13,069 matches
-
profesor istorie Suciu Rodica - inginer Mazilescu Sanda - profesor franceza Pocitan Ion -profesor educație fizică Baltă Liviu - maistru Drăgoiescu Codruța - profesor fizică Natăluca Horia - profesor fizică Stoica Emilia - profesor limba romana Slăvescu Gheorghe - maistru Bărbosu Mihai - maistru Profesori Să facem un arc peste timp și să readucem în memorie numele cadrelor didactice care au dat viață acestei școli de-a lungul anilor: Aftenie Ilie - maistru mecanic Alexandru Victoria - maistru textile Anghel Iuliana - maistru textile Anghel Petru - inginer mecanic Anton Daniela - inginer mecanic
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
demonilor. Este zeița cu 1000 de nume, ca și Vishnu, soțul ei. Domeniul dragostei îl împarte cu fiul ei, Kama, Eros la greci, Cupidon la romani, și este reprezentat ca un adolescent călare pe un papagal și înarmat cu un arc cu săgeți, săgețile aveau în vârf câte o floare. Cei atinși de săgețile lui Kama se îndrăgosteau și se iubeau. Și zeul Kama simbolizează dorința apropierii, împerecherii, dragostea sub toate formele. I se atribuie: veselia, dorința de petrecere, libertinajul, arta
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
al creației. El a unit pe Uranus cu Geea și de aceea este considerat creatorul pământului și al cerului. Mai târziu apare ca fiu al Aphroditei și al lui Ares. Este reprezentat ca un copil frumos, înaripat ce purta un arc cu săgeți. Cei care erau atinși de săgeți se îndrăgosteau și se iubeau ori se urau. El este cel ce a generat iubirea dintre Didona și Enea, Daphne și Apollo. El însuși s-a îndrăgostit de Psyche. Statuia lui era
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
1488-1505) va ocupa râvnitul tron. Agnès Sorel (1421-1450) Considerată de cei care au prezentat romanțat istoria ca fiind prima metresă oficială a unui rege, lui Carol al VII-lea, regele Franței (1422-1462), cel ce a încheiat victorios, cu ajutorul Ioanei D'Arc, Războiul de 100 de ani. Era fiica unor nobili: Jean Soreau și Catherine de Maignelais, a primit o educație aleasă. Frumusețea deosebită, gingășia și inteligența au propulsat-o să devină domnișoară de onoare a reginei Siciliei, Isabella, cumnata regelui Carol
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Despre ea se spune că a avut 1000 de amanți și i se atribuie butada: Copilă, am iubit plină de speranță, adultă, am iubit plină de pasiune. Frumoasa curtezană este și eroina unui film actual în interpretarea actriței italiene Manuela Arcuri. Angela del Moro A fost prietena spirituală a pictorului Tizian (1490-1575) care, inspirat de ea, a realizat capodopera Venus din Urbino și a poetului Pietro Aretino (1492- 1556), autor de comedii, pamflete, a șapte cărți de Scrisori / Lettere. Inspirat de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
sommeils m'invite, B (it) Ni sa noire légende avec sa flamme écrite. B (it) Je hais la passion et l'esprit me fait mal! a (al) Aimons-nous doucement. L'Amour dans sa guérite, B (it) Ténébreux, embusqué, bande son arc fatal. a (al) Je connais les engins de on vieil arsenal: a (al) Crime, horreur et folie! Ô pîle marguerite! B (it) Comme moi n'es-tu pas un soleil automnal, a (al) Ô ma si blanche, ô ma si froide
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
vrea să-ți dezvelească secretul infernal, O, tu, ce-mi legeni somnul cu mîini îmbelșugate, Nici basmele lui negre în flacără turnate. Urăsc la fel și patimi, și vis spiritual! Să ne iubim alene. Amorul din gheretă, Întunecat, pîndește cu arcul său fatal, Cunosc orice unealtă din vechiu-i arsenal: Smiteli, omor și groază! Tu, albă margaretă! Ca mine nu ești oare amurg autumnal, O, palida mea, blîndă și rece, Margaretă?] (Trad. Ion Pillat) Pentru a explica această distrugere a sistemului de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Grupul tal/mal/nal este reluat apoi integral, într-o ordine ușor diferită (susținut de prezența fonemelor de bază din vers): 8 Je hais LA passion et L'esprit Me fait MAL! m + al.2 10 Ténébreux, embusqué, bande son Arc fATAL, t + al.2 11 Je coNNais Les engins de son vieil ArseNAL: n + al.2 Versul 13 sintetizează materia fonică pusă astfel la dispoziție în rimele 1-10 (tal), 4-8 (mal) și 5-11 (nal), și urmează ordinea primului grup: 13
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
în centru. An vizitat iar școlile din sudul Basarabiei, inclusiv cea din comuna Baba (Izmail), unde s-a născut generalul Averescu. Eram însoțit de o delegație oficială ucraineană. Copiii din nordul Bucovinei și din sudul Basarabiei au beneficiat de programul ARC 1998-2000: puteau să-și petreacă vacanțele în România. Îi primeam la Cotroceni cu părinții lor. La Crevedia am înființat Centrul Hurmuzachi, unde se puteau pregăti ca specialiști cu studii universitare. Sistemul de burse era mai bine pus la punct atunci
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Șerbănescu la Arbanassi - Bulgaria Muzeul de sit de la Radovanu, creație a prof. Dr. Done Șerbănescu. Împreună cu prrofesorul Octavian Sărbătoare la situl de la Radovanu, județul Călărași Inginer Ion.V. Cristea. (1920 - 1996) O zicală românească, spune, că dacă n-ai văzut Arcul de Triumf, degeaba ai venit în București. Același lucru se poate spune și despre Oltenița. Nu lai cunoscut sau nu ai auzit de Taica, degeaba ai venit la Oltenița. Lăsând la o parte latura anecdotică, despre Taica, alias Ion. V.
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3145]
-
din Teba. Hera îl crescuse și l-a dus în regiunea Nemeea, unde devasta ținutul, devorând locuitorii și turmele. Acest leu trăia într-o peșteră cu două ieșiri și era considerat invulnerabil. Heracles a început să tragă asupra lui cu arcul, dar în zadar. Apoi, amenințându-l cu măciuca, l-a forțat să intre în peștera sa, astupând una din intrări. După aceea l-a prins în brațele sale puternice și l-a sugrumat. Atunci când leul a murit, Heracles l-a
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
Femeile au avut reprezentante la Jocurile Olimpice chiar de la începuturile Jocurilor Olimpice moderne. Singura ediție la care nu au participat a fost cea din 1896, tocmai datorită convingerilor exprimate mai sus. În 1900, femeile concurau la golf și tenis; la tir cu arcul în 1904; yachting și patinaj artistic în 1908; după care au fost incluse treptat noi sporturi în programul olimpic. În 1929, la Jocurile Olimpice de la Amsterdam, sub patronajul reginei Wilhelmina, femeile își făcuseră apariția în mai multe discipline, dar un incident
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
atletism, veți observa că încălțămintea este diferită de la o probă la alta, ca rezultat a ani și ani de cercetare. Unde ne va duce în final tehnologia? Vom vedea pantofi cu cuie antigravitaționali pentru alergătorii de viteză sau pantofi cu arcuri pentru săritori? Sau pantofi inteligenți echipați cu cipuri care să stocheze informații, minimotoare, senzori și baterii pentru a regla amortizarea, a adapta greutatea corpului sau lungimea pașilor? Doar timpul va răspunde la această întrebare... Să sperăm însă că Jocurile Olimpice își
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
dens. Dacă admitem că ne cunoaștem memoria personală din interior, iar pe cea colectivă din afară, între ele există un contrast puternic. Îmi amintesc orașul Reims findcă am trăit acolo un an întreg. Îmi amintesc, de asemenea, că Jeanne d'Arc a fost la Reims și tot aici a fost încoronat Carol al VII-lea, pentru că am auzit sau am citit asta undeva. Jeanne d'Arc a fost de atîtea ori portretizată în teatru, cinema etc., încît nu mi-e greu
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
Reims findcă am trăit acolo un an întreg. Îmi amintesc, de asemenea, că Jeanne d'Arc a fost la Reims și tot aici a fost încoronat Carol al VII-lea, pentru că am auzit sau am citit asta undeva. Jeanne d'Arc a fost de atîtea ori portretizată în teatru, cinema etc., încît nu mi-e greu deloc să mi-o imaginez la Reims. În același timp, mi-e clar că nu puteam să fiu martor la evenimentul propriu-zis: mă limitez la
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
le-au provocat alor mei nu am nici o amintire directă. Cred că primul eveniment care a pătruns în urzeala impresiilor mele de copil a fost înmormîntarea lui Victor Hugo (cînd aveam opt ani). Mă văd alături de tatăl meu, urcînd spre Arcul de Triumf, unde era ridicat catafalcul, iar a doua zi asistînd la defilare de la un balcon, la colțul străzilor Soufflot și Gay-Lussac. Pînă la acea dată, nici o zguduire nu s-a prelungit pînă la mine și la cercul meu de
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
rânduri dintr-un faimos articol - mi se pare chiar primul din colecție - care se intitula pur și simplu: „La castel”: „După ce un învestitor providențial, cu știință în turism, va da peste acest castel, îl va restaura, va rezidi turnul de pe arcul de piatră al intrării în pivniță, amenajând apoi un local tip <<Cramă>> cu terasă, care toamna se poate transforma în <<mustărie>>. Va scoate de la naftalină niște birje trase de <<Ducipali>> focoși și după o publicitate deșteaptă nu va trebui să
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
al grădinii, cam pe acolo pe unde cândva se afla Bariera Copou. Drumul spre una din țintele noastre de astăzi trece negreșit prin Parcul Expoziției, unde, dintre copăcimea de pe latura sudică a parcului, ne privește trist și nebăgat în seamă Arcul Academiei Mihăilene. Acesta a fost demolat în 1890, pentru a face loc tramvaiului electric care venea de la gară. Aici, în Parcul Expoziției, a fost rezidit - simbolic doar - în vremea primarului Osvald Racoviță, cu prilejul Sărbătorilor Iașului din 1936. Traversăm parcul
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
o piele de abanos... Când Flaubert scrie în Educația sentimentală (II, IV) "apusul întindea la înălțimea unui om o lumină roșiatică", grupul nominal nu denotă doar un obiect, ci evocarea unei emoții estetice provocate de spectacolul apusului de soare peste Arcul de Triumf. Aceste diferite tipuri de grupuri nominale, interpretate drept non-clasificatoare (o albeață de crin, o zăpadă imaculată...) întrețin un raport privilegiat cu discursul literar. Ceea ce nu înseamnă că toate textele literare se folosesc de el și nici că apare
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Stanciu A. și Săndulescu Gh. Rev. Medico chirurgicală lași, nr.3 —1959; Formele paralizante ale herniei de disc intravertebral. Oblu N., Rusu M., Stanciu A. Rev. Medico-chirurgicala lași, nr2,1960; Considerations cliniques et therapeutiques sur Ies fractures ferme de l’arc posterior de la premiere vertebre cervicale. Oblu N., Rusu M., Stanciu A. Acta orthopedia Belgica, măi 1965; Tratamentul operator În torticolisul spasmodic postencefalic Oblu N., Săndulescu Gh.. Rev. Medico-chirurgicala lași nr. 4 -1966; Comă În Neurochirurgie: aspecte clinico terapeutice privind 534
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
articole apărute În săptămânalul personalului medico sanitar, "Viața Medicală". Activitatea să științifică a urmărit câteva direcții principale: tumorile epidermoide, patologia vasculara (dezobstrucții carotidiene, miosinangioza), cercetări clinico-statistice În traumatologia vertebro medulara, patologia discală. Dintre lucrările reprezentative citam: Leș fractures de l’arc posterieur de l’atlas , N.Oblu, Gh.Săndulescu, Acta Ortopedica Belgica, no 4,1964 L'opportunite de la fermeture operatoire des fistules liquidiennes fronto-etmoido-nasales post traumatiques, N.Oblu, Gh.Săndulescu, N.Cozma Rev d’oto neuro-ophtalmologie, no 2, p 92105, 1965
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
imposibilitatea, singura care guverna situația dată? Cum revolverul să aleagă, dintr-un milion de alveole pline cu cartușe, singura alveolă goală? Ce fizică și matematică au fost puse atunci la lucru, activizând toate conceptele lor tari: spațiu, timp, viteză, temperatură, arcuri de cerc, unghiuri, geometrii neeuclidiene, atrăgând în hora lor alte concepte din spectrul științific: aerodinamică, fizica metalelor, rezistența materialelor, biologie, anatomie, geografie, meteorologie, poate cosmologie? Mai puțin cosmologia lui Laplace. Pentru că brusc am suspectat răspunsul plin de trufie dat de
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
istorie Suciu Rodica - inginer Mazilescu Sanda - profesor franceza 17 Pocitan Ion -profesor educație fizică Baltă Liviu - maistru Drăgoiescu Codruța - profesor fizică Natăluca Horia - profesor fizică Stoica Emilia - profesor limba romana Slăvescu Gheorghe - maistru Bărbosu Mihai - maistru Profesori Să facem un arc peste timp și să readucem în memorie numele cadrelor didactice care au dat viață acestei școli de-a lungul anilor: Aftenie Ilie - maistru mecanic Alexandru Victoria - maistru textile Anghel Iuliana - maistru textile Anghel Petru - inginer mecanic Anton Daniela - inginer mecanic
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]
-
corn al abundenței. În 1834, cu prilejul înscăunării lui Mihail Sturza, Albina românească nu întârzie „a împărtăși detailul (cu amăruntul) primirii ce toate clasurile s-au grăbit a face m.-sale“. La intrarea în Iași, domnitorul trece pe sub „un strălucit arc de triamv colosal (foarte mare)“. La Mitropolie, „mădularii Sfatului administrativ au primit pe m. s. înaintea porticului (pridvor)“; „ulița domnească aproape de piață era împodobită de o frumoasă poartă de triamv, lângă care să înălța o tribună (cerdac) plină de dame
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
roșu“ (C. Negruzzi, Au mai pățit-o și alții). Biserica Sf. Gheorghe de la mănăstirea Neamțului, reclădită în 1826: la intrare și absidele laterale, frontoane clasice susținute de coloane corintiene; înăuntru, deasupra naosului și a pronaosului, vechile bolți moldovenești, sprijinite pe arcuri în diagonală. Aceeași este, mutatis mutandis, și structura altor lăcașuri ale vremii: biserica nouă a mănăstirii Frumoasa (1836), biserica Bărboi din Iași (1841), bisericile Lucaci și Sf. Ecaterina din București (refăcute în 1852- 1853) ș.a. Prin diviziunea spațiului lor lăuntric
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]