explorarea spațiului cosmic: un ziarist dă din întâmplare peste un text misterios, care se dovedește a fi relatarea
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
betrachtet als Planet, Welt und Trabant", 1906), Nathaniel Southgate Shaler ("The Moon", 1903) și Garrett P. Serviss ("The Moon", 1907), hărțile lunare publicate în revista "Illustration" (nr. 3661, aprilie 1913) și o lunetă cu obiectiv de 75 mm. Romanul "Un român în Lună" a apărut aproape integral sub formă de foileton în cursul anilor 1913 și 1914 în "Ziarul călătoriilor și al științelor populare", fiind intitulat inițial "Un român în Lună — Fantastica călătorie a unui român până la palidul nostru satelit". Apariția
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
aprilie 1913) și o lunetă cu obiectiv de 75 mm. Romanul "Un român în Lună" a apărut aproape integral sub formă de foileton în cursul anilor 1913 și 1914 în "Ziarul călătoriilor și al științelor populare", fiind intitulat inițial "Un român în Lună — Fantastica călătorie a unui român până la palidul nostru satelit". Apariția sa în paginile revistei a fost precedată de un anunț publicat de Victor Anestin în numărul 31 din 11 iunie 1913: „Ne gândeam de multă vreme să începem
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
de 75 mm. Romanul "Un român în Lună" a apărut aproape integral sub formă de foileton în cursul anilor 1913 și 1914 în "Ziarul călătoriilor și al științelor populare", fiind intitulat inițial "Un român în Lună — Fantastica călătorie a unui român până la palidul nostru satelit". Apariția sa în paginile revistei a fost precedată de un anunț publicat de Victor Anestin în numărul 31 din 11 iunie 1913: „Ne gândeam de multă vreme să începem publicarea unui roman științific, dar romanele lui
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
reviste românești: „De ce latră câinii la lună”, în "Ziarul călătoriilor și al științelor populare", nr. 16, 26 febr. 1913; „În drum spre Lună”, în "Convorbiri literare", nr. 3, martie 1913; „Cucoana din Lună (Din romanul „Călătoria în lună a unui Român”)”, în "Ziarul călătoriilor...", nr. 28, 21 mai 1913; „Un român în Lună”, în "Ziarul călătoriilor...", nr. 33, 25 iunie 1913 — nr. 12, 28 ian. 1914 (până la „Sfârșitul părței a II-a”); „Pe Lună, fragment din volumul ce va apare în
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
și al științelor populare", nr. 16, 26 febr. 1913; „În drum spre Lună”, în "Convorbiri literare", nr. 3, martie 1913; „Cucoana din Lună (Din romanul „Călătoria în lună a unui Român”)”, în "Ziarul călătoriilor...", nr. 28, 21 mai 1913; „Un român în Lună”, în "Ziarul călătoriilor...", nr. 33, 25 iunie 1913 — nr. 12, 28 ian. 1914 (până la „Sfârșitul părței a II-a”); „Pe Lună, fragment din volumul ce va apare în curând: „UN ROMÂN ÎN LUNĂ” de H. Stahl”, în "Ramuri
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
călătoriilor...", nr. 28, 21 mai 1913; „Un român în Lună”, în "Ziarul călătoriilor...", nr. 33, 25 iunie 1913 — nr. 12, 28 ian. 1914 (până la „Sfârșitul părței a II-a”); „Pe Lună, fragment din volumul ce va apare în curând: „UN ROMÂN ÎN LUNĂ” de H. Stahl”, în "Ramuri", nr. 5—6, 1—15 martie 1914; „Un român în Lună (partea a III-a)”, în "Ziarul călătoriilor...", nr. 48, 7 oct. 1914 — nr. 54, 18 noi. 1914. Ultimul capitol al romanului (Fatalitate
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
iunie 1913 — nr. 12, 28 ian. 1914 (până la „Sfârșitul părței a II-a”); „Pe Lună, fragment din volumul ce va apare în curând: „UN ROMÂN ÎN LUNĂ” de H. Stahl”, în "Ramuri", nr. 5—6, 1—15 martie 1914; „Un român în Lună (partea a III-a)”, în "Ziarul călătoriilor...", nr. 48, 7 oct. 1914 — nr. 54, 18 noi. 1914. Ultimul capitol al romanului (Fatalitate) nu a mai apărut în foileton deoarece romanul fusese deja publicat în volum și se afla
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
interes în rândul cititorilor, așa cum reiese din ziarele vremii. Din acest motiv, romanul a fost publicat într-o a doua ediție în anul 1925 de către Editura „Cugetarea” din București, având 232 de pagini și titlul scris greșit pe copertă: "Un Român în lună". Cenzura comunistă care i-a atins pe urmașii lui Stahl nu a afectat romanul "Un român în lună" care a fost republicat în două ediții noi în anii 1958 (Ediția a III-a, Ed. Tineretului, București, Colecția „Cutezătorii
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
a doua ediție în anul 1925 de către Editura „Cugetarea” din București, având 232 de pagini și titlul scris greșit pe copertă: "Un Român în lună". Cenzura comunistă care i-a atins pe urmașii lui Stahl nu a afectat romanul "Un român în lună" care a fost republicat în două ediții noi în anii 1958 (Ediția a III-a, Ed. Tineretului, București, Colecția „Cutezătorii”, 192 p.; tiraj 18.100+2.050 ex.; prefață și note - I. M. Ștefan; având titlul ortografiat "Un
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
epic simplu, cu un singur plan narativ: un inventator român se simte scârbit de traiul într-o societate meschină ce privește cu ironie și dispreț aspirațiile superioare și pornește cu un „aerosfredel” într-o călătorie solitară către Lună. Călătoria unui român pe Lună din romanul "Un român în Lună" (1914) nu este prima aselenizare românească din literatura SF, un alt român ajungând anterior pe satelitul natural al Terrei în nuvela "O călătorie în Lună" (1907) de Alexandru Speranță. Cartea conține mai
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
narativ: un inventator român se simte scârbit de traiul într-o societate meschină ce privește cu ironie și dispreț aspirațiile superioare și pornește cu un „aerosfredel” într-o călătorie solitară către Lună. Călătoria unui român pe Lună din romanul "Un român în Lună" (1914) nu este prima aselenizare românească din literatura SF, un alt român ajungând anterior pe satelitul natural al Terrei în nuvela "O călătorie în Lună" (1907) de Alexandru Speranță. Cartea conține mai multe pagini de popularizare a științei
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
privește cu ironie și dispreț aspirațiile superioare și pornește cu un „aerosfredel” într-o călătorie solitară către Lună. Călătoria unui român pe Lună din romanul "Un român în Lună" (1914) nu este prima aselenizare românească din literatura SF, un alt român ajungând anterior pe satelitul natural al Terrei în nuvela "O călătorie în Lună" (1907) de Alexandru Speranță. Cartea conține mai multe pagini de popularizare a științei, prezentând probleme de astronomie ce reflectă nivelul de cunoștințe ale epocii și fiind din
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
depravați, precum și de agenți electorali vulgari, măcinați de invidie și de ambiții criminale. Henri Stahl era un bun cunoscător al moravurilor politice ale vremii sale, lăsând moștenire un volum de înțepătoare "Schițe parlamentare". Talentul său polemic apare și în "Un român în Lună", în care autorul critică sistemul politic corupt și demagogic al României și lansează atacuri ascuțite la adresa elitei politico-sociale aflate la conducerea țării. Pământul este considerat de autor ca fiind o „mocirlă” sau un „lăcaș al invidiei”. Tonul autorului
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]