8,321 matches
-
vizibile, reconstituindu-le într-un stil marcat de o verbalitate vioaie și accentuat de o puternică ironie. Dacă pentru Mihail Batog Bujeniță zborul este o „poezie matematică”, l iteratur a vine ca o împlinire și ca o eliberare de sub o aparență conformistă și ordonată sub care fierbeau un spirit ludic și o determinare mercuriană. Obține în anul 2002 un încurajator premiu la secțiunea pentru literatură a Festivalului umorului „Constanti n Tănase ” de la Vaslui, în același an tipărindu-și primul volum de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cu o formă dreptunghiulară, lungă de 100 de metri. La ambele extremități se află doi stîlpi înalți de 2 metri și 40, la distanță unul de altul de 6 metri 30, uniți printr-o bară transversală, astfel încît să dea aparența unor porți așezate față în față și care se numește goal. În joc se întrebuințează o minge mare de piele ovală (n.a. ?!) și obiectul ambelor partide este de a face ca printr-o lovitură de picior, să azvîrle mingea de
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
Numai rezistoarele, în circuitele alternative nu schimbă forma legilor din circuitele electrice alimentate cu tensiuni continue. În circuite de curent alternativ condensatoarele și bobinele introduc noi mărimi fizice ca: defazajul, reactanțe capacitive, reactanțe inductive, impedanțe, factori de putere, puteri reactive, aparențe, valori instantanee ale t.e.m. și ale intensității curentului, valori maxime ale t.e.m. și ale intensităților curenților, autoinducția, rezonanța etc. În circuite de curent alternativ, condensatorul electric închide circuitul electric, pe când în circuitul de curent continuu îl întrerupe. Bobina
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
puterea instrumentală se destramă. A trăi nu înseamnă a fi. A trăi este doar condiția necesară a lui a fi. Pare că ceea ce contează este identificarea condiției suficiente a lui a fi și realizarea ei. Cochetăm atât de mult cu aparențele, încât ajungem chiar să credem că ele ne definesc viața și statutul existențial în univers. Când suntem săraci sufletește, ne credem importanți și puternici; vrem să primim de la ceilalți atenție și considerație; ne concentrăm pe modul cum ne tratează aceștia
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
retrimite și ne orientează spre o deschidere nelimita‑ tă și spre ceea ce este de nedespărțit și de neînvins. Observăm că în arta icoanei culorile codificate (auriul, roșul, galbenul, albastrul etc.) nu seamănă cu nici un lucru presupus în mod intrinsec colorat. Aparența lor se manifestă într‑un câmp pur semiotic (în acest caz câmpul liturgic) în care ele enunță eternitatea, divinitatea, gloria, umanitatea etc.; culorile nu valorează drept semn al culorilor vizibile care s‑ar voi să se vadă dat fiind că
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
încercat Michelangelo să‑l înalțe lui Dumnezeu este fără îndoială, edificiul dedicat întru totul frumuseții: este un triumf fără egal în istoria artei, un fenomen unic. Succesul s‑a datorat capacității artistului de a ține sub control forțele sale în aparență contradictorii. Spre deosebire de artiștii care l‑au precedat, Michelangelo a aspirat să se înalțe prin contemplarea frumuseții. Aceasta era o încercare periculoasă, căci contemplarea frumuseții umane nu se poate realiza niciodată pe deplin în si‑ guranță. Michelangelo s‑a concentrat pe
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
de armonia acestei îmbinări de cuvinte extrase din rândurile articolului ce descriau ceremonia de încoronare a regelui englez George al V-lea, ca împărat al Indiei. În creația debussystă, magica alăturare de cuvinte citată în finalul evocării sonore rămâne doar aparența unei intenții reale de decodare a acestui univers poetic. Printr-un joc subtil încifrat de inconfundabilul spirit debussyst, se urmărește în fapt amplificarea „misterului nerostit” al muzicii și tulburarea interiorului nostru până la dobândirea supremului acces în lumea enigmatică a ezotericului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
retrimite și ne orientează spre o deschidere nelimita‑ tă și spre ceea ce este de nedespărțit și de neînvins. Observăm că în arta icoanei culorile codificate (auriul, roșul, galbenul, albastrul etc.) nu seamănă cu nici un lucru presupus în mod intrinsec colorat. Aparența lor se manifestă într‑un câmp pur semiotic (în acest caz câmpul liturgic) în care ele enunță eternitatea, divinitatea, gloria, umanitatea etc.; culorile nu valorează drept semn al culorilor vizibile care s‑ar voi să se vadă dat fiind că
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
încercat Michelangelo să‑l înalțe lui Dumnezeu este fără îndoială, edificiul dedicat întru totul frumuseții: este un triumf fără egal în istoria artei, un fenomen unic. Succesul s‑a datorat capacității artistului de a ține sub control forțele sale în aparență contradictorii. Spre deosebire de artiștii care l‑au precedat, Michelangelo a aspirat să se înalțe prin contemplarea frumuseții. Aceasta era o încercare periculoasă, căci contemplarea frumuseții umane nu se poate realiza niciodată pe deplin în si‑ guranță. Michelangelo s‑a concentrat pe
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Pe măsură ce va crește, independența care i s-a acordat îl va ajuta să-și identifice propriile atitudini și să aleagă meseria care i se potrivește cel mai bine, să își îndeplinească propriile vise, nu pe cele ale părinților. Cu toate că în aparență stilul democratic are numai avantaje, totuși e bine să menționăm faptul că un copil crescut în acest mod se va adapta cu greu stilului autoritar (pe care îl poate întâlni la școală, în grupurile de prieteni, armată etcă. El ar
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
oamenilor: prezintă o scenă dominată de moarte, violență, suferință și neajutorare. El folosește doar culorile alb și negru pentru a crea o tonalitate sumbră. Haosul predomină. Forma corpurilor este bazată pe scheme geometrice deformând realitatea pentru un efect șocant. În ciuda aparențelor, această operă nu reprezintă distrugerea realismului. Ea pune sub semnul îndoielii realismul iluzoriu, care reproduce ceea ce vedem. Realismul iluzoriu nu este nici obiectiv, nici absolut și nici unicul posibil el este doar rezultatul pur al convenției. Guernica înfățișează o realitate
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
o exprimă în poezie. Ilustrând planul zeităților Olimpului, Apollo și Dionysos apar în prim plan. Zeul tălmăcitor de vise sau prevestitor (în concepția vechilor greci) apare asemeni unei figuri strălucitoare a luminii, relevând adevărul superior și perfecțiunea stărilor, propria existență, „aparența aparenței” o satisfacție a dorului primordial de aparență ce înfățișează lumea apolinică a frumuseții și a tot ce ascunde sub ea. Prin noblețea atitudinilor sale, Apollo ne arată necesitatea acestei lumi a chinurilor, pentru ca, prin ea, omul să fie constrâns
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
exprimă în poezie. Ilustrând planul zeităților Olimpului, Apollo și Dionysos apar în prim plan. Zeul tălmăcitor de vise sau prevestitor (în concepția vechilor greci) apare asemeni unei figuri strălucitoare a luminii, relevând adevărul superior și perfecțiunea stărilor, propria existență, „aparența aparenței” o satisfacție a dorului primordial de aparență ce înfățișează lumea apolinică a frumuseții și a tot ce ascunde sub ea. Prin noblețea atitudinilor sale, Apollo ne arată necesitatea acestei lumi a chinurilor, pentru ca, prin ea, omul să fie constrâns să
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Apollo și Dionysos apar în prim plan. Zeul tălmăcitor de vise sau prevestitor (în concepția vechilor greci) apare asemeni unei figuri strălucitoare a luminii, relevând adevărul superior și perfecțiunea stărilor, propria existență, „aparența aparenței” o satisfacție a dorului primordial de aparență ce înfățișează lumea apolinică a frumuseții și a tot ce ascunde sub ea. Prin noblețea atitudinilor sale, Apollo ne arată necesitatea acestei lumi a chinurilor, pentru ca, prin ea, omul să fie constrâns să făurească viziunea eliberatoare. Sub masca dionisiacă se
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
peste orice fel de principii morale, motivația secolului în care trăim pare a fi pur financiară; cultura și-a pierdut influența și, dacă în trecut respectul celor din jur nu o excludea, astăzi stima se măsoară în valoarea lucrurilor, în aparențe, fără a se intersecta cu minima cultură generală. Trăim într-o lume a valorilor răsturnate, desemantizate, unde societatea de consum își dezvăluie tot mai mult pervertirea. (Diferența dintre vremurile pe care le trăim și Evul Mediu este frapantă din multe
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
pentru hazardul creator de personaje mecanomorfe, insidios monstruoase, decât de suprarealismul adversar principial al lucidității, Urmuz a întreprins o critică în esență grotescă, unică în felul ei, a literaturii, căreia nu-i lăsa nici o speranță de supraviețuire. De aceea, în ciuda aparenței hilare, de bufonerie a scrierilor sale, i se opune, într-o tensiune abia mascată, un fond tragic, dizolvant. Noul curent Dada este anticipat de versurile ironice, curent al cărui promotor va fi Tristan Tzara. Acesta cere deconvenționalizarea limbajului poetic, în
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
celorlalți; se creează un contrast între multitudinea de feluri de muzică și imposibilitatea regăsirii în unul dintre ele. Oamenii sunt atât de ocupați, încât privesc superficial chiar și arta neplastică, mulțumindu-se cu ceea ce aud, cu ceea e frumos în aparență, dar nu are un mesaj. Raportându-ne la ceea ce reprezintă într-adevăr grotescul în muzica existentă astăzi, putem oferi ca exemplu o formație de „death metal” cu începuturile în 1983 - Necrophagya. Derivat din două cuvinte grecești substantivul „nekron” (cadavru) și
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
uitării. Suferința uitării e imposibilitatea creării unei identități concrete, bazate pe dovezi palpabile. Un act care să dovedească cine sunt e semn al faptului că exist unul prozaic, dar real, în care se implică o sumedenie de factori ce creează aparența unei personalități. Esența nu e intuită de formele cunoașterii unui exoschelet care adăpostește o larvă în proces de metamorfozare. Cunoașterea e uitare și epurare uit mare parte din cine sunt sau din ceea ce știu ca să cunosc mai departe - și, cu
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
găsește în această ipostază, „în dreptul ferestrei, privind spre gradină.” Hildegard îl călăuzește în acest univers straniu, a cărui explicare este de neconceput. Gavrilescu intră în ireal, fiind însă un jucator inconștient al acestuia, neînțelegând că în universul real totul este aparență, fără valoare de adevăr, că adevărata factualitate este conținută de acest neloc și netimp în care a intrat. Drumul său final, într-o trăsură condusă de un birjar bătrân numai în aparență, este drumul spre vis, spre locul unde totul
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
acestuia, neînțelegând că în universul real totul este aparență, fără valoare de adevăr, că adevărata factualitate este conținută de acest neloc și netimp în care a intrat. Drumul său final, într-o trăsură condusă de un birjar bătrân numai în aparență, este drumul spre vis, spre locul unde totul nu pretinde a fi adevăr, ci este iluzie: „ Hildegard... Daca nu te-aș fi auzit vorbind cu birjarul, aș crede că visez... Toți visam, spuse. Așa începe. Ca într-un vis”. Lumea
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Alte cuvinte trace: „vatră”, „magură”, „bîr”, „căciulă”, „buză”, „mânz”, „zgardă”, „ghimpe”, „urdă” etc. Oare nu însuși Orfeu a compus Miorița? Surprindem existența unui Orfeu al românilor. Orfismul modern îl regăsim și în lirica lui Barbu, în opera După melci. În aparență un text pentru copii, prin atmosfera ludică și prin limbajul colocvial, După melci reprezintă o întâmplare din viața unui copil și consecințele morale ale acesteia. Poemul începe cu o confesiune marcată de inocență: „Eram mult mai prost pe-atunci...”. Acesta
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
despre viață cu dimensiunile ei tragice, comice sau poetice in egală măsură. Personajele din basme și cele întruchipate de măști sunt proiecții ale dorinței omului de a asocia binele cu frumosul și răul cu urâtul, dar și a căutării dincolo de aparențele înșelătoare ale unei imagini frumoase/urâte care ascunde esențe contrare. Din această perspectivă putem înțelege mai ușor fascinația pe care măștile o exercită asupra privitorilor din toate timpurile. Teatrul popular și-a asumat conceptul de „urât” dându-i identitate, transformându
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
de înțelegere a semenilor; o formă sau un mesaj mult prea încifrat ar îndepărta creatorul de publicul său, ar îngreuna comunicarea, fie ea și metaforică. Acest aspect determină o mare varietate de forme prin intermediul cărora urâtul să-și depășească limitele aparențelor fizice și, prin contrast, să aducă în atenție raporturile reale dintre oameni, dintre moral și instinctual, dintre dorință și putință. Din galeria urâților „fac parte toate măștile personaje nefaste: dracii, vrăjitoarele, zgripțuroaicele, moartea etc. iar din ceata frumoșilor fac parte
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
locul de evocare este în general o răscruce solitară, unde magicianul se înconjoară de un cerc pe care spiritele nu-l pot trece. O dată pactul încheiat, demonul îl insoțește pe magician, căruia i-a promis serviciile sale, luând forma unei aparențe inofensive, cel mai adesea a unui câine negru. Tradiția a transmis multe asemenea istorii cu magicieni, foarte cunoscut fiind cazul legendarului Simon Magul cunoscut la Roma ca Faustus ("Favorizatul"). O altă legendă foarte răspandită în secolele V-XVI este legenda
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
cunoașterii sale realitatea. În felul acesta, el a luat contact cu Adevărul lumii, pactizând, prin Mefisto, cu principiul Vieții, adică numai cu principiul distrugător, cu ceea ce devine; în această cunoaștere a lumii reale, oferită de partenerul său, sunt cuprinse temporalitatea, aparența, efemerul. Aici a trăit și a creat faust cu sprijinul lui Mefisto și, bineînțeles, cu a celor cinci surori cărunte ( Grija, Vina,Nevoia, Lipsa, Frica) , reprezentantele Vieții, opuse luminii și liniștii supreme<ref id=”9”>Brucăr, I., Despre neant, Societatea
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]