7,890 matches
-
chipul și buzele multiplicate ale lui Marilyn 163 continuă să sporească tensiunea erotică. Ele promovează un alt ideal de femeie, cu forme voluptoase, mortală, senzuală și, desigur, adulteră. Cenzura hollywoodiană se relaxează, iar după îndelunga fascinație pentru săruturi, America își îngăduie să viseze la decolteurile adânci, taliile delicate și șoldurile ispititoare ale noilor vedete. Cinematograful american din perioada Războiului Rece abundă în desuuri fierbinți: corsetul care face talia de viespe, portjartierul și sutienul decupat purtate de staruri precum Ava Gardner, Jane
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
mai ales militantele, practica o autocenzură care "avea în vedere și cele mai mici detalii". Deși fuma din adolescență, nu-și aprindea niciodată țigara în tribunele congreselor sau conferințelor. Avea grijă ca la orice intervenție ținuta sa să fie decentă, "îngăduindu-și totuși să poarte pantaloni". În Partidul Comunist Francez, nici nu încăpea vorbă să fii, la propriu ca și la figurat, o "aprinzătoare", o provocatoare. Sărutul roșu: puritanismul în stil sovietic Aceeași supraveghere avea loc și în sânul mișcării Tineretului
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
poveste de iubire care se termină înainte chiar de-a fi început". Este un joc care "îmbogățește viața și oferă mai multă libertate tocmai pentru că nu înseamnă nimic, doar câteva priviri, câteva surâsuri, câteva cuvinte aruncate ici, colo"... "Flirtul îți îngăduie să te joci cu mintea ta, să visezi. Să eviți plictiseala ce amenință orice relație"205. Înseamnă oare asta că nimic nu se schimbase față de perioada Belle Époque? Că flirtul, așa cum sublinia un oarecare Nicolette în 1925, "este la fel de când
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
într-o dimineață, nu știu nici astăzi cum s-au petrecut momentele, ea pleca a serviciu, cu o oră înaintea mea. Devenise directoarea fabricii Textila din Copou și grija muncii, cu problemele majore ale unității și a oamenilor nu-i îngăduiau să întârzie o clipă de la datorie, dar mai ales să lipsească. Nu a ieșit bine de pe ușa locuinței și am și auzit un zgomot suspect, venind de afară. Pe loc am sărit ca împins de un resort pe care nu
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
purtăm și transmitem din generație în generație... Mamă, am zis când m-am trezit, ție îți mulțumesc pentru toate... Turism dar cu necazuri În anul 1978, când se obținea destul de greu aprob ări pentru ieșirea din țară, ni s a îngăduit să facem o vizită în Grecia, țară care încă din 1952 făcea parte din NATO iar din 1962 era membru asociat al Pieții comune, monarhie constituțională, în care activau mai multe part ide politice, țară cu care noi românii păstram
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
mai mult o locație „de fațadă”, căci secretarul general nu stătuse nici macar câteva minute vreodată în chilia aceea; profesorul o invită pe Lăură să viziteze casă și o sună pe îngrijitoare, o marxista perfida care își permitea să închirieze cameră, îngăduind chiriașilor libertăți neobișnuite la vremea aceea. Lăură, curioasă din fire, acceptă bucuroasă invitația pentru a vedea ce obiecte prezintă interes pentru înaltul locatar. Dezamăgirea ei fu destul de mare când descoperi doar tablourile tovarășului Dej, un pat din lemn, o masă
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
cu autorul și cu dumneavoastră Înșivă, veți recunoaște că așa este, ca de o operă poetica este vorba”. Proband ,,talentul de poet al lui Alexandru Malin Tăcu”, făcând referire la poezia ,,Iron Maiden” pe care o redam alăturat, Liviu Antonesei Îngăduie și Întâlnirea cu povestea autorului: ,, Nu au decât să vuiască mâinile/ De stânci și Înjurături ticăloase/ Pe buzele negre ale clopotului din Delphi/ Se auzeau cioburi melodioase/ Prin ceață târgului de sentimente/ Bocitoarele din umbră Pământului/ Ieșeau din izvoare să
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
nimeni Într-o anumită costumație. Chiar și evreii purtau, În afară de obișnuitul pantalon procurat din prăvăliile prezente În fiecare stradă, pe unele chiar cu mai multe magazine, vestă, ilice, flanele ori haină ponosita. Cei care veneau de la sate - fiecare cum Îi Îngăduia pungă și atunci, ca și astăzi, mereu goală - nu-și puteau permite uniformă pe care o pretindea, altădată, școala. Eu, de exemplu, venit de la Seminarul Veniamin Costache, unde Învățasem cei trei ani de gimnaziu, măi purtăm pantalonii făcuți dintr-o
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
una căutată sau elaborată, ea vine dintr-o stare poetica perpetua, stare care i-a dat posibilitatea unei ușoare exprimări. Alexsandru Malin Tăcu intra astfel În categoria tinerilor poeți sacrificați de istorie, de istoria unor mâini murdare, istorie care a Îngăduit nedreptăți de tot felul, răzbunându-se pe te miri ce, dar mai ales pe talent, pe ceea ce ar fi putut fi spirit curat. Literatura noastră e plină de astfel de cazuri, poate mai mult decât oricare altă literatura. Scriitorii, de
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
a cămării dinăuntru... Cum e agrementata cu plăcerea macabrului și a tuturor realităților dure, aș fi dorit ca poezia să ocolească unele zone... Dar - suverană În tot volumul este o admirabila vigoare metaforica, stimulată evident de libertatea anarhica a «limbajeloră Îngăduite de poezia contemporană (nu spun «modernăă!), dar avându-și Întâi de toate izvorul În harul cu care poetul s-a născut... Logică m-a Îndemnat să găsesc la fiecare poezie o anumita coerentă - uneori a fost nevoie chiar de efort
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
cantilena: ,,Ochii doar sunt fulgere Semnul firilor rebele Lacrima În curgere Sparge timpu-n cer cu stele Nourii cu țipete Înnoptează teama-n sine-mi Lângă ani la scripete Nu se mai zărește nimeni” ...Trage-mă dara spre numele tău și Îngăduie-mi să-ți scriu o ninsoare sau o colboasă de lacrima; În jurul gâtului meu versurile tale s-au făcut de neuitat și de aur: ,,Trăiește romantic din timp incunabul Tăcerea turnata În marmora pură Îi arcuiește păcatul tragic pe gură
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
asemenea, vârsta. Încărcătură emoțională a fiecărui poem nu e una căutată sau elaborată - ea vine dintr-o stare poetica perpetua. (...) Alexandru Malin Tăcu intra astfel În categoria tinerilor poeți sacrificați de istorie, de istoria unor mâini murdare, istorie care a Îngăduit nedreptăți de tot felul, răzbunându-se pe te miri ce, dar mai ales pe talent, pe ceea ce ar fi putut fi spirit curat. [...] Trebuie să menționez aici că tatăl lui Sandu Malin Tăcu, el Însuși poet, a fost deținut politic
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
peisaj natal... „unul din nemuritorii acestui secol”, apreciat de biografii destinelor privilegiate. Faptul că mă situez genealogic În arborele unui laureat al Premiului Nobel este o delicată mândrie, o vibrare de spirit inefabila. Dar detașându-mă de imaginea descendentei, Îmi Îngădui să mărturisesc felul cum l-am perceput inedit. Înalt, frumos, distins, elegant, cu privirea penetranta și Încântătoare. Faustic Într-un halou de magii galopante. Dominator modest, prevenitor și... ieșean perpetuu dispus să te considere un prieten apropiat. Animator de discuții
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
l-a făcut celebru în toată lumea, Cum își învață Gertruda copiii. În acest volum, pedagogul încearcă să argumenteze rolul și funcțiile familiei, îndeosebi a mamei în formarea copilului pentru viață. O analiză sumară a lucrărilor sale cu caracter pedagogic ne îngăduie să formulăm câteva concluzii: omul prin natura sa nu este perfect, ca atare el poate deveni perfectibil doar prin exercitarea unei influențe educative corespunzătoare din partea societății. Influențând decisiv modul în care se desfășoară educația la nivelul întregii societăți, devine foarte
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
sisteme sociale și educaționale. Metodologia valorificării acestor valențe noi educaționale vizează toate dimensiunile educației (intelectuală, morală, tehnologică, estetică, fizică), dar și formele educației (formală, nonformală, informală). Abordarea noilor probleme impune trecerea de la demersuri specifice, la demersuri globale și interdisciplinare, care îngăduie o aprofundare a problemelor sociale cu soluții concrete: pacea, justiția socială, dezvoltarea, democrația, alimentația, sănătatea, protecția celor aflați în dificultate, sărăcia etc. Strategiile de implementare a ,,noilor educații” au în vedere următoarele direcții: a. penetrarea ,,noilor educații” în curriculele școlare
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
pe competențe impuse de cerințele vieții în derulare - chintesența pedagogiei existenței. Opoziția dintre natură și educație influențează dezvoltarea gândirii pedagogice prin avansarea ,,postulatului finalității naturale” a activității de formare a personalității umane. Într-un alt orizont de discurs, apariția sociologiei îngăduie interpretarea relațiilor pedagogice din perspectiva faptelor sociale, valorificabile în sens cultural, economic, dar și politic. Concomitent, reacția ,,educației noi” atrage atenția asupra importanței factorului psihologic, individual. Gândirea pedagogică modernă și-a fixat drept problemă centrală interpretarea raportului dintre natură umană
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
în care incumbă problemele esențiale ale filosofiei din totdeauna, numind-o clasică, tot așa și sociologia revendică perioada la care facem referire drept clasică și-i prețuiește ca atare contribuția la devenirea ei. Substanța creației aflată în opera acestor titani îngăduie și fundamentează o atare apreciere. Meritul lor constă cel puțin în următoarele: * Au făcut posibilă o nouă știință prin care realitatea socială poate fi dezvăluită dintr-o perspectivă inedită, oferind oamenilor șansa de a-și înțelege mediul existențial și, în
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
nici o plăcere să omor, să distrug, să rad de pe fața pământului virtual așezările inamice. Ba chiar bucuria mea era creștinarea. Cu o legiune de preoți care mă costaseră ceva aur, converteam pur și simplu adversarii, până depășeam cuantumul de populație îngăduit de Microsoft. Problema a fost însă alta. Pe cât de cuminte, de gospodar și de diplomat eram în varianta mea pixelată, pe atât de nesăbuit mă dovedeam cu timpul meu omenesc. Ore după ore pierdute cu migăloasele ostilități, sâmbete și duminici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
romane ocupate de popoarele migratoare, în zonele europene ocupate de turcii otomani și în țările europene ocupate de ruși (atît în perioada țaristă, cît și în perioada sovietică). Acest ultim aspect privește îndeosebi dominația politică de tip asiatic, care nu îngăduie manifestarea celui supus, acesta fiind cu atît mai oprimat cu cît este perceput ca avînd un ascendent cultural și de civilizație. A existat însă și un alt tip de dominație politică, ilustrat îndeosebi prin atitudinea romanilor față de Grecia cucerită, căreia
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
urmărirea Eriniilor, cu accent pe matricidul pus la cale de Electra. În schimb, Mircea Eliade în Iphigenia (piesă jucată în 1941, publicată în 1951) se oprește la un episod petrecut înaintea războiului troian, sacrificarea Ifigeniei cerută de zei pentru a îngădui declanșarea expediției. În deznodământul piesei sale, Eliade optează pentru soluția sumbră a uciderii eroinei prezentă la Eschil, Sofocle și Lucrețiu. El nu recurge nici la rezolvarea miraculoasă prin substituirea victimei cu o căprioară utilizată de Euripide și Ovidiu și nici
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
semnificație și ca atare poate fi asumată și nu doar îndurată e Ifigenia. Victoria în război nu poate fi obținută decât cu prețul unui sacrificiu care să-i asigure eficiența. Eroina e convinsă că va supraviețui etern prin victoria grecilor îngăduită de gestul ei final : Nu mor eu pentru voi toți, pentru împlinirea visurilor și vieților voastre ?... voi toți veți lupta și veți învinge prin mine... Eu voi trăi, fără sfârșit în ei, în urmașii lor, în visurile lor (III). În
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
înțeleg... există mai multe adevăruri ? (p. 41). Tânărul pare astfel să întărească îndoiala lui Meletos cu privire la capacitatea de a îndruma pe alții a unui ins ce admite că e ignorant : Acest om recunoaște că nu știe nimic. Atunci cum își îngăduie să-i învețe pe alții ? (p. 40). Fiul lui Anytos se arată nemulțumit mai cu seamă de generalitatea și lipsa de concretețe a învățăturilor lui Socrate : Tu spui întruna : așa e bine, așa nu e bine, așa nu trebuie... Dar
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
crede că această modificare dramatică este imputabilă influenței dăunătoare a lui Socrate care l-a învățat să nu-și asculte părinții (p. 74), opinie împărtășită de Meletos, indignat de impasibilitatea atenienilor în fața prezenței nocive a filosofului (Cât timp veți mai îngădui oare în mijlocul vostru pe acest Socrate care strică floarea tineretului grec ? - p. 75). Incapabil să urmeze calea cunoașterii, confuz și derutat, Eurites nu mai poate suporta lumea din jur și propria persoană și se sinucide, iar Socrate își reproșează că
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
sterilitatea asociază în chip neașteptat cele două creații dramatice atât de îndepărtate în timp. Anunțată de regele Creon că trebuie să plece din Corint, Medeea cere răgaz o zi spre a se pregăti de drum : O zi numai, doar azi, îngăduie-mi să stau,/ De toate să-mi adun pentru surghiunul greu. De fapt, ea are de gând să-și desăvârșească răzbunarea : Atât a stăruit în nerozia lui,/ Încât putând să-mi sfarme tot ce am chibzuit/ Zvârlindu-mă-n surghiun
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
în jurul fraților Vitellii urmărind restaurarea regalității (II 3) și dezvăluirea uneltirii de către sclavul care a aflat că cei implicați au redactat un document drept chezășie a angajamentului lor promonarhic (II 4) ; legământul lui Brutus că poporul roman nu va mai îngădui vreodată să fie condus de un rege și îl va considera pe Tarquinius drept dușman de moarte (II 5). Narațiunea liniară, cronologică, a lui Titus Livius este transpusă într-o prezentare dramatică structurată în șapte secvențe, cu numeroase salturi în
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]