7,108 matches
-
femeie și o întîlnise Petrică? Cum dracu au noroc unii și dau peste astfel de femei fascinante, cum SE întîmplă, unde le găsesc, sau, culmea, cum de sânt găsiți de ele? Și, ce era mai rău, înțelegeam acum vorbirea în șoaptă a prietenului meu: această femeie în propria lui casă, hm! desigur, nici vorbă, înțelegeam prea bine, îl subjuga; în prezența ei gândirea lui se topea, revolta împotriva ei și tot ceea ce îi tortura sufletul, așa-zisele fapte pe care mi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ceea ce îi tortura sufletul, așa-zisele fapte pe care mi le povestise zile în șir, deveneau, desigur, o amintire palidă. El începu să-mi explice că nu era vorba de cărți obișnuite și se însufleți, încetă să mai vorbească în șoaptă. Ea își aprinse o țigare și îl asculta cu un minunat și ironic surâs afectuos, uitîndu-se adesea și la mine, care mă făcusem în forul meu interior crunt și dușmănos. Unde sânt Petrică, învinuirile tale? mă întrebam. Ce-a mai
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
s-au dus dracului trei ani din viața mea, în care timp n-am putut nici să citesc ca lumea. Ar fi fost o compensație." "Bine, i-am răspuns, dar n-o mai lungi și încetează să mai vorbești în șoaptă în propria ta casă, cum ai făcut atunci când ai uitat imediat tot ceea ce îți făcuse, ceea ce îmi povestiseși și altele pe care nu mi le-ai povestit, dar care probabil că durează de mult, și asta numai la simpla ei
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
care le avea pentru mine... era complice cu ceea ce nu-i spuneam... lasă-mă pe mine că mă descurc eu... Nu-mi spunea: de ce te amesteci, cu ce drept, între noi nu e nimic... Era, scrisorile ei semănau cu o șoaptă, te iubesc și eu, parcă îmi spunea, dar fii cu grijă, o greșeală se îndreaptă greu, lasă-mă pe mine s-o îndrept, eu care am făcut-o... Soneria sbîrnîi. În prag era Matilda, îmbrăcată de vară, cum n-o
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ce drept venim unul spre altul?... Trebuie să aflăm totul, dar totul... Află tu totul, îi răspunsei, eu nu sânt amator", și izbucnii la rândul meu în râs, satisfăcut de vulgaritatea ultimelor cuvinte. Rămăsei apoi tăcut în timp ce ea își continua șoaptele. Că în fața acestui cer minunat... două inimi nu se pot apropia dacă nu aruncă, nu topesc din ele tot ceea ce au acumulat înainte ca zgură, vanitate, porniri oarbe, inconștiente, și nu ajung la fel de pure ca și el, cerul... nu avem
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
tot ce ai mai bun, dacă mă vei sili să nu-ți mai pot dărui tot ce am mai curat, mai pur, din sufletul meu..." Era întîia oară când îmi făcea o astfel de declarație. Spuneam da, da, da, printre șoaptele, printre suspinele ei, care nu încetau, mă copleșeau. Și, ce era mai bizar, îmi alungau dorința în care se vărsa toată iubirea mea și începeam să gândesc că ar trebui să tacă, să-și dea seama că dezgolirea sufletelor poate
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
până atunci și că... Da, da, da, răspundeam din ce în ce mai furios și că atunci, o, da, atunci, dacă am fi fost singuri, relua ea. I-auzi, gândii uluit, ce-i trecea, prin cap în acele clipe, și nu-i mai ascultai șoaptele, trăsei exasperat de ce-avea pe ea și o violai acolo în fotoliu, căci se împotrivea ca o leoaică, realmente, și fu un viol nesfârșit înșurubat și crâncen care o domoli în cele din urmă, șoaptele aprinse încetară, închise ochii
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
nu-i mai ascultai șoaptele, trăsei exasperat de ce-avea pe ea și o violai acolo în fotoliu, căci se împotrivea ca o leoaică, realmente, și fu un viol nesfârșit înșurubat și crâncen care o domoli în cele din urmă, șoaptele aprinse încetară, închise ochii și doar un murmur fără cuvinte, ca un cântec de fetiță abandonată în pădure, înspăimîntată, dar inocentă, i se mai auzea parcă direct din adâncul ființei... Apoi înțelesei, adică mi se confirmă ceea ce ca nu intuise
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
eu. Hm! Ar fi trebuit să știe! Nu, zic, am treabă, nu pot să viu..." " Dar tu n-ai mâncat nimic, îmi șopti ea atunci, de astă dată cu o voce care mă făcu să tresar (cine nu-și amintește șoapta iubitei?). Nu stăm mult, mâncăm ceva, bem un pahar și ne întoarcem." Ultimul cuvânt mă decise. O, da, ne întoarcem, noi doi, și vom fi iarăși împreună, câte promisiuni într-o inflexiune de voce. "Bine, zisei, dă-mi adresa." V
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
care își mărturiseau unul altuia cât de mult se iubesc chiar ocolindu-și privirile, fără să mai spun că atunci când li se întîlneau ai fi crezut că o lumină, ca să zic așa, sepia cădea asupra lor și îi învăluia; o șoaptă, un mic gest, o tăcere a unuia din ei drept răspuns, totul era atât de intim și în același timp detașat, încît, privindu-i, nu te puteai stăpâni să nu te întrebi: care e de fapt starea normală a oamenilor
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
iluzorie, căci nu ne temeam de ea... Cu atât mai însetate ne erau apoi sărutările și îmbrățișările... Nu le acceptai decât împotrivindu-te, chestie cu care nu mă obișnuiam și nu m-am obișnuit nici până azi... implorîndu-mă... strigîndu-mă în șoaptă ca și când ași fi fost departe, undeva prin secole, prin timpuri imemoriale, călcând dealurile să viu spre tine, printre dinozauri... un milion de ani înapoi... Nici nu știu cum au zburat doi ani... Acuma, continuai eu desdoindu-mi genunchii și așezîndu-mă jos pe covorul
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
niciodată. Te las să faci ce vrei, dar să te îndoiești de iubirea mea ețetera, ețetera..." și începui s-o sărut cu patimă și simțind că nu mai era atât de rigidă îmi făcui din ce în ce mai blânde, mai tandre sărutările și șoaptele și astfel o luai fără veste, împins de o violență mare și se și trezi cu mine în ființa ei... "Ahhh!" strigă în prada unei imense surprize și începu să se zbată, dar era prea târziu, zbaterile, știam asta, îi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ar fi fost însărcinată. "Nu te privește!" zise. Bineînțeles că nu mă privește, spusei eu cu dispreț, și mă mir că ai întrerupt brusc convorbirea, ca și când m-ar fi interesat pe mine cu cine pălăvrăgești tu la telefon... (în mare șoaptă și atât de fericită cum ai fost și cu mine odaia, gândii eu mai departe, mohorât, restul frazei)... Și continuai: Sufletul tău nu poate rămâne inactiv, dacă nu mai iubești, începi să urăști! Da, ură irațională, nu credeam că în
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
cu o stricată și a vrut să se însoare cu ea? Auzi, să se însoare cu ea..." Sării în picioare, dar în aceeași clipă sări și Matilda și se adăposti în spatele fratelui ei mai mare. "Te omor, îi spusei în șoaptă cumplită. Mie poți să-mi spui orice, dar nu mamei! Dacă nu fugi în seara asta de-acasă te strâng de gât până o să-ți dai răsuflarea." .. Îl auziți, strigă Matilda fără teamă, în fotoliu. Nici nu mă miră! A
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
reporter al Scânteii. Era acolo generalul Macici, militar celebru în... Dar de ce să mai spun cine mai era dacă ajunseseră toți nimic? Cine vroia să se poarte ca și când ar mai fi însemnat ceva era luat în derâdere, și degeaba ascultam șoaptele unui poet care îi cunoștea pe toți, rangurile, meritele, mărimile mi se învălmășeau în minte și nu reușeam să le rețin numele, mai ales că n-am stat mult printre ei. "Tinere, se apropia de mine câte unul umil, n-
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
lărgită. Nu gonirea, ci stîrpirea!" Am uitat să spun că în timpul povestirii famenul avea un tic bizar. Făcea din când în când pauze, se uita în jur, cu atenție, apoi se apleca aproape de urechea mea și continua câteva clipe în șoaptă, ca și când mi-ar fi destăinuit mari secrete. De acord, erau secrete, dar după ce se convingea că nu-l aude nimeni, atunci de ce se mai apleca și îmi vorbea în șoaptă? Ceilalți membri ai echipei nu-mi spuneau nimic. Vermorelul pe
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
se apleca aproape de urechea mea și continua câteva clipe în șoaptă, ca și când mi-ar fi destăinuit mari secrete. De acord, erau secrete, dar după ce se convingea că nu-l aude nimeni, atunci de ce se mai apleca și îmi vorbea în șoaptă? Ceilalți membri ai echipei nu-mi spuneau nimic. Vermorelul pe care îl duceau în spate sau scările erau parcă semnul etern al destinului, care îi apăsa să ducă tot timpul ceva în spate. Doar scările care puteau simboliza un urcuș
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ea, mama ei, o iubea cu adevărat, ceea ce se și întîmpla (cel puțin în aparență), fiindcă greu mai prindeam după aceea privirea copilului și până a doua zi nu mai auzeam decât rar mica ei melodie, și atunci doar în șoaptă și numai când maică-sa o mai slăbea... O iubea pe maică-sa? Neîndoielnic, și Silvia mă uita cu adevărat în prezența ei, dar eu știam (fiindcă începusem să observ) că atunci când o luam la plimbare puternica forță de atracție
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
secretă. Nu i-o alungai însă, îl cunoșteam și știam că nu va abandona și că chiar dacă ar fi fost împins în fruntea noastră Amăicălițului, va continua apoi împotriva acestuia până la victoria finală... Un activist surveni și îi spuse în șoaptă că era invitat la tovarășul I.C. Iată deci... O abordai atunci pe populara poetesă și alte personalități care pe lângă că le elogiasem sistematic în ultimii trei ani în revistă, cu mulți mă și împrietenisem în desele mele vizite la București
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
el domol, să se facă lucru aista și se va vedea cum conflictele se potolesc și toată obștea scriitoricească va trăi în pace și armonie. Era limpede, el nici nu ascultase ce se spusese acolo. Și se așeză repetîndu-i în șoaptă lui I.C.: multe discordii de aici vin... O s-o facem și pe-asta, zise I.C, sec, încetînd să mai scrie și anunță o pauză. Mă pomenii chemat la el și îi găsii acolo și pe Amăicălițului, pe cunoscutul prozator
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
perpetuă pe care într-un mod la fel de perpetuu o respingea, lucru care îi imprimase nu numai în privire, ci și în mișcări o veșnică suferință și timiditate. Mai curios era că părinții rămaseră indiferenți când ca drept orice răspuns la șoaptele soțului (un tânăr domn cu un chip ferm și atrăgător), dădu tacâmurile la o parte din fața ei, ca și când ar fi împiedicat-o să se ridice, se ridică și fără un cuvânt părăsi încăperea. "Știi că pe urmă face migrenă care
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
același, cu toate că ai suferit și în viață și ca bărbat îndrăgostit și de mine pe vremuri, și pe urmă și de nevastă-ta care te-a părăsit, dar nu poți spune despre mine că sânt aceeași." "Pentru mine, zisei în șoaptă înăbușită, tot Nineta de atunci." "Ai să vezi că nu mai sînt," surâse ea cu ironie senină și începu foarte încet să se dezbrace. Mișcările ei îmi păreau sacre, atât erau de sigure și de armonioase. Începui să fac la
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mirai că nu-mi întinse doar un deget, cum se spune că făcea Carol I cu miniștrii săi. Ca și în prima zi când ne cunoscusem, la deratizare, famenul, palidul Pantelimonescu, strelitul, mă acapara vorbindu-mi ca și atunci în șoaptă și uitîndu-se din când în când într-o parte să vadă dacă nu-l auzea cineva, deși nu-mi spunea nimic secret... Se bucura, în mod sincer, zise, că scăpasem de uzină și ajunsesem șef-contabil, oricum, până la reintegrarea mea în
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
melanholia, te-am așteptat ca pe o amantă, cu toate că eu nu mai cred în femei, sînteți toate niște curve, și ar fi mai bine, domne, să declarați asta deschis, ar fi mai simplu, am evita mii de suferinți, dom' profesor (șoaptă), v-am avertizat, chestia cu doaga, urmăriți cu atenție! Claudia, dă-l în bida mă-sii pe zdrelit, ăsta i-a legat diavolița chestia și a devenit imbotent, o tragedie care ne așteaptă și pe noi, dar jjj, mai târziu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
dacă avea nu acum îmi va spune, vroia doar să-și dea seama pentru început dacă mai puteam comunica. Nu greșeam, ne plimbarăm vreo două ore și într-adevăr nu-mi destăinui nimic. Schimbaserăm însă mii de cuvinte, aproape în șoaptă, cuvinte incolore, ca niște etichete pe sticle goale, care nu se mai ciocneau între ele, nu mai scoteau scântei ca altădată, ci ne picurau doar o mare liniște în inimă, o mare destindere și o vagă, o nedefinită și lipsită
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]