8,238 matches
-
poate fi ea apărată contra dușmanilor" (p. 41). Ce se învață la această școală a națiunii care este armata?, ne putem întreba intrigați. Pe lângă iubirea totală a patriei ("Să ne clădim altar în suflet pentru iubirea de Patrie și să închinăm acestui altar tot sufletul, toată viața și tot focul nostru patriotic"), în capul listei este așezat imperativul "Să ne înrădăcinăm în suflet ura neîmpăcată contra dușmanilor Patriei; să ne plămădim dorința pătimașe de a-i sfărâma și ai îngenunchia la
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
adevărul în toată realitatea, căci istoricul este în primul rând un preot al religiei adevărului" (Ursu, 1924, p. 17). Dincolo de această mărturisire de credință alethică și de slujire exclusivă a "cultului adevărului", operele istoriografice ale interbelicului relevă că istoricii se închinau simultan și idolului națiunii. Inclusiv I. Ursu, câteva pagini mai încolo, cade în cursa excepționalismului românesc: Nu se cunoaște un popor, care să fi avut o istorie mai tragică decât poporul nostru. Istoria Românilor poartă marca unui șir de suferinți
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
1998 fie nu mai conțin niciun sistem de clasificare periodică a istoriei, fie abandonează relatarea cronologică a evenimentelor în favoarea unei structurări tematice a materiei. Liniaritatea cronologică este frântă, iar materialul istoric este reorganizat după alte criterii decât cele ce se închină acelui "idol cronologic" contestat de F. Simiard. Are loc o prăbușire a temporalității, așa cum e înțeleasă ea în mod convențional, ca o succesiune de evenimente ordonate cronologic. Odată cu renegarea periodizării clasice, simțul istoric românesc pășește în condiția postmodernă. Drept consecință
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
B.: Ataca cu mâna altuia. D. T.: Eiii, m-au atacat de mai multe ori, nu doar la ședința amintită mai sus. Eu plecam nervos, nu mai voiam să iau cuvântul. Am fost un om care nu a vrut să închine steagul UASCR-ului, pentru mine organizația studențească era sfântă. S. B.: Dar dumneavoastră nu-l întrebați pe Nagâț ce de ce-i trimitea pe trepăduși să facă ce făceau? D. T.: El nega că i-ar fi trimis. Eu îi spuneam
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
care l-am cunoscut în timpul activității diplomatice la Bagdad (Irak). Într-un spațiu în care era o liniște perfectă și unde vizitatorii veneau mai rar, am îndrăznit să mă îndrept spre "Sepulcru"' și a face o reverență și a mă închina în legea mea creștină (ortodoxă); spre surprinderea celor care asigurau și supravegheau acțiunea, am pierdut din vedere că mă aflam într-un spațiu musulman și am intrat încălțat. A urmat o scurtă discuție cu unul din cei care supravegheau locul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
deținând ale naturii chei Creația vă este consacrată. Un spirit optimist și jovial Și înzestrat de Dumnezeu cu har, AȚi dat studenților un ideal Și-o energie fără de hotar. Vă felicit la ceas aniversar Și vă doresc doar bucurie, Să închinăm cu toții un pahar În sănătatea a ce va să vie. Într-un buchet am adunat Doar mult noroc și gânduri bune, De "Vivat, crescat, floreat !" Și munți și dealuri să răsune. Ar mai fi încă mult de scris. Dar, întrucât
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
laborantul sau tehnicianul lui Haeckel. Am rămas impresionat de dăruirea acestuia în muncă, de stima și devotamentul pe care le avea față de profesorul său. Îmi amintește de moș Ilie Bourel, laborantul profesorului Ioan Borcea, care la dispariția acestuia i-a închinat drept necrolog câteva versuri. „Amintirile din timpul studiilor mele la Jena sunt cele mai plăcute. În institut era o veselie și un îndemn la lucru, datorită în mare parte amabilităților binevoitoare a profesorului față de noi. După un an îmi făcea
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
importante de scrieri (publicistică politică, note de călătorie și memorii retrezite la viață de pe parcursul carierei mele de diplomat). O parte din scrierile tipărite între decembrie 2000 și aprilie 2009 sunt reproduse în acest volum. Am găsit de cuviință să închin prezentul mănunchi de povestiri, cu modestia cuvenită, memoriei omului excepțional care a fost Al. Mirodan: cărturar de seamă, ziarist intransigent și, după spusele lui Radu Beligan, "dramaturg de cea mai înaltă clasă" devenit, prin avântul energiilor sale, autorul moral al
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
televiziunii italiene, care difuza în direct un simpozion ecumenic găzduit și patronat de Episcopia din Verona. Tema abordată era al doilea comandament dintre cele Zece Porunci primite de poporul evreu la poalele Muntelui Sinai și care grăiește: "Nu te vei închina unui Dumnezeu altul decât mine; să nu-ți faci statui sau portrete... ca obiecte de cult". Oratorul principal era rabinul din Verona care a vorbit mult prea mult evocând în serie părerile unor autori, cunoscuți sau mai puțin cunoscuți, condamnând
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
de lumină, cu irizări purpurii furate din vatra de jeratic a asfințitului...Era primăvară! Lunga-i trenă purtată în triumf pe aripile molatecului zefir mângâia tandru firul de iarbă crud și geana umedă a timidului ghiocel. În cale i se închinau una câte una - învăluite în pulberea istoriei - întocmirile voievodale care stau cuibărite pe creastă de deal sau în umbra văii. Dangătul prelung de clopot răsunând de veacuri zbura din pisc în pisc sau aluneca pe afund de vale...Era clipa
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
cărți și proprietăți. Lipsa de bună gospodărire și păstrare însă a făcut ca mănăstirea să cadă „în mare slăbiciune și sărăcie”. Abia după patruzeci și unu de ani voievodul Radu Mihnea - nepotul lui Petru Schiopu - împreună cu fiica acestuia - Maria - a închinat mănăstirea Galata Sfântului Mormânt din Ierusalim. Actul de închinare este un adevărat rechizitoriu la adresa celor care au risipit podoabele și avutul mănăstirii. „...Intâi despre toate cele ce au fost făcute și din nou zidite din jurul acelei sfinte biserici, trapezăria, și
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
aprilie 1587 (7095), când Petru Schiopu voievod dăruiește mănăstirii Sinai șase fălci de vie aflate în Dealul Porcului (Cotnari) „Pentru pomenirea panului Balica numit Melentie.” Această vie a aparținut lui Melentie Balica, ctitorul bisericii Galata de Gios, pe care a închinat-o mănăstirii Schimbarea la față din Sinai. Iți atrag atenția răscolitorule de terfeloage și zidiri, să nu confunzi Galata de Gios cu Galata din Vale.Voi ține seama de sfatul tău, mărite Spirit. Te-aș ruga însă să-mi dai
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
trufie pe care o întâlnești în actele domnești...Hai mai bine să vorbim de soarta acestei mănăstiri, pentru că nu a fost ușoară. Uite că doar după optsprezece ani de la ultima închinare, adică la 24 oct.1624(7133), Radu Mihnea voievod închină mănăstirea Aron Vodă mănăstirii Sfântul Ioan Botezătorul din Sozopole: „Io Radul voievod...A binevoit domnia noastră...am miluit și am întărit această cuvioasă mănăstire a Sfântului Nicolae, ridicată și înfrumusețată de Aron Vodă. Cu privire la această sfântă mănăstire...am trimis până la
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
ceva despre cumpărăturile făcute de aceasta. - Când mănăstirea a început să aibă destulă avere și putere, a început să cumpere tot ce i se oferea, rotunjindu-și astfel bogăția. - In toate mănăstirea asculta de poruncile Patriarhului Ierusalimului, pentru că așezământul era închinat Sfântului Mormânt de la reclădirea ei în 1625.Așa se face că în noiembrie 1704 Hrisant, Patriarhul Ierusalimului, a pus sub ascultarea mănăstirii Sfântul Sava din Iași, mănăstirea lui Iane Hadâmbul de la Dealul Mare, care era închinată de ctitor Sfântului Mormânt
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Ierusalimului, pentru că așezământul era închinat Sfântului Mormânt de la reclădirea ei în 1625.Așa se face că în noiembrie 1704 Hrisant, Patriarhul Ierusalimului, a pus sub ascultarea mănăstirii Sfântul Sava din Iași, mănăstirea lui Iane Hadâmbul de la Dealul Mare, care era închinată de ctitor Sfântului Mormânt. Ascultarea de Sfântul Mormânt mergea foarte departe. Nimic nu se făcea fără știrea și aprobarea lui. - Să adăugăm acum și câteva din moșiile pe care le avea această mănăstire, dragule. Printre acestea putem găsi: Ciutureștii (Roman
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
să-ți spun că biserica a fost ridicată în 1574, pe hotarul târgului Iași, de Maria, fiica voievodului Petru Schiopu, împreună cu soțul ei, Zottu Tzigara, fost spătar și mare vistiernic. Era grec din Ianina. Chiar la terminare, biserica a fost închinată ca metoh al mănăstirii Dionisiate din Sfântul Munte. Dar în 1591Maria, împreună cu soțul ei, s-au autoexilat. - S-a întâmplat însă ca, din lipsa de grijă a călugărilor greci, biserica să se ruineze. În aug.1616, doamna Maria, fiica lui
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
curtea mănăstirii. - Apoi nu-i singurul voievod care păcătuiește în acest fel. Vom mai întâlni asemenea alunecări către vanitate. Cred că nu a fost altă mănăstire care să treacă pe la atâția stăpâni ca mănăstirea Hlincea. Întâi, în 1574, a fost închinată de către ctitori ca metoh al mănăstirii de la Dionisiate din sfântul Munte. Apoi, în 1624, după restaurarea făcută de Maria, fiica lui Petru Schiopu, biserica a devenit din nou metoh al mănăstirii Galata.Nu știu de ce, mărite Spirit, dar Radu Mihnea
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
nostris. Anno Domini 1669 Ioanu Duca Voievod.” - Pictura bisericii a fost încredințată pictorilor Mihai, Gheorghe și Dima din Ianina, ajutați de pictori moldoveni care au lucrat la Trei Sfetite. Si cum se întâmpla în acele vremuri, biserica Cetățuia a fost închinată chiar la terminarea zidirii Sfântului Mormânt din Ierusalim. - Mai află, dragule, că aici s-a înființat în anul 1682 o tipografie, care a tipărit cărți grecești.Era singura tiparniță de acst fel din întreg răsăritul. Si uite așa vremea a
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
gura Buciumului. - Doamne-ajută! Te aștept la mănăstirea de călugărițe a Socolei. Eu n-am apucat să spun nimic. Am rămas cu vorbele pe buze și cu privirea spre clopotniță de unde pluteau către mine ultimele vorbe ale Spiritului domnesc. M-am închinat smerit către biserică și am ieșit dintre zidurile Cetățuii. Prin minte defilau imagini ale avionului lui Aurel Vlaicu, care în 1911a făcut „mai multe virajuri în jurul dealului cu mănăstirea Cetățuia în admirația învățaților străini și a mulțimii poporului.” Este vorba
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
pun silință spre zidirea dumnezăieștilor case și pentru întocmirea svintelor mănăstiri”, precum spune Methodie, arhiepiscop al Tarigradului și patriarh ecumenic, în hotărârea din 9 feb. 1671 (7179). Prin această hotărâre, mănăstirea Clatea a lui Păun, mare vameș al Tării Moldovei, închinată de ctitor la Muntele Athos, devine stavropighie patriarhală, urmând a trimite câte cinci ocale de ceară pe an la Patriarhia din Tarigrad. Si mai spune arhiepiscopul Methodie: „Deci fiindcă și precinstitul...vameș al domniei Moldaviei chir Panos (gon) ficiorul lui
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
sfântă mănăstire”. - Judecând lucrurile la rece, tu ai dreptate, pentru că mai spune Methodie episcopul: „Iar pentru har și sufleteasca a sa mântuire și pomenire vecinică lui și părinților lui, pentru care ctitoricească a sa mănăstire au dat-o și au închinat-o și au afierosit-o la sfânta mănăstire din Sfântul Munte a sfinților lui Hristos Patruzeci de Mucenici.” - Cum se vede, episcopul vorbește la trecut: „au dat-o și au afierosit-o...” - Ei, dacă am căzut de acord că la
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mărite Spirit. Stau și mă întreb cum administrau asemenea avere niște călugări abia adunați în noua mănăstire, care atunci văzuse lumina zilei. - Să știi, dragul meu, că la de-a gata repede se găsesc stăpâni. Așa și aici. Mănăstirea, fiind închinată la Muntele Athos, îndată ce a fost terminată zidirea ei, au venit noii stăpâni - oameni pricepuți - care au luat totul în primire... - S-a întâmplat însă un lucru mai puțin obișnuit. La 2 aug. 1685 (7193) vine Constantin Cantemir Voievod cu
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
pornit zidirea bisericii mănăstirii Barnovschi în 1627, dar în anul mazilii - 1629 - biserica nu era gata. De aceea, în testamentul întocmit în 1633, pe când era închis la Istanbul, preciza: „Așijderea, sfânta biserică Uspeniea Preciste den târg din Iași, care iaste închinată la luminatul și Sfântul Mormânt a lui Hristos, și acea sfântă biserică este nesăvârșită, deci să aibă acești boieri a săvârși și acolo dintr-acești bani,cu cât vor socoti că se va săvârși.” „Acești boieri” erau Gavrilaș vornicul și
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
încă domn. Despre pioșenia lui Miron Barnovschi voievod, postelnicul Toma Cantacuzino își amintea: „In multe nopți l-am zărit pe la miazănoapte îngenunchiatu înaintea icoanii, la rugă, cu mare osârdie.” Biserica era în plină construcție când - în 1628 - Barnovschi vodă o închină Sfântului Mormânt din Ierusalim...Deși domnul a dorit să fie înmormântat la ctitoria sa, Dragomirna, până la urmă, fostul său adversar la domnia Moldovei - Vasile Lupu - i-a adus trupul neînsuflețit și l-a depus - după spusele lui Paul de Alep
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
și am dat și am miluit această sfântă rugă a noastră...cu un sat anume Toporăuți, care este în ținutul Cernăuților, cu iazuri și cu mori, care sat a fost drept de moștenire al domniei mele. Si întru aceea...am închinat sfânta biserică ...la Sfântul...Mormânt al Domnului nostru Iisus Hristos...și să asculte de oamenii care îi vor trimite aici patriarhii de Ierusalim; și am iertat acest sat...de toate dabilele.” Si nu s-a oprit aici. La 12 dec
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]