8,533 matches
-
faciale de mai jos pe cele care reprezintă acte de captare a atenției elevilor, de subliniere, de întruchipare a unui rol, de reglare a comunicării: - își deschide ochii mari; - zâmbește unui elev cu sensul: ,,Tu răspunzi!"; - își încruntă fruntea; - își înclină capul într-o parte; - își ridică sprâncenele; - zâmbește întregii clase, cu sensul: ,,Hai să începem!"; - își umflă obrajii; - privește cu coada ochiului la un elev. Dați și alte exemple! 7. Descrieți rolurile pe care trebuie să le întruchipeze profesorul în
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
p= ,002 Anexa 10 • Valorile coeficientului Pearson Chi-Square privind indicarea elevilor în funcție de reactivitatea la stres a profesorilor (17,05 26,62) Observator număr 1 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1. își orientează corpul în direcția elevului 15 15 30 2. înclină capul spre elev 5 10 15 3. arată cu degetul arătător sau cu mâna 11 2 13 4. arată cu un instrument de scris spre elev 4 3 7 5. înaintează capul și schițează un surâs 1 8 9 6
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
umăr sau pe braț elevul 1 4 5 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val. = 7,735 df = 7 p =,013 Observator număr 2 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1. își orientează corpul în direcția elevului 13 11 24 2. înclină capul spre elev 3 8 11 3. arată cu degetul arătător sau cu mâna 12 3 15 4. arată cu un instrument de scris spre elev 7 4 11 5. înaintează capul și schițează un surâs 2 9 11 6
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
umăr sau pe braț elevul 1 5 6 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val. = 22,326 df = 7 p = ,002 Observator număr 3 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1. își orientează corpul în direcția elevului 12 8 20 2. înclină capul spre elev 6 9 15 3. arată cu degetul arătător sau cu mâna 14 4 18 4. arată cu un instrument de scris spre elev 5 3 8 5. înaintează capul și schițează un surâs 1 9 10 6
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
umăr sau pe braț elevul 1 7 8 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val. = 26,625 df = 7 p =,000 Observator număr 4 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1. își orientează corpul în direcția elevului 14 10 24 2. înclină capul spre elev 4 9 13 3. arată cu degetul arătător sau cu mâna 14 2 16 4. arată cu un instrument de scris spre elev 2 2 4 5. înaintează capul și schițează un surâs 1 7 8 6
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
umăr sau pe braț elevul 0 6 6 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val. = 24,899 df = 7 p =,001 Observator număr 5 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1. își orientează corpul în direcția elevului 14 10 24 2. înclină capul spre elev 7 11 18 3. arată cu degetul arătător sau cu mâna 9 2 11 4. arată cu un instrument de scris spre elev 7 2 9 5. înaintează capul și schițează un surâs 8 8 16 6
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
client sub influența impresiei generale a evaluatorului despre acesta. O variantă care apare în literatura de specialitate este eroarea evaluării "logice", descrisă prin tendința consilierului de a se baza pe considerente pur logice pentru formularea unei decizii. De exemplu, suntem înclinați să presupunem că un individ cu inteligență peste medie are automat și capacități de memorare, creativitate etc. deosebite. Cu alte cuvinte, notăm imaginea pe care ne-o facem despre acel subiect, nu realitatea observabilă și măsurabilă. b. Efectul "orb". Tendința
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
excesiv, nici victoriei contra comuniștilor, nici păcii cu orice cost, însă frustrați de războiul prelungit"277. Discursul operează logic în baza celor mai (universal) acceptate premise, corelate cu predicțiile și valorile pe care publicul țintă al lui Nixon este puțin înclinat să le chestioneze; acestea sunt suficient de adânc ascunse în litera textului pentru a facilita acceptarea, de către public, a tuturor concluziilor girate de ele. Stările psihologice ale publicului sunt exploatate cu măsură, Nixon clădind, pe fondul lor controlat, întregul său
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
poetului romantic, neînțeles și nefericit; tentația (modernă) de a-l privi pe artistul de geniu ca pe un om obișnuit. Este adevărat că exprimarea la persoana întâi, proprie genului liric, trimite involuntar la existența fizică a autorului. Drept urmare, cititorul este înclinat să caute identități, să confunde trama literară cu biografia și să echivaleze omul imaginar cu omul real. Or se știe că și eroul romanesc, și „eroul liric” sunt proiecții imaginare de o anume generalitate, ce pot include, în mod indirect
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
afectivă, implică în mod necesar apelul permanent la principii morale învățate și asumate rațional. Vocația metafizică (gr. fisis = natură, lume, materie; gr. meta = dincolo, alături) este un potențial spiritual specific insului de geniu (creator), dedicat valorilor superioare ale vieții și înclinat să le restructureze în construcții imaginare sau teoretice originale, așezate sub cupola finalității clasice: binele, frumosul, adevărul. Menționez în paranteză că dacă ar fi fost studiat cu mijloacele științei din vremea 38 noastră, creierul poetului ar fi arătat, poate, o
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
unui soi de public pregătit tot de ei. După ce l-au pus pe direcția dorită, își motivează (cu cinism) oferta prin... cererea „consumatorilor”. Colegul nostru de acum nouă decenii credea că cititorul caută în ziar faptele care îl „distrează”, drept care înclina să pună pe seama publicului cea mai mare parte de responsabilitate pentru „erorile meseriei” de ziarist. Sociologul de azi ar putea să-i dea dreptate, cum ar face-o, presupun, și orice amator de studii despre „psihologia mulțimilor” sau despre „psihologia
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
prin 195 tomuri voluminoase ce stau în picioare la propriu și la figurat, cel mai important monografist al lui Bacovia, istoricul literar erudit care a epuizat domeniul și, concomitent, publicistul extrem de atent la detalii de comportament și la mitologii cotidiene, înclinat spre portret și spre meditația cu finalitate morală. Așadar, C. C. face parte dintre aceia (puțini!) care-și impun standarde înalte de la prima carte. Prezentul jurnal este, deopotrivă, document de istorie culturală, dar și o piesă ce rotunjește imaginea de scriitor
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
poetului romantic, neînțeles și nefericit; tentația (modernă) de a-l privi pe artistul de geniu ca pe un om obișnuit. Este adevărat că exprimarea la persoana întâi, proprie genului liric, trimite involuntar la existența fizică a autorului. Drept urmare, cititorul este înclinat să caute identități, să confunde trama literară cu biografia și să echivaleze omul imaginar cu omul real. Or se știe că și eroul romanesc, și „eroul liric” sunt proiecții imaginare de o anume generalitate, ce pot include, în mod indirect
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
afectivă, implică în mod necesar apelul permanent la principii morale învățate și asumate rațional. Vocația metafizică (gr. fisis = natură, lume, materie; gr. meta = dincolo, alături) este un potențial spiritual specific insului de geniu (creator), dedicat valorilor superioare ale vieții și înclinat să le restructureze în construcții imaginare sau teoretice originale, așezate sub cupola finalității clasice: binele, frumosul, adevărul. Menționez în paranteză că dacă ar fi fost studiat cu mijloacele științei din vremea 38 noastră, creierul poetului ar fi arătat, poate, o
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
unui soi de public pregătit tot de ei. După ce l-au pus pe direcția dorită, își motivează (cu cinism) oferta prin... cererea „consumatorilor”. Colegul nostru de acum nouă decenii credea că cititorul caută în ziar faptele care îl „distrează”, drept care înclina să pună pe seama publicului cea mai mare parte de responsabilitate pentru „erorile meseriei” de ziarist. Sociologul de azi ar putea să-i dea dreptate, cum ar face-o, presupun, și orice amator de studii despre „psihologia mulțimilor” sau despre „psihologia
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
prin 195 tomuri voluminoase ce stau în picioare la propriu și la figurat, cel mai important monografist al lui Bacovia, istoricul literar erudit care a epuizat domeniul și, concomitent, publicistul extrem de atent la detalii de comportament și la mitologii cotidiene, înclinat spre portret și spre meditația cu finalitate morală. Așadar, C. C. face parte dintre aceia (puțini!) care-și impun standarde înalte de la prima carte. Prezentul jurnal este, deopotrivă, document de istorie culturală, dar și o piesă ce rotunjește imaginea de scriitor
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
legislative comunitare utilizează modele de votare, bazate pe ideea de rational choice (alegere rațională) (Tsebelis și Moser, 1996; Crombez, 1996; Garrett și Tsebelis, 1996; Steunenberg et al., 1999). Datorită eventualelor avantaje la nivel empiric, teoretic și normativ menționate, această carte înclină în special pentru abordarea politicii comparate. Din acest motiv, pe parcursul cărții se va evita folosirea termenului de "guvernanță", în locul său fiind utilizat conceptul mai clasic de "guvernare". Ideea pe care doresc să o transmit este că în Uniunea Europeană, ca de
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
2004; 2007; Kreppel, 1999; Tsebelis et al., 2001). Cât despre rezultate, literatura s-a concentrat pe succesul amendamentelor parlamentare, în concret dacă PE a avut mai mult succes prin procedura de codecizie sau prin cea de coopereare. Balanța s-a înclinat în favoarea celei dintâi (Tsebelis et al., 2001). Alte studii s-au orientat către alte probleme, ca de exemplu, factorii care influențează posibilitatea de câștig a unui amendament (Kreppel, 1999). Tabelul 3.2. Succesul amendamentelor parlamentare prin codecizie, 1994-2004 Amendamente 1994-1999
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
am observat și în Capitolul 3. În acest sens, folosindu-se de importanța sectorului pescăresc din statul membru din care provine un deputat ca aproximare a preferințelor lui, se ajunge la concluzia că membrii comisiei de pescuit sunt eterogeni, dar înclinați în favoarea intereselor pescărești, și că același rezultat se poate aplica și în cazul raportorilor (Varela, 2001). Astfel, la o primă vedere, dovezile par ambigue. Pe de o parte, predominanța high demanders-urilor este pe aceeași linie cu teoriile distributive. Pe de
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
lume au o gândire stato-centrică sau etno-centrică. În pofida procesului de globalizare, orice ziar are pagini separate pentru știrile interne și cele externe. Chiar și în paginile dedicate economiei globalizate se fac distincții între piețele locale, naționale, regionale și globale. Suntem înclinați să gândim în termeni de intern și extern. Am fost învățați să valorizăm diferit viețile conlocuitorilor față de cele ale străinilor. Am găsit modalități de a defini cine este în cercul interior și cine în afara lui. În plus față de legăturile de
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
și agent trebuie regândită problema cauzalității. Abordările structurale, fie idealiste sau materialiste, se concentrează pe posibilitățile și constrângerile de a acționa. Noțiunea cauzalității condiționate surprinde efectul structurii. În terminologia pozitivistă, date fiind condițiile sociale, istorice și/sau spațiale, oamenii sunt înclinați să acționeze în moduri predictibile sau, în terminologia post-pozitivistă, să reproducă practicile dominante. Aceste analize permit generalizări dependente de context despre comportament și limbaj. Teoria relațiilor internaționale are o dificultate în a analiza schimbarea în parte pentru că nu a dezvoltat
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
lui Traian Băsescu, precum și conducerii celor două partide, pentru că, fără votul congreselor celor două partide, n-ar fi fost posibilă Alianța. R.T. Cu Valeriu Stoica în funcția de președinte al PNL, această Alianță ar mai fi fost posibilă? V.S. Eu înclin să cred că, ținând seama de criza care, anul trecut, a tulburat apele în PNL, exista riscul să ratăm această idee politică din cauza unor dispute personale. Iată de ce predarea ștafetei de președinte al partidului către Theodor Stolojan a fost un
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
pot suda, dând naștere unor cuvinte compuse" (idem, p. 9). Proporția cuvintelor compuse în raport cu aceea a grupurilor sintactice diferă de la o limbă concretă la alta: unele limbi, cum sunt cele germanice, iraniene, turcice, maghiara, sanscrita, greaca veche etc., sunt mai înclinate spre compunere decât altele, așa încât unui cuvânt compus din germană, engleză, turcă sau maghiară, de exemplu, îi corespund, de multe ori, sintagme în alte limbi, ca de pildă în cele romanice 66. Acest lucru înseamnă că aceeași noțiune poate fi
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
simpatizat de popor și nu simțea, probabil, nevoia de a da o importanță prea mare aparatului de securitate sau de a și-l subordona direct. Dar nici aceasta situație de coabitare, să-i spunem, nu a durat multă vreme și înclin să cred că noua modificare organizatorică din cadrul Ministerului de Interne poate fi pusă într-o anumită legătură cu pălirea treptată a popularității și simpatiei de care se bucurase fostul dictator. A luat ființă, astfel, Departamentul Securității Statului, doar formal inclus
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
însă destul de credibilă, întrucât fusese făcută oficial, de către un martor ce luase cunoștință nemijlocit de aspectele denunțate, și, în plus, suspectul semăna într-o anumită măsură cu cel mai important portret-robot al făptuitorului, întocmit deja în caz. Dar noi, anchetatorii, înclinam iarăși să credem că suspectul era cel care declara adevărul. Așa încât, am primit sarcina de a-l reaudia pe denunțător. L-am audiat - de fapt, l-am cam cercetat - zile la rând, dar bătrânul era de neclintit în susținerile sale
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]