6,796 matches
-
câteodată armonia detaliilor unei existente oricum prea-pline. Senzația de viață ce dă pe dinafara, dar și vidul zgomotos deopotrivă rămân principalele coordonate ale intrigii din proza lui George Bălăiță. El a inaugurat în proza noastră dezordinea modernă, poetica haosului cu ambiția chintesenței. Cum altfel să faci ordine în haos? Privită îndeaproape, literatura scriitorului băcăuan operează la nivelul viziunii cu dezordinea. Un concept manierist, ce făcea istorie în arta de multă vreme. Dacă tragem linie, intuițiile lui Bălăiță din proza țintesc două
George Bălăiță () [Corola-website/Science/297708_a_299037]
-
aparținând Prusiei, conform Congresului de la Viena, a fost creat Marele Ducat Poznań, ducatul autonom în cadrul regatului Prusiei, care nu făcea parte din Confederația Germană. Guvernul prusac l-a creat pentru a stabiliza situația în acest teritoriu și pentru a liniști ambițiile naționale ale polonezilor. După revolta din noiembrie în Polonia Congresului, sprijinită de locuitorii regiunii, autonomia ducatului a fost minimizată și, apoi, după revoltele velicopolone din 1846 și 1848, abolită în integralitate. Administrația prusacă a schimbat denumirea regiunii în "Provincia Posen
Roma () [Corola-website/Science/296557_a_297886]
-
aparținând Prusiei, conform Congresului de la Viena, a fost creat Marele Ducat Poznań, ducatul autonom în cadrul regatului Prusiei, care nu făcea parte din Confederația Germană. Guvernul prusac l-a creat pentru a stabiliza situația în acest teritoriu și pentru a liniști ambițiile naționale ale polonezilor. După revolta din noiembrie în Polonia Congresului, sprijinită de locuitorii regiunii, autonomia ducatului a fost minimizată și, apoi, după revoltele velicopolone din 1846 și 1848, abolită în integralitate. Administrația prusacă a schimbat denumirea regiunii în "Provincia Posen
Polonia () [Corola-website/Science/296619_a_297948]
-
Hugh Seton-Watson (fiul lui R.W. Seton-Watson), a confirmat prin documente că politica agrară de confiscare pe care o ducea Carol al II-lea era în beneficiul propriu, notând: „Vanitatea imensă a profesorului Iorga l-a propulsat în mâinile regelui.” Ambiția imprudentă a lui Iorga este menționată de istoricul cultural Z. Ornea, care îl enumeră, printre alții, pe Iorga, în rândul celor care se opuneau invalidării lui Carol. În scurt timp, sprijinul lui Iorga pentru monarhul controversat a dus la ruperea
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
întârzia aderarea cu un an. Cele mai problematice capitole au fost Justiția și Afacerile Interne și Politica în Domeniul Concurenței. La 1 iulie 2013, a aderat încă un stat la Uniunea Europeană: Turcia este un candidat oficial la aderarea la Uniunea Europeană. Ambițiile europene ale Turciei datează de la Acordurile de la Ankara din 1963. Turcia a început negocieri preliminare pe 3 octombrie 2005. Totuși, analiștii consideră că această țară nu va adera mai devreme de 2015, datorită numărului mare de reforme economice și sociale
Extinderea Uniunii Europene () [Corola-website/Science/296895_a_298224]
-
artă Serghei Șciukin a fost rechiziționată pentru a deschide „primul muzeu de artă occidentală”. Vasili Kandinski a fost numit director al Muzeului Culturii Artistice, înființat în 1919, și a deschis numeroase muzee de provincie. Aici, din nou, lipsurile au limitat ambițiile regimului. Din cauza lipsei de fonduri pentru reconstrucție, cele mai multe dintre proiectele de arhitectură și de inovație nu au putut fi finalizate. Noul mediu politic și cultural a favorizat apariția unor curente noi și unor dezbateri între școli. Potrivit lui , „înăuntrul acestei noi
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
în Rusia, până într-acolo încât se vorbea de o „a doua revoluție” în anul 1930: naționalizarea integrală a terenurilor, planul cincinal scoțând brusc URSS din înapoiere. Toate acestea cu prețul greu și ascuns a milioane de victime, consecință a ambiției totalitare a puterii de stat. Cauzele acestei „degenerări” sunt explicate diferit. Pentru anarhiști, ele se datorează principiilor „autoritare” ale partidului bolșevic. Pentru alții, cum ar fi unii liberali, aceasta își are rădăcinile în ideile lui Karl Marx. Pentru mai mulți
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
vreme o stabilise pentru invadarea Cehoslovaciei. Întâlnirea s-a încheiat amiabil, Chamberlain mărturisindu-i lui Hitler speranțele că se pot rezolva și alte probleme europene în același spirit, și Hitler lăsând să se înțeleagă că regiunea Sudetă i-a îndeplinit ambițiile teritoriale în Europa. A zburat înapoi la Londra, declarând că „acum depinde de cehi”. Propunerile lui Hitler au întâmpinat rezistență, nu doar din partea francezilor și cehilor, ci și din partea unor membri ai cabinetului lui Chamberlain. Nu se prefigura niciun acord
Neville Chamberlain () [Corola-website/Science/298299_a_299628]
-
guvernul său: Speranța de a face ceva pentru a îmbunătăți condițiile de trai ale săracilor a fost cea care m-a adus în amurgul vieții în politică, și mă mulțumește că am reușit să îmi îndeplinesc o parte din această ambiție, deși permanența sa este pusă la încercare de distrugerile războiului. În rest, nu regret nimic din ce am făcut și nu văd ce ar trebui schimbat din ceea ce ar fi trebuit să fac. De aceea, sunt mulțumit să accept soarta
Neville Chamberlain () [Corola-website/Science/298299_a_299628]
-
întrevăzut viitoarea sa abilitate de a organiza deplasarea la viteze mari a unor unități de armată. În drumul lor, mai mulți membri din anturajului au notat barbaricul și, în viziunea lor, mizerabilul standard de trai al satelor. Caesar, demonstrându-și ambiția, a replicat: „Din partea mea, aș prefera să fiu primul om între acești inși, decât al doilea în Roma”. În timpul mandatului de guvernator, Caesar și-a întărit relația cu popoarele celtice, ceea ce s-a dovedit a fi fost un factor important
Iulius Cezar () [Corola-website/Science/298363_a_299692]
-
primit proconsulatul Galiei Cisalpine și al Illyriei, oferindu-i-se oportunitatea de a își egala victoriile politice cu gloriile militare. Acest post, cu o durată de cinci ani, fără precedent într-un domeniu relativ sigur, era un semn evident al ambiției lui Cezar pentru cuceriri externe. Viitoarele campanii conduse de Cezar erau, din acest moment, la propria sa discreție. Ca un plus de noroc, guvernatorul Galiei Narbonensis murise, provincia fiindu-i, de asemenea, încredințată lui Cezar. Pe la 59 î.Hr., Cezar dispunea
Iulius Cezar () [Corola-website/Science/298363_a_299692]
-
Idele lui Marte“. În ziua întrunirii Senatului, Cezar a fost atacat și înjunghiat de moarte de către un grup de senatori, care se intitulau "Liberatorii (Liberatores)"; aceștia și-au justificat acțiunea spunând că au comis tiranicid, nu crimă, apărând Republica de ambițiile monarhale pretinse de Cezar. Printre asasinii care s-au închis în Templul lui Jupiter se aflau Gaius Trebonius, Decimus Junius Brutus, Marcus Junius Brutus și Gaius Cassius Longinus; Cezar le grațiase majoritatea crimelor și chiar îi avansase în carieră. Marcus
Iulius Cezar () [Corola-website/Science/298363_a_299692]
-
Cordoba, fost portar Columbia , Echipa juca cu o minge, Hagi avea nevoie de un alt balon, doar pentru el" - Ramon Mendoza, fost președinte Real Madrid ,Hagi este unul dintre copiii mei, nu am ascuns niciodată asta. Este un garant al ambiției și al seriozității" - Radomir Antic, fost antrenor al lui Hagi la Real Madrid ,L-am urmărit pe Hagi încă de pe vremea când avea 16-17 ani. La un moment dat, m-am hotărât să trimit un emisar la București pentru a
Gheorghe Hagi () [Corola-website/Science/297184_a_298513]
-
parte a locuitorilor din satele aservite și-au pierdut pământul, reușind însă să-și păstreze libertatea. Situația internațională a Țării Românești s-a schimbat în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, mai ales în ultimele două decenii, datorită ambițiilor habsburge, care au angrenat reacția celorlate puteri: Imperiul Otoman, care arătase tot mai multe semne de slăbiciune trebuia să reacționeze, în timp ce Franța și Anglia doreau păstrarea statu quo-ului; Rusia manifesta prime ambiții, iar Polonia făcea revendicări asupra țărilor române. Conform
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
-lea, mai ales în ultimele două decenii, datorită ambițiilor habsburge, care au angrenat reacția celorlate puteri: Imperiul Otoman, care arătase tot mai multe semne de slăbiciune trebuia să reacționeze, în timp ce Franța și Anglia doreau păstrarea statu quo-ului; Rusia manifesta prime ambiții, iar Polonia făcea revendicări asupra țărilor române. Conform lui Ionescu și Panait, țările române, semiautonome, trebuiau să devină din obiecte ale istoriei subiecte al acesteia. Din diferite considerente, actorii mari (otomanii, habsburgii și rușii) au preferat să atragă țările române
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
vechi-testamentare a lui Moise, Aaron, Solomon, alese de Dumnezeu atât drept conducători spirituali, cât și politici. Conform istoricei Violeta Barbu, desele mențiuni ale împăratului roman Constantin cel Mare în panegiricele închinate lui Brâncoveanu nu se datorează asemănării de nume sau ambițiilor imperiale ale domului valah, ci sunt de pus pe baza simbolisticii împăratului roman care a fost primul proclamat și preot și contopea deci, în aceeași persoană, puterea spirituală și puterea temporală. Acest topos este ilustrat și într-o scrisoare din
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
mai produc, iar CFR-ul retrogradează în B, braț la braț cu marea rivală locală Universitatea, într-unul din cele mai dezamăgitoare sezoane din istoria fotbalului clujean. În primul sezon de după retrogradare, CFR-iștii acuză șocul și renunță rapid la ambițiile luptei pentru promovare. Deși face un sezon excepțional, CFR-ul pierde promovarea la mare luptă cu FC Baia Mare. În anul următor, CFR-ul stă în umbra celor de la "U". Finalul campionatului 1979-1980 îi găsește pe feroviari în zona retrogradării, lucru
CFR Cluj () [Corola-website/Science/297453_a_298782]
-
de ex. când Zeus își izgonește fiica (Thetis), îi cere: "Du-te fără ca Hera să te poată zări" ("Iliada", I, 522-523); aceștia au nevoie de informatori și crainici, ca să afle despre mersul lumii; sunt supuși surprizelor și manevrați de certuri, ambiții, orgoliu, capricii, fiind impulsivi și răzbunători (deși unii "teologi" antici, ca Hesiod, au încercat să justifice aceste trăsături). Tot panteonul olimpian - lipsit de măreție -duce o viață de clan certăreț lipsit de norme morale, incestuos, excesiv în actele erotice. În ciuda
Mitologia greacă () [Corola-website/Science/297482_a_298811]
-
cu resentimente din PNL, Take Ionescu a comis prima mare greșeală politică a carierei sale, pe care neavând tăria de a o recunoaște, își justifica gestul prin rațiuni considerate de el morale și politice. "„În realitate rațiunile erau determinate de ambiții personale, urmărind o carieră rapidă.”" Participarea la acțiunile „"Dizidenței"” liberale și ale „"Opoziției Unite"” În următorii ani, Take Ionescu și gruparea „Dizidența” s-a menținut pe o linie antiguvernamentală, fără însă a se alia cu opoziția conservatoare. La 15 noiembrie
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
a a sintetizat cel mai bine această continuă luptă pentru șefia Partidului Conservator, care avea să ducă în cele din urmă chiar la dispariția acestuia: "Acum vreo 30 de ani au apărut pe firmamentul politic al României Mici trei tineri, ambiția cărora a fost șefia partidului conservator. Acești trei tineri se numeau Take Ionescu, Alexandru Marghiloman și Neculae Filipescu.<br>Pentru această șefie ei s-au zbătut, au repudiat idealuri, au jertfit convingeri, au nesocotit prietenii, au răbdat umilinți, au consimțit
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
justifică toate prostituțiunile."” Un portret realizat cu metodele și mijloacele științei grafologiei îi face sociologul Henri Stahl, care a lucrat în epocă în calitate de șef al stenografilor de la Camera Deputaților. În viziunea sa, Take Ionescu era "„un temperament mânat de o ambiție arzătoare, dominatoare, protegiuitoare, de o rară putere de inițiativă, impulsivă, nerăbdătoare, iritabilă, autoritară. Un om de talent, cu o minte practică, realizatoare, dar de o cultură insuficientă, și fără originalitate. Un mare impresionabil, care se deprimă ușor, până ce tenacitatea lui
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
încorporată în Dubla Monarhie prin acceptarea Crizei bosniace, era administrată în comun de către ambele jumătăți ale monarhiei. Următoarele tabele arată rezultatele recensământului din 31 decembrie 1910. Spre deosebire de multe alte mari și mijlocii puteri europene, Austro-Ungaria nu avea nici un fel de ambiții coloniale. Singura posesiune neeuropeană a Dublei Monarhii a constat, între 1901 și 1917, într-o mică concesiune în orașul chinez Tianjin ("Tientsin"). Imperiul chinez a trebuit să cedeze acest teritoriu ca urmare a participării cu succes a Austro-Ungariei la înfrângerea
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
cel mai numeros și cu cea mai puternică tradiție istorică din Monarhia Habsburgică. Acest stat al slavilor de sud ar fi trebuit, în interesul întregii monarhii, pe de o parte să slăbească Ungaria și pe de altă parte să contracareze ambițiile sârbilor de a crea Serbia Mare. Însă trialismul a exclus o soluție cuprinzătoare a problemei naționalităților. Trialismul croat a luat în considerare, ca planul lui Hohenwart de reconciliere a cehilor din 1871, doar statutul național al unui singur grup etnic
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
le cunoaște lumea”". Poetul George Coșbuc a fost, în același timp, și un original exeget, creator lucid și îndrăzneț al unui sistem personal de interpretare, prin "La Tavola ronda", comentariu scris în limba italiană, "„mic monstru de erudiție și de ambiție culturală”." Postum, în 1925, 1927 și 1931 apare traducerea celor trei părți ale "Divinei Comedii", bardul năsăudean impunându-se, în acest domeniu al activității sale de traducător, ca un întemeietor. Traducerile sale sunt o deschidere spre universalitatea limbajului poetic românesc
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
mama sa i-a permis să plece. El s-a înscris în "Realschule" din Steyr în septembrie 1904, unde comportamentul și performanțele sale au prezentat unele îmbunătățiri. În 1905, după ce a susținut repetat examenul final, Hitler a părăsit școala fără ambiții de continuare a studiilor sau planuri clare pentru o carieră. Din 1905 Hitler s-a mutat la Viena. Timp de șase ani a dus o viață mizeră boemiană în cele mai sărace cartiere ale orașului, singura sursă de venit fiindu
Adolf Hitler () [Corola-website/Science/296715_a_298044]