7,247 matches
-
patru imagini din București: Sala Palatului, Opera Română, Monumentul Eroilor, Palatul Sporturilor și Culturii] ”> Scumpe confrate, Sîntem „en cartes”: ați citit de mai multe ori Amintirile mele și eu am citit și recitit prea frumosul d-tale „Jurnal de lectură” , încîntat nu numai de prea binevoitoarele aprecieri, dar și de nuanțatul „demers”, cum spune noua critică, al expunerii. Primiți, odată cu mulțumirile mele călduroase, viguroasa, încă, strîngere de mînă a octogenarului (eheu fugaces!) Șerban Cioculescu </citation> (2) Constantin Ciopraga „Nimic nu rămîne
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
pe urma lui Goethe). Simt nevoia să discutăm verbal. Dacă poți, vină la gară, sîmbătă 13 mai, la ora 15. Trec spre Iași, venind de acasă. Voi fi pe la mijlocul trenului. Am putea schimba cîteva vorbe. Lăcrămioara a fost grozav de încîntată de felicitarea de la dna Ani. Soția mea îi trimite calde complimente doamnei tale. înaintează-i, te rog, și omagiul meu. Cu toată prietenia, Mihai Drăgan P.S. Mulțumesc mult pentru informațiile despre Eusebiu Camilar. Am primit banii fratelui meu. Mulțam. Ar
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
a mai fi! Așa mă gîndesc și la Hasdeu-l meu. Părerea mea este că n-ar fi rău ca după 15 feb[ruarie] să vii pînă aici să vorbești personal cu C. Ciop[raga]. Cum este el vanitos, ar fi încîntat. Eu îți voi spune zilele cînd are ore ca să fii sigur că îl găsești la catedră. Cred că ar fi chiar necesar acest lucru. Rămîne să-mi comunici dacă da, ca să ți dau programul lui (orarul încă n-a fost
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
se vorbește tot mai intens, aduce după sine mari complicații. La Cronica, atmosferă placidă. Am vorbit cu L. Leonte care știa de tot ce se agită în privința Ateneului (ar fi vrut să-ți dea un telefon, dar...). S-a arătat încîntat de colaborarea ta (am precizat: o dată pe lună) , cu condiția să-i comunici din vreme despre ce ai de gînd să scrii și lungimea articolului. Deci, nu comandă, ci ceea ce vrei. Așa procedează și cu mine. Posibilitatea trebuie fructificată: curînd
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
bine că ne găsim în fața unui profesor de altă talie, cu un alt temperament. „Istoria” sa literară expusă în fața noastră era o suită de portrete, pe alocurea o interpretare profundă a sufletului personajelor, făcută însă altfel decît Ibrăileanu. Ne-a încîntat totuși, dar nu ne uimea ca Ibrăileanu. L-am primit în sufletul nostru cu toată simpatia, dar noi nu puteam intra într-al lui. Era nespus de individualist, suspicios. Era un munte inaccesibil, din cauza norilor care-l învăluiau din toate
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
românesc. (E însă un subiect vast. Trebuie limitat. în limitarea lui să nu dai peste D. Micu.) C.Stere (monografie). (E cea mai potrivită. Ai de a face cu ideologul într-o măsură, cu criticul, cu scriitorul. Eu aș fi încîntat dacă te oprești la ea. Are cap, are sfîrșit. știi de unde s-o iei și unde să te oprești.) În legătură cu Ralea. (Ar fi o teză mai mult pentru altă disciplină. Nu mă pronunț. Nu te sfătuiesc.) Referitor la Evoluția ideii
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
de Fiziologie Vegetală de la Facultatea de Biologie. În anul 1968 ocupă, prin concurs, postul de profesor, post pe care l-a deținut până în anul pensionării (1972), rămânând în continuare profesor consultant. A fost un dascăl de superelită. Lecțiile sale au încântat numeroase serii de elevi, studenți și cadre didactice. Pentru a ușura munca elevilor sau a studenților, prof. dr. ing. Gheorghe Bălțatu a editat sau multiplicat numeroase manuale și cursuri (Noțiuni de entomologie, manual pentru școlile viticole; Vinificația, chimia și microbiologia
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
liber de umblat prin lume. Ne-am planificat cam același traseu prin America de Sud, doar că ele au o dată fixă de întoarcere. Ziua trece rapid și, undeva către miezul nopții, suntem cu toții gata de culcare. Niciuna dintre fete nu se declară încântată de perspectiva dormitului în cort, nu din motive de condiții proaste ci pentru că au venit aici în căutarea unor tradiții autentice. În final, găsesc eu o soluție: Alfonso, știi ce, nu pot să dorm eu la tine în cabinet? Alfonso
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
găsească resurse, și vin și la dumneavoastră cu rugămintea să ne ajutați să continuăm lucrările. Eu vă rog să ne ajutați cu o sumă cât mai substanțială pentru că eu, cu ajutorul lui Dumnezeu, voi dubla această sumă!” Fratele Teofil a fost încântat de aceasta propunere, cunoștea foarte bine comunitatea; în următoarea zi a pus problema în Comitetul Conferinței și au aprobat suma de 50.000 lei. Am început lucrările, am contribuit și eu împreună cu familia cu peste 60.000 lei și am
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
în aplicare. La scurt timp au început să vină din colegi și le-am explicat despre ce este vorba, și că pot elimina 90% din bolile de care suferă, daca urmează sfaturile date de dr. med. Horst Muller. Unii erau încântați, alții mă priveau sceptic, alții îmi mulțumeau; erau reacții diferite. Și fiindcă Dumnezeu îl reținea pe soțul meu la acel coleg, am dat și cele trei cărți: una profesorului de la facultate, care era de fapt un coleg de-al nostru
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
trei cărți: una profesorului de la facultate, care era de fapt un coleg de-al nostru, una organizatorului, iar alta unui coleg, care ne-a fost și coleg de liceu și știu că citea foarte mult încă din liceu. Au fost încântați pentru o așa carte și mi-au mulțumit respectuos. După ce am terminat de dat tot ce aveam, a venit si soțul meu cu colegii de grupă, bine dispuși și am continuat masa. Fiindcă era și un meci de fotbal în
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
implicat în ajutorarea acestora. De asemenea, fratele pastor Tănase Vadic s-a implicat împreună cu un grup din comunitatea Belu din București, inclusiv familia Luiza și Claudiu Spiridon, o familie foarte apropiată nouă, care este prezentă întotdeauna când avem programe speciale, încântându-ne cu cântece foarte frumoase și nedenaturate. Rezultatele nu au întârziat să apară. O familie cu șase copii și al șaptelea ,,pe drum”, s-au hotărât să încheie legământ cu Domnul, iar un grup numeros de copii sunt prezenți, în
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
și normal, prezentatorul nu putea fi altul decât președintele Asociației - dr.și pastorul Nelu Burcea, directorul departamentului Comunicații și Libertate Religioasă din cadrul Uniunii Bisericii Adventiste din România. La concert au participat "artiștii" Cătălin Gâțan și Luiza Spiridon, care ne-a încântat atât ca solistă prin melodiile și vocea ei superbă dar și împreună cu grupul vocal "Elogio". Născută la Târgul Jiu pe 9 Martie, dintr-o familie de artiști ai muzicii populare românești, la doar 7 ani începe să cânte la vioară
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
a fost băutura zeilor și despre care se credea în vechime că-i face nemuritori. Zeci de fluturi își învârtejeau aripile multicolore, întorcându-le pe toate părțile, parcă vrând să prindă razele soarelui ce le împrumuta nuanțele de culoare ce încântă ochiul celor ce le privesc zborul nebunatic. Odată cu ivirea soarelui, broboanele de rouă atârnate de firele de iarbă, se înălța ca un abur, ca o răsuflare a pământului spre cer, ca o chemare a nevăzutului, menite să ceară iertarea păcatelor
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
gospodar, învățasem în școala normală să fiu gospodar și iau măsuri pentru a-mi spori situația materială, cultivând zarzavaturi și muncind o vie aflată chiar în cadrul locuinței mele. În vară, ne bucurăm de vizitele surorilor și fraților soției, toți sunt încântați de casa noastră, de atmosfera caldă din casa noastră și chiar de o oarecare bunăstare, mai ales că soția avea excelente calități de gospodină. Fetița noastră era totul pentru părinți și pentru rudele ce ne treceau pragul. Aproape că nu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
porni lumea la muncă triluri de privighetori și alte păsări spre încântarea deplină a celor din jur. Aveam trei luni la dispoziție. La început mi se părea că timpul afectat va trece foarte greu, dar oamenii și locurile m-au încântat permanent și m-au ținut mereu ocupat să explorez noi spații din capitala Franței. Locuiam oarecum aproape de Arcul de Triumf. La început am mers cu dragul meu ghid, apoi am prins aripi pentru a cunoaște noi spații. Notițele și însemnările
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
relelor - vorba cronicarului. Lăsăm pe italian în treaba lui, noi ne vedem de ale noastre, nu înainte de a mai vedea ceva din ceea ce încă nu văzusem și în dimineața de 13 mai părăsim Florența și toate meleagurile ce ne-au încântat și reconfortat în toate aceste zile petrecute pe pământ italian și ne gândim să facem cale întoarsă. Nu vom folosi același drum la întoarcere, ci vom folosi „Valea Aostei” prin tunelul Mont Blanc. Și pe aici, același flux continuu de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
pădurea Ghidigeni și mă întorceam cu substanțiale buchete de lăcrămioare pe care le dăruiam învățătoarei, mamei și surorilor mele... Am rămas cu acest obicei și mi-am adus în grădina proprie mii de lăcrămioare cu acel specific parfum ce mă încântă și sădesc bucurii în inimile celor care au norocul de a le primi. Răcoare, aer proaspăt parfumat, verdeața pomilor și bogăția roadelor pe care le obțin și de care beneficiez tot timpul anului. Am visat să fiu educator într-un
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
și o stilistică pe care dramaturgul român o respinge, una care acordă preponderență figurilor de stil. Încă odată, arta digresiunii romantice, retorica avântată, sublimitățile discursului sunt deja procedee uzate pentru Caragiale. În articolul O, Levant, Levant ferice..., Mircea Cărtărescu observa încântat la eroii lui Bolintineanu enormul și artificialul gesticulației roman- tice, „autoparodia gesticulației lor patriotarde” sau „enorma bufonerie a unor versuri” Și Caragiale pare să sesizeze acest involuntar caracter autoparodic al unor compoziții romantice aparținând unor autori canonizați estetic. Acest caracter
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
în glumă mai în serios, ne-am repliat reușind chiar să închidem și ușa cabinei - e drept eu stând în semi-lotus (ioga) și cu nasul scos pe geam, iar Liviu presat de greutatea mea, deloc neglijabilă. Lucrul acesta 1-a încântat pe Giusepe care ne-a adus într-o veselie și într-o singura viteză (neavând cum să o schimbe din lipsă de spațiu), până la biserica de „jos” unde ne-am despărțit cu voie bună și mulțumiri reciproce, timp de mai
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
te invită la o plimbare cu mașina într-o localitate cu un târg de oale, să-l enervezi. Am avut timp să mă gândesc la toate acestea în drum spre Argentona (am aflat într-un târziu), privind peisajul care-mi încânta privirile. Peisajul Cataluniei este imprevizibil, luminos, vesel, variat, fascinant. Lanuri de porumb verde și viguros, de-a lungul șoselei, tivite de cealaltă parte de șiruri de pini sau platani, întrerupți din când în când de câte un zid colorat din
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
adevăratele lucrări valoroase ale lui Picasso se află în alte părți, pe toate meridianele și nimeni nu cred c-ar putea să le adune vreodată pentru a le plasa într-o expoziție mamut. Ce-am văzut aici nu ne-a încântat deloc, și zile în șir ne-am gândit sau am discutat cu Liviu despre fenomenul Picasso. Nu vreau să intru în detalii, dar nu mă pot abține să spun că tot ce-a pictat în copilărie- adolescență stă sub semnul
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
încet pe strada Mancada înspre galeriile în care poți vedea „operele” lui Dali sau Miro (de a căror paternitate te poți îndoi) la niște prețuri exorbitante. Ca să ne limpezim ochii am vizitat o expoziție de artă precolumbiană, care ne-a încântat. După ce-am poposit o clipă în gradina de la ieșirea din muzeu, am continuat expediția prin galerii. Surpriza a apărut! La etajul unei astfel de galerii am descoperit expoziția unui grafician Manolo (Galeria „Maecht”). Extrem de interesantă. De fapt - o retrospectivă
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
V. Catalunia - un pământ binecuvântat tot de Dumnezeu, cu oameni harnici, veseli, mândri și încăpățânați, care prețuiesc darurile Lui. Astăzi am fost la Girona cu mașina. Am putut sa ne bucurăm de priveliștea oferită, iar în orașul istoric ne-au încântat căile înguste, liniștite și întortocheate. Roberto Zucco Miercuri 15 septembrie 1999 Am început, în sfârșit, repetițiile la „Roberto Zucco” de Bernard Marie Koltes, în regia lui Alexander Hausvater. Deși am venit din concediu special acum două săptămâni pentru a începe
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
încercat să supraviețuim prin munca noastră. El a în ceput să lucreze. Avea un salariu rezonabil, dar prea mare spor n-am avut din cauza petrecerilor care continuau și în casa în care trăiam. Fata cea mare n-a fost prea încântată de felul nostru de viață și era mereu retrasă și rău voitoare cu bărbații beți și femeile vulgare care chefuiau în preajma ei. S-au mai rărit orgiile din cauza unei noi sarcini. Când am născut băiatul toată lumea s-a bucurat. Dar
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]