41,263 matches
-
să aibă ca premisă de aplicare contexte oferite de mesajele publicitare, cunoscute de copii sau aduse de educator/educatoare (de exemplu, afișul care anunță piesa de teatru la care vor merge copiii săptămâna viitoare); de asemenea, poate asocia anumite elemente actualizate în cadrul lecturii educatoarei/educatorului, al povestirii, al lecturii după imagini, al memorizării etc. cu diferite componente de ordin verbal/nonverbal ale mesajelor de tip publicitar (de exemplu, personaje de tipul făt-Frumos în basme/reclame/afișul unei piese de teatru; ciocolata
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
între diferitele generații. Prin urmare, ea are o dimensiune istorică, dar și una de "actualitate", de realitate prezentă a unor manifestări sufletești; ea nu rezidă în obiectele externe și materiale pe care le avem dinaintea noastră, ci în dispozițiile sufletești actualizate într-o "generațiune". În afara culturii nu este posibilă viața socială, iar fără aceasta, individul ar fi "o arătare fără înțeles". Reactualizând gândul aristotelic privind sociabilitatea naturală a ființei umane, C. Rădulescu-Motru admite anterioritatea culturii și, implicit, a socialului față de individul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
vocației și educării ei, formează mesianismul. În această atmosferă spirituală rezidă atitudinile specifice față de lume și o anumită ierarhie valorică a faptelor omenești, însușiri prezente doar în sufletul poporului în "etnicul" lui, cum va spune autorul în Etnicul românesc -, dar actualizate prin puterea sufletească a vocațiilor. Mesianismul este elementul profund de continuitate în viața și cultura unui popor. Dar fără actualizarea sa prin vocație, el rămâne o simplă dispoziție inconștientă, fără nici un viitor. Există totuși momente în istoria unui popor când
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Dumnezeu? Logica demersului nietzschean nu respinge o asemenea idee. De altminteri, tocmai ceea ce dă viața omului, rearun-cându-l către originea vieții, anume eterna reîntoarcere, îngăduie și deicidul; dar numai atât cât actul ca atare este încă o simplă posibilitate; produs, el actualizează și potențează la maximum tocmai originile vieții, care nu pot ajunge în ființa lor decât ca absolut. (Poate, ca Dumnezeu!?) Reîntoarcerea eternă stă în posibilitatea oricărui om. Dar numai cei "chemați" o trăiesc: sunt "oamenii nobili". Logica lui Nietzsche, referitoare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
o antiteză care simbolizează gestul de ironie al unui temperament de artist. În supraomul lui Nietzsche, personalismul energetic poate găsi o comparație, dar în nici un caz o definiție"256. În ambele filosofii avem un joc al negației și afirmației care actualizează conținuturi de viață în formele îngăduite de întregul spațiu de existență și experiență pe care omul îl deschide în lume. Referința accentuat axiologică a supraomului, sau cea accentuat ontologică a vocației nu așază noi limite acestor forme umane, dar nici
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
prin ea însăși și prin Absolut) nu este umanizată în sensul desființării sale, deși este integrată procesului de personalizare, determinismului prin finalitate; Necondiționatul nu este un hazard sau o himeră, ci o limită mereu actualizabilă a umanului însuși, prin urmare, actualizată într-o nedezmințită identitate de sine. Specificul personalismului energetic în variata familie a personalismului nu vine doar de la energetismul său. Filosofia lui C. Rădulescu-Motru este totodată personalistă și specifică în modul ei (personalist). Are prima însușire, pentru că personalitatea este, pentru
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Structura formală a finalității în legătură cu care a fost așezat determinismul prin finalitate (unul dintre conceptele fundamentale ale personalismului energetic vizat din unghiul reconstrucției umanului) face parte din acest model, iar "interpretarea" sa personalist energetică, de asemenea. Re-cunoașterea-de-sine, ca fapt ce actualizează neîncetat metafizica, nu este posibilă într-o singură formă, pe o singură cale, nici nu este supusă modelului unic, explicației singulare (de pildă, celei kantiene). Există atâtea re-cunoașteri câte reproblematizări ale temeiului "natural" al filosofiei (omul). Unele reconstrucții filosofice pot
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
operă Atilla și înainte ca Verdi să aducă în discuție procedurile standard ale melodramei de care se servise până atunci. Îl Corsaro a fost turnat în forma finală în 1846. Dacă la data respectivă Verdi ar fi intenționat să-și actualizeze opera în conformitate cu standardele post-Macbeth, el ar fi trebuit să-i ceară lui Piave schimbări în ceea ce privește structura libretului. Ori la vremea respectivă Piave își satisfăcea stagiul militar că soldat în armată Veneției. Astfel Verdi s-a mulțumit în Februarie 1848 să
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Sala de Consiliu având în centru conflictului un Boccanegra impresionant cântând Plebe! patrizi! popolo!. Apelul lui Petrarca din secolul 14 adresat Dogelui Veneției și Dogelui Genovei a fost cel care i-a sugerat lui Verdi ideea pentru această scenă. Deși actualizat la situația politică din Italia de la sfârșitul anilor 1870 și începutul anilor 1880, scena reaprinde ceva din vechiul foc al lui Verdi pentru Risorgimento și unitatea Italiei și este fără dubiu una din cele mai însuflețitoare declarații politice. Adăugirile și
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
funcțiunilor în cadrul sistemului firmei (Notă: Co = funcțiunea comercială; CD = funcțiunea de cercetare dezvoltare; FC = funcțiunea financiar-contabilă sau economică; Ps = funcțiunea de personal; Pd = funcțiunea de producție) Funcțiunile întreprinderilor din România sunt formulate în legea nr.31/1990, legea societăților comerciale, actualizată în urma modificărilor realizate prin diverse legi și ordonanțe de guvern. Deși funcțiile întreprinderii se concretizează în activități specifice, acestea se află într-o strânsă interdependență, datorită legăturilor dintre activitățile din întreprindere. Dereglările apărute în cadrul unei funcțiuni atrag un proces de
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
caracteristicile psihosociologice ale oamenilor și aspirațiile lor intelectuale cu scopul de a asigura o veritabilă gestiune a resurselor umane. Lărgindu-și orizontul și domeniul, funcția se transformă astfel: își modifică locul în structură, devenind un departament în marile întreprinderi; își “actualizează” oamenii a căror pregătire se lărgește pentru competențe multiple (de exemplu, pregătire superioară, cunoștințe din domeniul științelor sociale, capacitate de negociere); își sporește instrumentele (de exemplu, indicatori sociali, bilanț social, gestiune previzională a angajaților); își schimbă denumirea, șeful de personal
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
a individului În perimetrul ei. Instituția școlară acționează Într-un mod oarecum paradoxal: ea pregătește individul acum, pentru o realitate care Încă nu se știe cum arată și care apare mai târziu. Nu toate achizițiile preconizate prin Învățământ se vor actualiza vreodată. Multe „Învățături” sunt „moarte” Încă din faza Încorporării lor, altele nu „pică” pe ceea ce vrea sau poate persoana, altele se perimează „natural” Între momentul receptării și aplicării lor. Societatea reală, care se ivește după scenarii adesea improbabile, nu va
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
este o unitate plurală, o structură pulsatorie prin care unitatea subiectivă este În mod constant „negociată” prin seria de transformări induse de diversitatea de situații create În jurul nostru. Posibilitățile de adaptare ale individului vor deveni atunci mai mari. Individul poate actualiza un anumit segment identitar, pentru a se ancora mai bine În situațiile În care se implică. În același timp, contactul cu celălalt constituie cea mai bună ocazie de reflecție asupra propriei identități. Cu acest prilej, el se poate „regăsi” cu
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
și ca virtualitate, atât prin raționare, cât și prin visare, astfel Încât orice adăpost dă prilejul unei desfășurări onirice. Locuința nu este numai adăpostul de fiecare zi, implicând prezența, unicitatea și identificarea. Adaptarea sau traiul Într-o locuință nouă reînvie și actualizează trăirile in absentia, pe axa „paradigmatică”, a experienței căminului de altădată (cel al părinților, de pildă). Din cumulul de semnificații virtuale, cel mai mult va cântări semnificațiile datorate primului cămin, ale Imobilului Copilăriei, care adună, unifică Într-un fel percepțiile
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
se termină ceva și când Începe altceva? E un mister aproape complet, care pune pe gânduri, activează firile și le transfigurează. Abia În acest moment spiritul se trezește, este pregătit de schimbare, se anunță reconversia și este gata să se actualizeze. Cred că ființa umană intră În rezonanță cel mai profund cu acest anotimp. De aceea, aproape că nu mai e operabilă distincția dintre prefacerile naturii și cele sufletești. Ceea ce se Întâmplă În exterior este ca și cum ar fi o prelungire a
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
consacrare și conturare a unui perimetru de Întâlnire cu Dumnezeu. E un discurs prin care Dumnezeu este chemat și adus printre noi. Avem de-a face cu o funcție de Înființare și legitimare ontologică. Toate cele șapte funcții invocate se pot actualiza În perimetrul discursului religios, predominanța uneia sau alteia fiind dată de contextul editării discursive, de raportul dintre sacru și mundan În evocarea religioasă, precum și de obiectivele diferiților actanți (celebrare, informare, persuadare, justificare etc.). Desigur, În cadrul comunicării religioase, putem decela mai
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
acte de violență și a unor atitudini specifice față de violență de către televiziune. Cele trei teze pot fi tratate complementar, fiind aplicabile, de la caz la caz, în funcție de situație: uneori efectele pot fi cathartice, alteori pot genera comportamente violente sau pot doar actualiza tendințe violente preexistente. Cele mai importante potențiale efecte nocive ale violenței televizuale sunt: apariția și potențarea agresivității reale (stimularea actelor de violență comise efectiv); generarea și amplificarea temerilor legate de violența reală și de posibilitatea de a fi transformat într-
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de distincție, rafinați, ei au, din 1820 până la 1880 și deseori mult după aceea, un aer de familie comun ș...ț. Doar veșmintele li s-au schimbat, sub efectul natural al uzurii. Timpul doar i-a modelat imperceptibil, i-a actualizat oarecum.”1 Semn că autoarea rândurilor de mai sus are dreptate e și faptul, cu totul simptomatic pentru potolita Anglie, că Benjamin Disraëli (despre care va mai fi vorba), deși provenit dintr-o familie de evrei convertiți, deși doar bogat
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
sufletești” specifice. Astfel, întâia problemă a sociologiei nu se referă la instituțiile, nici la structurile sociale, ci la cadrele trăirii colective, care sunt totdeauna cadre de actualizare a „latențelor sufletești”. „Sociologia este știința acestor cadre sociologice sau spirituale, care se actualizează proporțional cu intensitatea trăirilor spirituale, individuale și colective, dar care se pot dezactualiza atunci când această intensitate scade, oricând asemenea trăiri sunt derivate (recanalizate) de la rânduiala creației”<footnote Bădescu, Ilie, Noologia, Editura Valahia, București, 2002, p. XXV. footnote>. Omul rațional. Dintr-
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
o imagine cât mai cuprinzătoare, completă a postului și a cerințelor sale; trebuie să fie suficient de flexibilă pentru a nu limita în mod arbitrar capacitățile angajatului sau dezvoltarea acestuia; nu are caracter permanent, ci trebuie să fie reexaminată și actualizată ori de câte ori se constată că au intervenit schimbări importante în conținutul muncii, la nivelul postului sau în cadrul organizației. În general, descrierea postului trebuie astfel elaborată, încât să acopere următoarele elemente ale postului: denumirea postului; superiorul direct; relațiile organizatorice; sarcinile-cheie; autoritatea acordată
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
transmis mai departe. Aceast fapt implică un anumit respect față de conținutul cuprins În acel text și obligația de a-l comunica celorlalți membri ai societății, În situații sociale bine definite, de obicei publice și solemne; b) caracterul performativ: mesajul este actualizat În fața comunității de către persoane care, prin capacitatea lor de a memora și a „interpreta” acele texte, beneficiază de un statut aparte. Prestigiul lor este legat de o dublă abilitate: aceea de a oferi performanțe „memorabile” (capabile să emoționeze și mobilizeze
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În plan istoric, sunt cuprinse toate epocile; În plan social, avem de-a face cu un număr indefinit de forme de activitate; b) a doua cauză stă În polimorfia și vitalitatea ritului: În antiteză cu mitul, care nu mai este actualizat și, eventual, recreat decât În zone restrânse ale culturii (literatura, filmul, teatrul, unele forme ale comunicării de masă), ritul cunoaște o efervescență de neoprit - formele sale „clasice” sunt active și se Îmbogățesc mereu cu noi variante. În plus, ritul pare
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mută din planul social În cel religios. Astfel: Ofranda religioasă (oblatio) concentrează În mod clar aceste idei: diferență de statut, caracterul nesigur al acceptării, atitudinea Încărcată emoțional a celui care face ofranda - toate sunt ușor de identificat și toate sunt actualizate, În diferite grade. În plus, ele pot fi corelate cu ideea că destinatarul este o entitate extraumană, supranaturală (R. Firth, 1996, p. 94). Ofrandele se pot concretiza În diferite alimente, băuturi, obiecte ale universului domestic, plante (de obicei, flori) sau
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cei doi autori, sacrificiul instituie separarea dintre natură și cultură, dintre animalitate și civilizație, „domesticind” agresivitatea originară a omului. Sacrificiul, ca ritual, este operatorul care permite instituirea culturii (sumă de reguli, interdicții și prescripții nebiologice) și metafora care exprimă și actualizează această conversie (vezi pe larg discuțiile din volumul colectiv Violent Origins, editat de R.G. Hamerton-Kelly, 1987). Walter Burkert pornește de la observația că, spre deosebire de strămoșii săi (primatele), omul este carnivor și vânător. Aceasta presupune că oamenii primitivi trebuiau să construiască arme
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
violența era legitimată ritual, iar cei care participau la masacru se simțeau eliberați de orice vinovăție (N.Z. Davis, 1975, pp. 180-181). Descrierile acestor evenimente ne arată că În profunzime funcționa logica „țapului ispășitor”, iar la suprafața formelor expresive erau actualizate schemele de charivari. În același sens, Edward Muir (1997, p. 105) amintește glisarea de la rituri sărbătorești către rituri ale violenței: Bătăliile podurilor din Veneția ne oferă un exemplu interesant al felului În care lucrează riturile violenței: aceste lupte se deschideau
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]