28,520 matches
-
mai sunt un mod viabil de a face afaceri. Publicarea cărților este un exemplu bun. Pe piață, eu Îmi vând cartea editorului, care o trimite tipografului. De acolo, ea merge la un vânzător engros și apoi la un vânzător cu amănuntul, unde clientul plătește pentru produs. La fiecare etapa a procesului, vânzătorul mărește prețul pentru a reflecta costurile tranzacțiilor. Dar acum, un număr În creștere de editori - În special de manuale și cărți de specialitate, care necesită aduceri la zi frecvente
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Împreună facilități de producție, resurse financiare și umane pentru a lărgi portofoliul de bunuri și servicii, pentru a lărgi piețele și pentru a reduce costurile și riscurile; rețele de clienți, care leagă Împreună producători, distribuitori, canale de comercializare, vânzători cu amănuntul și consumatori; coaliții de standarde, care aduc Împreună cel mai mare număr de firme posibil, dintr-un anumit domeniu, cu scopul de a le face să adere la standardele tehnice stabilite de liderul industriei respective; rețele de cooperare tehnologică, care
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
față lucrători într-o întreprindere socialistă - sunt încurajați să-și povestească trecutul, se urmărește din alt unghi același proces al configurării structurilor identitare. Culegerea de proză scurtă Cheta la flegmă (1999) - republicată, într-o variantă amplificată cu titlul Proză cu amănuntul (2003) - cartografiază, din perspectiva unui microrealism dus până la patologic și absurd, o umanitate suspendată între remanențele comuniste și „minunata lume nouă” a tranziției. Asamblate după un algoritm cronologic, în funcție de vârstele protagoniștilor (de la copilărie la senectute), povestirile se structurează după principiul
LUNGU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287919_a_289248]
-
jumătate, un bătrânel cam zurliu care folosește umplerea buteliilor ca modalitate de seducție în Ca de fiecare dată -, ele se desfășoară după o logică a detaliului rebel și acaparant, ce destramă iluzia realistă și împinge epicul către grotesc și monstruos: „Amănuntele se substituiau întregului, încet, încet, mintea îi lucra meticulos ca un animal care-și mestecă prada” (Proză cu amănuntul). Mai puțin distilată estetic este piesa de teatru Nuntă la parter (2003), o parabolă a universului concentraționar coagulată în jurul crizei identității
LUNGU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287919_a_289248]
-
se desfășoară după o logică a detaliului rebel și acaparant, ce destramă iluzia realistă și împinge epicul către grotesc și monstruos: „Amănuntele se substituiau întregului, încet, încet, mintea îi lucra meticulos ca un animal care-și mestecă prada” (Proză cu amănuntul). Mai puțin distilată estetic este piesa de teatru Nuntă la parter (2003), o parabolă a universului concentraționar coagulată în jurul crizei identității. Deși ireproșabil sub aspect tehnic - prin proliferarea și uzurparea identităților personajelor, dezagregarea limbajului și simetria dintre spațiul cazon și
LUNGU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287919_a_289248]
-
aspect tehnic - prin proliferarea și uzurparea identităților personajelor, dezagregarea limbajului și simetria dintre spațiul cazon și spațiul clinic -, aici textul dezvăluie o neinspirată intenție demonstrativă. SCRIERI: Muchii, Iași, 1996; Cheta la flegmă, pref. Ovidiu Nimigean, Iași, 1999; ed. (Proză cu amănuntul), Iași, 2003; Nuntă la parter, pref. Alina Nelega, Iași, 2003; Construcția identității într-o societate totalitară, Iași, 2003; Incursiuni în sociologia artelor, Iași, 2003; Povestirile vieții, Iași, 2003. Repere bibliografice: Codrin Liviu Cuțitaru, Despre poezie, „Timpul”, 1998, 1; Radu Voinescu
LUNGU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287919_a_289248]
-
fiul lui Ciubăr-Vodă, simbol, după Vasile Lovinescu, al Monarhului ascuns, un restaurator mundi, iar Ileana este văzută - ca în poema eminesciană Miron și frumoasa fără corp - drept latura nepieritoare, sacră, pe care omul este chemat să o descopere în sine. Amănuntul pitoresc sau burlesc, ineditul unor imagini, de viziune terifiantă, inițiatică ori arătând deșertăciunea lumii („stahia” la pod, „genia”, farmecele țigăncii, dracul Benga, șirul de călăreți mistuiți de nisip, Bogdan vrăjit și făcut „muieratic”), ca și umorul de esență populară, asimilarea
STAMATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289847_a_291176]
-
a-i apăra de afirmații nedrepte sau de acuzații. De-a dreptul mișcătoare sunt rememorările despre B. P. Hasdeu, spiritul tutelar al lui S., bine cunoscut în copilărie. Tot pe apărare e construită și evocarea lui Macedonski, unde intră multe amănunte interesante și bine povestite despre comportamentul său, unele atestând spiritul fantasmagoric al poetului, mistificarea pe care o cultiva. Despre Ovid Densusianu, căruia îi face un delicat portret, completat și cu relatările din capitolul Revista „Vieața nouă” și cercul ei, memorialistul
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
și, apoi, de universitate cu Mihai Eminescu, Ș. a publicat în 1914 un volum de amintiri despre marele poet, carte dintre cele mai serioase și documentate din câte s-au scris, alături de paginile lui Ioan Slavici. Informații prețioase, fapte și amănunte referitoare la felul de a fi al lui Eminescu, expresii și lecturi preferate - toate participă la conturarea unei imagini verosimile a personalității eminesciene. Bun cunoscător al limbii germane, Ș. a tradus, fără talent însă, poezii de Heinrich Heine, Emanuel Geibel
STEFANELLI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289902_a_291231]
-
pentru a le vesti sătenilor prezența cătanelor, iar aceștia reușesc să le pună pe fugă (Clopotarul din Rovine). Un aer tragic-elegiac învăluie aceste mici narațiuni, din care speranța dreptății dispare, eroii Transilvaniei murind „pentr-un hoț de împărat”. Atent la amănunte, S. schițează lapidar atmosfera, din câteva detalii, insistând pe culoarea locală, inclusiv lingvistică, pe lexicul popular regional vechi și rar, pe alocuri poate prea căutat. O viziune carnavalescă asupra lumii (Doina Uricariu) domină pseudocronicile moldovenești din Hurmuzul jupâniței (1968), pastișe
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
cu simbolurile ei uscate, ci însăși realitatea dată. Și, de asemenea în mod semnificativ, în contextul liberal postrevoluționar, poeta a intrat pe terenul publicisticii. SCRIERI: Linia de plutire, București, 1983; Repetiție zilnică, București, 1986; Schițe și povestiri, București, 1989; Câteva amănunte, București, 1990; Alinierea la start, București, 1996; Drept minoritar, spaime naționale (György Frunda în dialog cu Elena Ștefoi), București, 1997; Petre Roman, Mărturii provocate (Convorbiri cu Elena Ștefoi), București, 2002; Transformări, inerții, dezordini. 22 de luni după 22 decembrie 1989
STEFOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]
-
detalii istorice, chiar dacă numeroase personaje, din motive nu întotdeauna clare, sînt trecute sub tăcere (în primul rînd Melania cea Bătrînă, Rufin, Ieronim), sau sînt amintite în trecere (de exemplu, Paulinus de Nola sau Augustin). Numeroase și importante, deși risipite, sînt amănuntele referitoare la liturghie, cărora textul le acordă multă atenție. Bibliografie. Editarea textului grec, trad. fr., amplă introducere de D. Gorce, Vie de sainte Mélanie (SChr 90), Cerf, Paris, 1962, care reia textul publicat de M. Rampolla, Santa Melania Giuniore, senatrice
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
mod logic, pe cele mai cunoscute texte din Scripturi, el a reluat toate instrumentele exegetice obișnuite, cum sînt tipurile și reprezentările simbolice, care abundă în imnurile sale. La Roman nu găsim elemente doctrinale propriu-zise. Cercetătorii au crezut că există unele amănunte care îl apropie de doctrinele teologice ale lui Iustinian, cum e formula „unul din Sfînta Treime s-a întrupat”, care provocase perplexitate la Roma; același lucru se poate spune despre cristologia poetului, asemănătoare cu cea a lui Iustinian. El nu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
a sporit credibilitatea lui Filostorgios mai mult poate decît ar fi meritat-o, pentru că, în fond, narațiunea sa este deformată la fel de mult ca și cea a istoricilor ortodocși. Cu toate acestea, el e un scriitor scrupulos, care cunoaște și prețuiește amănuntele cu adevărat semnificative și folosește sursele cu meticulozitate. în afară de Aetius și Eunomiu, istoricul ne prezintă și alte personalități, între care Wulfila, episcopul goților. Interesul pentru istoria locală începe să fie vizibil o dată cu el și se va răspîndi apoi în istoria
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
pentru a putea prezenta, în cartea a doua, istoria persecuțiilor anticreștine organizate de Sapor al II-lea, regele Persiei. Era vorba de „patimi ale martirilor”, adesea cu caracter popular, din Siria, Persia și Osroene. Mai apar la el și diverse amănunte din viața celor mai cunoscuți monahi, luate probabil din Istoria călugărilor a lui Rufin sau chiar din izvoarele folosite de Rufin și din Istoria Lausiacă a lui Palladius (cf. p. 000), care a fost distrusă. Spre deosebire de Socrate, care de obicei
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
poate, sursa istorică cea mai importantă. Dincolo de această poziție, nu lipsesc însă din opera sa atitudinile specifice unui istoric „laic” care deplînge conflictele provocate de ideologiile religioase și lasă să se întrevadă o anume toleranță. în schimb, este interesat de amănuntele legate de liturghie; sau de monahism, care este, cu siguranță, un fenomen central în secolul al IV-lea; ori, un lucru extrem de interesant pe care l-am amintit deja, e interesat de răspîndirea creștinismului în lumea barbară și persană. Ca
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
p. 150). Analizele aduc deseori în discuție evoluția anterioară a autorilor studiați, receptarea critică a acestora (față de care rareori apar diferențe notabile), precizări despre metoda cea mai adecvată (studierea biografiei, oricît de sumar, în cazul poeților din exil) și chiar amănunte "textualiste" despre scrierea articolelor ("nu sîntem nici la jumătatea articolului despre poezia lui Marin Mincu, am epuizat ceea ce cu o sintagmă încăpătoare am fi numit aspecte metodologice, am apelat la cîteva digresiuni, nu prea multe, ca să nu sufocăm totuși obiectul
"Textualism" sau ontologie by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17140_a_18465]
-
Subiectul". Urmarea este surprinzătoare nu și dacă sîntem atenți la titlul celei de-a doua părți: "Povestiți urmarea"): lucrurile se întîmplă întocmai, copiii devin adulți, adulții, copii și încurcăturile se țin lanț. Pînă aici nimic extraordinar. Dacă intrăm însă în amănuntele de tehnică narativă ale acestui roman, ies la iveală conexiuni fascinante. Tatăl unuia dintre copii (Igor) este mort dar, în același timp, este... naratorul acestei povești. Efectul este ciudat de firesc: metatextul romanului, în care naratorul tradițional putea comunica în
Imaginația nu înseamnă minciună by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17141_a_18466]
-
țara noastră îl datorăm profesorului Dimitrie Ionescu de la liceul „Gheorghe Lazăr” din București. Acest regulament era încadrat în „Tratatul de jocuri școlare pentru uzul tuturor școlilor de ambele sexe”, și a apărut în anul 1895. În intenția de a prezenta amănunte privind regulamentul acestui joc, în numărul 7, din decembrie 1907, al revistei „Din lumea sporturilor”, publicație apărută sub conducerea cunoscutului campion de „greco-romane”, Mitică Dona, apare un articol intitulat „Practica foot-ball-ului”, articol pe care îl vom reda în continuare, fără
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
degajă impresia că nu am avea în față originalul însuși. De altfel, Petruța Spânu este deja un nume de referință, atât ca traducător, cât și ca interpret al literaturilor franceză și belgiană. Dumitru Scorțaru este atent la situarea geografică, la amănuntele de peisaj, la detaliile toponimice și etnografice. O recuzită bogată care, folosită în note, destăinuie interesul, deosebit al lui Nicolae Suțu pentru cadrul material al descrierilor sale. Deplinătatea informațiilor lui Gh. Macarie din tabloul cronologic și din postfață este bun
Seducția manuscriselor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14974_a_16299]
-
pe vremea cînd acesta se afla la Cotroceni. D-na Roșca a făcut parte din echipa care asigura asistență medicală președintelui Constantinescu. Cronicarul a citit de cîteva ori scrisoarea d-nei doctor - pare verosimilă în litera ei, dar mai aflînd unele amănunte din biografia publică a d-sale, scrisoarea pierde serios din credibilitate. După ce a făcut parte din echipa de la Cotroceni, d-na Roșca a fost repartizată la Guvern, pentru a asigura asistență medicală premierului Năstase. Pentru cineva care afirmă că l-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14963_a_16288]
-
exact o săptămînă înainte în Monitorul Oficial prin care (ce mai tura-vura!) se confiscă imobilul destinat Bibliotecii Naționale. Acesta va deveni, cînd va fi finalizat, sediul Guvernului. Banii pentru finalizare provin de la Ministerul Culturii și de la Ministerul Educației și Cercetării. (Amănunte în editorialul României literare). Înaintea paginii din Adevărul, aveam doar informații parțiale. Bibliotecarii au ieșit în stradă. Sindicatele i-au susținut. Fondul de carte, rămas definitiv, prin confiscare, fără sediu, se află risipit în depozite pline de apă și nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14988_a_16313]
-
adevărat sens al cuvîntului. închipuiți-vă că sînteți obligați să stați "la saună" 19 ore! Nici în Viena nu se face exces de aer condiționat, de unde trag concluzia că verile fostei capitale imperiale erau mai degrabă blînde. Cel mai drăguț amănunt al verilor vieneze sînt vrăbiile. Zoologii ar putea nota apariția unei noi specii: vrabia domestică de restaurant. într-adevăr, în toate grădinile de vară există asemenea ființe mărunțele, care vin țopăind printre solnițe, tacîmuri, farfurii și pahare, considerîndu-se invitate la
Vara prin Europa by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15006_a_16331]
-
doctorat în 1958 și tipărită în 1965 sub titlul Contribuții la cunoașterea activității lui G. Ibrăileanu în etapa sa socialistă (1889-1895), este o reconstituire a unei perioade esențiale în primul rând sub raport formativ din viața criticului ieșean, în care amănuntul biografic, descoperit în documente de arhivă și în mărturii ale contemporanilor, se îmbină cu analiza publicisticii de început, pentru a se configura un portret intelectual veridic. Cărțile următoare pornesc mai toate de la materialul didactic utilizat pentru redactarea propriilor cursuri. Dintre
LAUDAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287753_a_289082]
-
altă serie de contribuții este aceea a lucrărilor didactice scoase în editura Universității ieșene: Grigore Ureche (1969), Studii și articole despre Dosoftei, mitropolitul Moldovei (1975), Ion Neculce și alte studii de literatură română veche (1975) ș.a. Cercetător sedus de exactitatea amănuntului și de geografia interioară a unei personalități, avându-i drept modele pe profesorii Dan Simonescu și P.P. Panaitescu, L. a cultivat studiul aplicat, exact, dovedindu-se egal cu sine în insistenta obiectivare, în recursul la o expresie clară, cu discrete
LAUDAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287753_a_289082]