6,737 matches
-
câteva zile înaintea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 2007 ziarul Le parisien a publicat pe prima pagină portretele celor doi candidați finaliști, Nicolas Sarkozy și Ségolène Royal, cu titlul: „50% la 50%, egalitate perfectă!”. Un adevărat afiș de box. La dreapta mea, Nicolas Sarkozy, 1,68 m, 70 kg, la stânga mea, Ségolène Royal etc. Cifrele care îi plasează pe cei doi candidați la egalitate la ultimul sondaj sunt scrise cu bold. Toate acestea constituie o metodă ideală
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Această problemă preocupă foarte mult publicitarii, dar ar trebui să ne intereseze și pe noi, în calitate de consumatori de media. Cum este influențat creierul nostru de paginile de publicitate și de programele care le precedă sau le urmează? Ce păstrează din afișele pe care le vedem din întâmplare atunci când mergem pe jos, cu mașina, în sălile de cinema, în sala de așteptare la un cabinet medical când răsfoim revistele? Oamenii de știință au studiat aceste efecte grație progreselor neuro-științei, care permite observarea
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
a și ce efect au asupra neuronilor noștri. Uneori preferăm chiar să pretindem că nu au nici un efect. De altfel, reclamele sunt adesea distractive, amuzante, pline de culori vii și de umor. Ne putem petrece întreaga viață în fața televizorului, a afișelor din metrou sau a unor fotografii drăguțe din reviste fără a ne pune vreodată întrebări ciudate, cum ar fi „Ce efect are asta asupra creierului meu?” De la reclamă la condiționarea inconștientă Ignoranța de acest tip este cu atât mai tentantă
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
numele anumitor mărci, deși ne gândim adesea că nu suntem influențați de campaniile publicitare (întrebați în jurul dvs.)? Problema este că creierul nostru e sensibil la mărcile răspândite. Este suficient ca o marcă să apară pe un număr suficient de suporturi (afișe, televiziune, radio, reviste) pentru a crea o legătură de familiaritate cu ea, după cum arată un experiment. Christine Born, cercetător științific în domeniul neurologiei, a așezat voluntarii într-un scanner pentru a le măsura activitatea cerebrală în timp ce le erau arătate fotografiile
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
este simplu: arătăm publicului o marcă suficient de mult timp și pe suficient de multe suporturi mediatice și ajunge să o îndrăgească. „Marile mărci, și mai multă plăcere” - este sloganul afișat de o marcă de brânză industrială în 2007 pe afișele din Franța. Iată expresia unui adevăr profund, cel al legăturii dintre celebritatea unui produs și plăcerea de a-l consuma. Legătura dintre plăcere și notorietatea mărcii a fost evidențiată de un experiment radical: Cercetătorul științific în domeniul neurologic Read Montague
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
urma să intre în teren. -Harry, mănâncă, îl îndemnă și Seamus Finnigan, trebuie să capeți puteri. [...] Ron și Hermione se alăturaseră lui Neville, Seamus și Dean, pe cel mai de sus rând. Harry fu uimit să constate că făcuseră un afiș mare, din unul dintre cearșafurile distruse de Pungașul. Pe el scria: „Harry Potter, președinte!” iar Dean, care era foarte bun la desen, făcuse dedesubt emblema Cercetașilor, leul uriaș. Hermione contribuise și ea cu o mică vrajă, pentru ca inscripția să apară
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
fi dus la conceperea Întrebării de protocol. Înțelegeți felul În care s-a format succesiunea logică și cum puteți urma ambele direcții pentru depistarea dovezilor? Notetc "Note" 1. Disponibilitatea redusă a materialelor tipărite În comunitățile sărace din Statele Unite- inclusiv afișele și materialele din școli și biblioteci publice - a făcut obiectul unui studiu condus de Neuman și Celano (2001). Având În vedere aceste lipsuri, cercetătorii care studiază asemenea vecinătăți și organizațiile (sau școlile) lor comunitare vordispune de surse de probe documentare
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
de reguli (deontologice), de "academii invizibile" (concept economic al anilor 1950), pe piețe totul are ca scop demultiplicarea bunurilor și reducerea incertitudinilor privitoare la valoarea lor. Mass-media joacă un rol-cheie, deoarece permit dezvoltarea unei adevărate ubicuități, cu mare risipă de afișe publicitare, anunțuri și emisiuni promoționale. Spațiul public a devenit, în mare parte, un spațiu comercial (Habermas, 1962). Actorii multiplică strategiile de ocupare a spațiilor și a timpului: ei produc evenimente simultane, false coincidențe, acționând împreună. Toate aceste strategii concertate, jucate
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
o bună zi ca binecunoscutul domn Sigma, turistul italian la Paris din cartea lui Umberto Eco "Semnul" și nu ne-am mai întîlni cu familiarele semnale rutiere, taxiuri (galbene la New York, inscripționate "tacsi" la București), reclame luminoase, mesaje cinetice, grafitti, afișe etc., ne-am simți frustrați, dezorientați, debusolați; întreaga noastră existență ar fi destabilizată, modificată, dinamitată. Îmi amintesc cu deosebită pregnanță o călătorie în Tirana postcomunistă în care am resimțit personal primejdia (de moarte) decurgînd din absența semnelor: într-o țară
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de larg și evident perfectibil prin noi aplicații. O relație dialectică între modelele globale de descriere și lecturile concrete (modelul semiotic al narațiunii/vs/fapt divers, zvon în interacțiunea cotidiană și mass-media; modelul peircian al semnului și actualizarea sa în afiș, reclamă sau caricatură etc.) oferă pe de o parte căile intrării în textul concret, iar pe de altă parte modalitatea ameliorării instrumentelor analitice (evident provizorii și amendabile). Parafrazînd motto-ul parabolă al celebrului eseu asupra antiumanismului contemporan (La pensée '68
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
descriere, a scientizării procedurilor de selecție/circumscriere a corpusului, precum și a identificarii calităților formale ale semnificanților mesajelor. Plusul de diferențiere (de sorginte saussuriană) este cu certitudine un cîștig în plan metodologic și didactic permițînd vizualizarea frapantă (în alb/negru) a afișelor, titlurilor, zvonurilor, deși funcționarea reală in vitro preferă griurile, vagul. Creșterea epistemologică (descoperirea legilor necesare) se cere dublată de un versant praxiologic: "conceperea de acțiuni inteligente, construirea de cunoștințe active care să ne permită să înțelegem întrucîtva ireductibila complexitate a
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
exista separat" (Roman Jakobson apud Gérard Dessons, 1995: 261). Tendința spre regionalizare e potențial nelimitată (a se vedea apariția recentă a semioticii holografiei); simultan însă apare și tendința de unificare a diverselor regiuni în clase în-globante: semiotica imaginii reunește fotografia, afișul, mesajul publicitar, iar semiotica spațiului înglobează semiotica orașului, a străzii, cartierului, locuinței etc., în timp ce semiotica trupului (body language) asociază studiul gestualității, al mimicii, pantomimei, proxemicii etc. Dacă vectorul teoretic conduce spre globalizare, vectorul semioticii aplicate conduce spre atomizare. Prin faptul
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
credinței și regresiei" (Jean Baudrillard, 1968: 198). Din punct de vedere poetic, în sensul precizat de Roman Jakobson în subcategorizarea funcțiilor comunicării, publicitatea oferă un sincretism pertinent literă/text/imagine sau analogic/digital, generînd prin transgresarea artelor clasice propria artă; afișul, filmul publicitar, fotografia etc. instaurează o nouă retorică lingvistică și iconică, dominată de complementaritatea codurilor (utilitar, comercial, socio-cultural și mitic). Bipolaritatea ființei umane, dar și a structurilor gîndirii și limbajului inversează într-un joc subtil trăsăturile semantice fundamentale: animat/vs
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
din sute de mesaje la care sîntem zilnic expuși, percepem efectiv o treime și poate doar a zecea parte are realmente posibilitatea de a ne influența comportamentul. Indiferent de natura publicului (marele public interesat de marile medii tip televiziune, radio, afiș sau clientela specializată a presei tehnice și publicității prin corespondență), de natura mesajului (denotativă și conotativă) și caractersiticile retoricii publicitare (hard selling sau soft selling), mesajele care "trec" sînt cele de implicare prin anxietate sau de implicare prin plăcere. Anxietatea
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
vedere inserția unui nou mod de viață ("style de vie") moda "jeans" la femei, moda "punk" la tineri; • preponderent prismă (pentru segmente de clientelă bine precizate). FUNCȚII SUPORTURI PRESĂ MEDII ECOU presă pentru copii; pentru familie, "curierul inimii"; presa artistică afiș, presă cotidiană, presă regională ANTENĂ cotidiane de informație, ziare satirice, presa underground, reviste enciclopedice, științifice TV, presa de informație, cinematograf AMPLI cotidiane de largă difuzare, presa de scandal radio, TV regionale, cotidiane FOCUS reviste politice, presa de afaceri presa de
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
surprizei sau chiar al dinamitării principiilor logice: • transgresarea principiului non contradicției într-un anunț pentru parfumul L'Inattendu formulat ca: L'Inattendu tant attendu; • transgresarea logicii naturale: "în sfîrșit o publicitate care nu mai este întreruptă de filme" într-un afiș la Festivalul filmului publicitar; "dacă se intră la dumnea-voastră sună la noi" (publicitate pentru un sistem de alarmă care seamănă însă cu celebrele constatări ale doamnei Smith din "Cîntăreața cheală" a lui Eugen Ionescu: "întotdeauna cînd sună la ușă, nu
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
satisfăcător. Conform aceluiași studiu, la întrebarea legată de proveniența informației care a motivat vizita în muzeu în cazul a două expoziții deschise în Aix-en-Provence și Marsilia, 59,3% dintre cei intervievați au declarat ca sursă a informației publicitatea directă prin afișe și panouri publicitare. Sursa informațiilor ce au condus la vizita Muzeului din Marsilia Sursa informațiilor Frecvența Procentaj Publicitate 178 59,3 % Simpatie față de muzee 7 2,3 % Alte surse media 87 29 % Locul de muncă 7 2,3 % Din auzite
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
bune de discriminare (față de febră sau VSH) între evoluția procesului septic și recurențele febrile datorate efectelor adverse ale terapiei (11),evaluării mai bune a eficienței terapeutice decât prin VSH sau hemogramă. - Procalcitonina serică a devenit din 1997 principalul cap de afiș în domeniul testelor care obiectivează inflamația sistemică de etiologie bacteriană. Acestui test i s-au descris următoarele atribute: - orientare privind etiologia SIRS; valorile sale fiind crescute mult mai mult în cazul infecțiilor bacteriene sau fungice decât în SIRS de alte
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
dacă nu chiar imposibil să găsești o companie care să nu pretindă că îi pasă de angajații săi și să nu auzi cât de mult contează aceștia pentru succesul organizației. Toți susțin același lucru, pun aceste cuvinte pe semne și afișe și se laudă oricui stă să asculte despre cum le pasă și cât de mult contează oamenii pentru ei. Problema este că, pentru a vă inspira cu adevărat, nu este de ajuns să o spuneți, trebuie să și acționați în
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
o echipă mai inspirată, dar veți câștiga și tone de idei extraordinare și reacții care vă vor ajuta să vă dezvoltați și să vă perfecționați. +++ în casetă +++ Epilog Puteți să strigați de pe acoperiș că vă pasă și puteți să puneți afișe și anunțuri despre cât de mult contează angajații dumneavoastră, însă numai când o veți demonstra îi veți motiva cu adevărat. +++ Ideea 5. Afacerea dumneavoastră sunt EI Cândva de-a lungul anilor ați auzit despre marea dilemă legată de ce a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
41]. Remodelarea haussmanniană le sugerează artiștilor o nouă imagine a capitalei care se exprimă prin introducerea a noi teme, genuri literare și ne-literare, spații, personaje, raporturi, sărbători, neliniști. Modernizarea comunicațiilor, a ritmului difuzării informațiilor prin telegraf, prin ziare și afișe răspunde necesității tipic pariziene de noutate și senzație. Toate acestea duc la afirmarea unui nou oraș "Parisul eveniment" [Valéry, 1996, p.56], cu importanță capitala și cu semnificația pe care istoria, literatura și arta le reține și le comentează. Fenomenul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
propagandei înseși, indiferent de utilizator. În propagandă, orice relativizare este interzisă, orice acceptare rațională a unei alternative, de asemenea. Opusul, concurentul, rivalul temei de propagandă este fie ignorat, fie denigrat sau demonizat. Adolf Hitler : „Ce s- ar spune despre un afiș menit să laude un săpun și care ar arăta în același timp că și alte săpunuri sunt bune ? Lumea ar clătina pur și simplu din cap. Totuși, exact așa au stat lucrurile cu reclama noastră politică. Scopul propagandei nu este
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
total. Așa au luat naștere agit‑poezd, agit-trenurile. Vagoane care purtau inscripția „Cinematograful sovietic. Teatrul poporului” încep să străbată stepa. În ele se proiectau agitki, filme foarte scurte, adevărate „clipuri” avant la lettre. Firește, mijloacele clasice de propagandă, ziare, broșuri, afișe, erau și ele prezente, dar „kino” era marea atracție. Mulți dintre spectatori vedeau pentru prima oară în viață un film (în 1921, Krupskaia afirmă că 80% dintre tinerii de la sate nu văzuseră niciodată un film), și acela era de propagandă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
interlocutorii își interpretează rolul în comunicare, pentru a-și arăta calitățile, ori pentru a-și descalifica adversarul. Limbajul și transpunerea sa în discurs sînt adesea considerate drept "patronul" tuturor practicilor semnificante. Semiologia a fost introdusă în domeniul imaginilor fixe (fotografii, afișe) sau animate (cinema, televiziune) spre a demonstra mecanismele și eficacitatea simbolică a acestora. Tehnologiile comunicării deschid, din această perspectivă, căi noi, mai ales prin intermediul videoculturii. Muzica, pictura, literatura și toate formele de expresie artistică probează faptul că "textul politic "poate
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
înclinațiile către măsuri mai ușoare (în aceeași manieră prudentă procedînd și gazetarii). Astfel, a fost transpusă în practică o gamă de indicatori, pentru a fi evaluat impactul afișajului politic: recunoașterea, pentru determinarea proporției indivizilor care declarau că au văzut un afiș; atribuirea și confuzia, denotă calitatea întoarcerii afișului la sursă; aprobarea pozitivă și negativă a afișului testat, indică numărul acelora care au apreciat sau nu afișul. Însă calcularea rezultatelor asupra votului este departe de acești indicatori. Studiile privind impactul spoturilor publicitare
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]