7,853 matches
-
joagăr acționat de forța apei, există însă 6 joagăre acțiopnate electric. Existența acestei docile materii prime care e lemnul a determinat apariția unui interesant fenomen social, popularea satului nostru cu țigani, veniți de dincolo de munți, după actul de emancipare a țiganilor din prima jumătate a secolului XIX. Scăpați din robie, etnia aceasta cu oameni ceva mai închiși la ten, au emigrat pe oriunde li s-a părut că se poate obține o pâine cinstită, pe baza ocupațiilor pe care ei le
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
la ten, au emigrat pe oriunde li s-a părut că se poate obține o pâine cinstită, pe baza ocupațiilor pe care ei le practicau de preferință. Una din acestea era și prelucrarea artistică a lemnului. Primele două familii de țigani Ursu, din Țara Românească, Jiga din Pianu de Jos-județul Alba, au venit aci și si-au construit inițial bordeiele, unul «Pe Laita», celălalt în «Lunca Plăiașului». Au mai fost și alte familii de țigani ce la început se țineau mai
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a lemnului. Primele două familii de țigani Ursu, din Țara Românească, Jiga din Pianu de Jos-județul Alba, au venit aci și si-au construit inițial bordeiele, unul «Pe Laita», celălalt în «Lunca Plăiașului». Au mai fost și alte familii de țigani ce la început se țineau mai departe de sat, «La Ghețari», în «Lunca Oveselor», la «Stejari» sau pe «Secșoară», unde au început să producă și să valorifice în sat obiecte din lemn foarte necesare localnicilor, ca linguri, fuse, suveici, corfe
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cel recenzat. De aceea la recensământul din 1956 Cârțișoara apare înregistrată cu populație de etnie țigănească de 222 de suflete ca apoi după 36 de ani, la cel din 1992, aceeași etnie să apară în Cârțișoara cu numai 30 de țigani, deși ulițele satului sunt tot mai aglomerate de puzderia frumoșilor lor puradei. Dorim însă să spunem că acești oameni veniți de pe alte meleaguri au profesat încă de la instalarea lor pe aici meșteșugul în diverse foarme al prelucrării lemnului fiind, contrar
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
foale pentru CÂRȚIȘOARA • Monografie 213 modelarea fierului prin forjarea rudimentară, dar artistică uneori, în vederea confecționării unor anumite bunuri de feronerie, dar mai ales pentru producția de potcoave și caiele, unde cererea era mai mare. Și aceste meșteșuguri cam tot de țiganii sosiți aci de prin alte părți ale țării au fost practicate mai mult. Dar cantitățile cele mai mari de cărbune de lemn au fost desfăcute până prin anul 1945 de unii locuitori ai comunei pe piața Sibiului, unde se bucurau de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
povestise omul acela, părinții se supărară foarte rău. În perioada aceea, Dănuț începu să-și cunoască mai bine colegii și se împrieteni cu cîțiva. De pildă, cu Marinescu, care, chiar dacă era tuciuriu la față, era deștept și nu mirosea a țigan ca Tănase. Sau cu o colegă pe care o chema Teacă Violeta și care îi făcea inele de plastic, din semnele de carte, sau solnițe și avioane din hîrtie. Teacă era o fată bună, dar îl deranja la ea că
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
a devenit astăzi, în cea mai mare parte, istoric. Unde se mai reprezintă Mascota, Fata mamei Angor, Sărmanul Ionathan, Briganzii, Gheisha, Mikado, Giroflé-Griofla, Frumoasa Elenă, Orfeu în Infern și atâtea altele? Din când în când se mai aud încă Voevodul Țiganilor, Mam'zele Nitouche, Vânzătorul de paseri. Oricum însă, cred că pentru generația de acum, Audran, Lecoq, Offenbach, Milöcker, Zeller, Planquette, sunt nume care nu spun mare lucru și mai cu seamă care nu evocă nimic. Eram încă în școală, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
ce capcană cad. Se trezesc că au hârtie în loc de bani în mână. Aș putea să îți povestesc de azi și până mâine fără întrerupere câte se întâmplă aici. Viața este grea și în străinătate dar cea mai dură o au țiganii, și totuși eu îi apreciez foarte tare. Poți învăța multe de la ei, sunt de apreciat. - Ce anume ai putea să înveți de la niște țigani? - Să ai răbdare și să fii foarte vigilent. Pe ei nu îi înșeală și nu îi
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
câte se întâmplă aici. Viața este grea și în străinătate dar cea mai dură o au țiganii, și totuși eu îi apreciez foarte tare. Poți învăța multe de la ei, sunt de apreciat. - Ce anume ai putea să înveți de la niște țigani? - Să ai răbdare și să fii foarte vigilent. Pe ei nu îi înșeală și nu îi fură nimeni. Au școala vieții, cum spun ei. Sunt într-o alertă continuă și nu sunt tăcuți. Sunt foarte receptivi și mențin cu precauție
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
din jur. Sunt fericiți și mulțumiți de mediul lor ambiant. - Ce crezi că este fericirea? În ce constă? - E o stare de spirit. E o opțiune care stă la dispoziția noastră cu tot felul de probleme de zi cu zi. Țiganii sunt foarte uniți. Se ajută la necaz și nu se bucură de răul celuilalt. Știu să fie fericiți. Fericirea este în noi. Femeia care îi însoțiseră la restaurant era o brunetă frumoasă, arătoasă, la vreo douăzeci și ceva de ani
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
cât aceste scene nu reușesc să emoționeze !). Există apoi dar aici este vorba mai degrabă despre o chestiune de gust o latură cam apăsat folclorică și puțin demonstrativă, care culminează cu scena întrecerii câmpenești între orchestra evreilor și cea a țiganilor : dacă necesitatea unei asemenea dezlănțuiri muzicale este de înțeles din rațiuni de ritm, nu este mai puțin adevărat că această pigmentare pare mai curând impusă, exterioară filmului, care dă impresia în astfel de momente că e făcut pentru galerie Cu
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
care își expunea mângâ ie rilor brune ale soarelui spinarea bătrână, s-a îmbrăcat în grabă și a început o conversație cu un... indigen. Copiez de pe o notiță luată la întâmplare. Barba: keriak, kapaklaran. Celălalt: Șuruplaran. Pe urmă: Senilsenideghin... Un țigan tătar m-a salutat: „Bumneața Dumn’u!“. Și deodată m-am trezit departe, foarte departe printre cețuri... Dar soarele, sfios la început, a ridicat o poală a perdelei, apoi s-a instalat hotărât la masa mea, adulmecând delicioasa cafea cu
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
referitor la imaginea evreului (străinului, necreștinului) În cultura populară românească. Chiar dacă răspunsurile informato rilor populari nu au fost Înregistrate (sau nu s-au găsit), Întrebările pregătite pentru această cercetare spun ele Înseși multe despre subiect : „Cum sunt priviți străinii ? Evreii, țiganii etc. ?”, „Au ei puterea să mânuiască unele puteri ascunse ?”, „Se obișnuiesc treceri de la o religie la alta ? Se fac aceste treceri În mulțime sau În parte ?”, „Au luat oare diavolii forme omenești ? Evreii, țiganii etc. ?”, „Ar trebui [evreii și alți
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
subiect : „Cum sunt priviți străinii ? Evreii, țiganii etc. ?”, „Au ei puterea să mânuiască unele puteri ascunse ?”, „Se obișnuiesc treceri de la o religie la alta ? Se fac aceste treceri În mulțime sau În parte ?”, „Au luat oare diavolii forme omenești ? Evreii, țiganii etc. ?”, „Ar trebui [evreii și alți necreștini] să fie botezați cu forța ? De ce ?”, „Cum sunt privite celelalte religii și confesiuni ? Cum sunt organi- zate ? Convertiții cum sunt priviți de ceilalți ?”, „Păgânii care nu o cunosc [sfânta lege creștină] vor fi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreii și alți necreștini] să fie botezați cu forța ? De ce ?”, „Cum sunt privite celelalte religii și confesiuni ? Cum sunt organi- zate ? Convertiții cum sunt priviți de ceilalți ?”, „Păgânii care nu o cunosc [sfânta lege creștină] vor fi pedepsiți ?”, „Ierarhia neamurilor. Țiganul, evreul, ungurul, sasul, românul etc. Cum sunt explicate Însușirile naționale ?” etc. <endnote id="(768, pp. 223-248)"/>. Dar rezultatele acestor inițiative au fost mai degrabă modeste. În afară de faptul că bibliografia existentă referitoare la subiectul cerce tării este subțire, veche și depășită
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să pun În evidență În ce măsură și din ce motive imaginea evreului În cultura tradițională românească diferă sau nu de imaginea altor „străini” cu care poporul român a conlocuit sau doar a intrat În contact de-a lungul secolelor : maghiari, nemți, țigani, turci, armeni, greci etc. ; 4. comparație culturală - demers comparativ prin care mi-am propus să stabilesc care aspecte și elemente ale „antisemitis mului popular” au fost preluate de „antisemitismul intelectual” (literatura cultă și literatura politică din secolele XIX-XX). Este vorba
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
români din anii ’20 și ’30. Chiar discursul lui Mehedinți era puternic minat de xenofobie și intoleranță. El era convins, de exemplu, că marile nenorociri de care a suferit România se datorează În exclusivitate străinilor din țară : maghiari, bulgari, ruși, țigani și, mai ales, evrei <endnote id="(476, p. 197)"/>. Și Nichifor Crainic vorbea În 1937 despre „toleranța românească” Într-un text programatic de o intoleranță etnică ieșită din comun. Pe chiar aceeași pagină a Programului Statului Etnocratic În care glosa
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
elemente de disoluție și ruină”. „Evreii - conchidea Crainic - sunt o primejdie permanentă pentru orice stat național” <endnote id="(602, p. 246)"/>. La rândul său, În 1942, Într-un raport comandat de mareșalul Ion Antonescu menit să justifice discriminarea și deportarea țiganilor din România, Sabin Manuilă (directorul Institutului Central de Statistică) susținea că „pierderea [= asimilarea] țiganilor În masa populației majoritare” s-ar explica „prin acea excepțională omenie, caracteristică poporului nostru”. Acest șablon mental și verbal era contrazis chiar de concluziile rasiste ale
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
stat național” <endnote id="(602, p. 246)"/>. La rândul său, În 1942, Într-un raport comandat de mareșalul Ion Antonescu menit să justifice discriminarea și deportarea țiganilor din România, Sabin Manuilă (directorul Institutului Central de Statistică) susținea că „pierderea [= asimilarea] țiganilor În masa populației majoritare” s-ar explica „prin acea excepțională omenie, caracteristică poporului nostru”. Acest șablon mental și verbal era contrazis chiar de concluziile rasiste ale raportului : „Țiganii rămân totuși non-valori sociale și naționale și o primejdie rasială, În măsura În care, În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
România, Sabin Manuilă (directorul Institutului Central de Statistică) susținea că „pierderea [= asimilarea] țiganilor În masa populației majoritare” s-ar explica „prin acea excepțională omenie, caracteristică poporului nostru”. Acest șablon mental și verbal era contrazis chiar de concluziile rasiste ale raportului : „Țiganii rămân totuși non-valori sociale și naționale și o primejdie rasială, În măsura În care, În viitor, neamul nostru Își caută și Își păzește o substanță biologică mai pură și tinde conștient la un mai Înalt ideal românesc de umanitate” <endnote id="(686, pp.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
abia atunci când se practică in-diferența, specifică aglomerărilor urbane, „societății neutre”, comunităților multietnice (unde apare fenomenul socio-cultural numit de antropologi ethnic melting pot). Este ceea ce observă călătorul german Ganz pe străzile pestrițe ale Bucureștiului de Început de veac XX : „Acolo unde țiganii, turcii, armenii și bulgarii Își pot vedea nestingheriți de ocupațiile lor, abordând o costumație bătătoare la ochi, nici evreul nu poate să pară izbitor de străin. [Evreul] nu e băgat În seamă și acesta-i cel mai bun lucru pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu despre politicieni), Ganz Îi acordă calificativele de „tolerant”, „ospitalier” și chiar „național indiferent” <endnote id="(299, p. 228)"/>. Dar „in-diferența etnică” este greu de conceput În comunitățile rurale sau este percepută ca o excepție. Într-o snoavă românească, „un țigan se duce pentru prima oară la un bărbier să Își radă barba ; apoi se duce la cârciumă ca să se facă văzut, dar nimeni nu-i dă atenție. Atunci, ușurat, exclamă : «Domnul fie lăudat ! Iată-mă că-s om acum !»” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se facă văzut, dar nimeni nu-i dă atenție. Atunci, ușurat, exclamă : «Domnul fie lăudat ! Iată-mă că-s om acum !»” <endnote id="(108, p. 226)"/>. Abia in- diferența „majo- ritarilor” față de „minoritar” - faptul că „nimeni nu-i dă atenție” țiganului - Îl face pe acesta să se considere „om ca toți oamenii”. O constatare esențială, pentru că țiganul - ca și evreul - era adesea perceput ca „ne-om” : „Nici salca nu e pom,/ Nici țiganul nu e om” <endnote id="(32, p. 527
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-mă că-s om acum !»” <endnote id="(108, p. 226)"/>. Abia in- diferența „majo- ritarilor” față de „minoritar” - faptul că „nimeni nu-i dă atenție” țiganului - Îl face pe acesta să se considere „om ca toți oamenii”. O constatare esențială, pentru că țiganul - ca și evreul - era adesea perceput ca „ne-om” : „Nici salca nu e pom,/ Nici țiganul nu e om” <endnote id="(32, p. 527 ; vezi capitolul „Jidul nu e om”)"/>. Și un intelectual evreu ca Felix Aderca făcea elogiul „in-dife-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
minoritar” - faptul că „nimeni nu-i dă atenție” țiganului - Îl face pe acesta să se considere „om ca toți oamenii”. O constatare esențială, pentru că țiganul - ca și evreul - era adesea perceput ca „ne-om” : „Nici salca nu e pom,/ Nici țiganul nu e om” <endnote id="(32, p. 527 ; vezi capitolul „Jidul nu e om”)"/>. Și un intelectual evreu ca Felix Aderca făcea elogiul „in-dife- renței” etnice. La sfârșitul anilor ’30, Aderca nu-i blama doar pe antisemiți, ci și pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]