8,235 matches
-
se întâlnesc foarte frecvent și în SM (POPOVICIU, 1967, 1969, 1975); CÂMPEANU, 1974, ȘERBAN, 1980). La fel ca și în SM - și în EAE la câine, am observat că factorii meteorologici au o influență agravantă. Toate aceste constatări subliniază marea asemănare clinică dintre EAE la câine și SM. Pornind de la teoria patogeniei imunoalergice a EAE, am căutat în lucrarea noastră să studiem efectul unor medicamente antialergice și imunosupresoare asupra simptomelor clinice a EAE la câine, administrând ACTH și Imuran după metodologia
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
arii multifocale de ischemie cerebrală sau infarctizare la tineri cu boli ca: sindromul anticorpilor fosfolipidici, LESD, CADASIL, boala TAKAYASHU, sifilis meningo-vascular sau disecție de carotidă, etc. Infecții diverse cum ar fi cea cu HTLV 1 sau boala LYME pot prezenta asemănări izbitoare cu SM. Ataxia cerebeloasă, ca manifestare paraneoplazică la tineri poate pune probleme și mai mari, deoarece în acest caz, în LCR se înregistrează Ig.G crescute. Bolile demielinizante monofazice cum ar fi encefalomielita acută diseminată, sindromul DEVIC postviral și
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
la limita umanității, în jurul căruia se rotește întreaga acțiune a cărții. Un roman plin de ironie După ieșirea din închisoare, unde a stat mai mulți ani, Martzi descoperă în apartamentul său exemplarul preferat din Mizerabilii. Dorind parcă să înlăture orice asemănare pe care cititorul ar putea să o facă între destinul său și cel al lui Jean Valjean, Victor Martzi spune: „Cât despre mine, n-am nimic în comun cu Jean Valjean. În primul rând, dac-am ajuns aici e numai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
astfel că drumul preparării de vacci nuri de acest tip pentru om este deschis, iar intențiile spe cia liștilor s-au îndreptat către vac cinul Epstein-Barr. Premiza este că atât alfa herpesvirusul bolii Marek cât și gamma herpesvirusul EB, prezintă asemănări în comportamentul lor patogen, ambele fiind limfotrope. Apartenența la familia herpes virusurilor oncogene a virusului bolii lui Marek (MDV) a fost dovedită ulterior și prin studii electronooptice (fig. 1-47). Un an memorabil din istoria virusologiei oncologice este 1911. În acest
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
scăzut de cunoștințe relativ la relația virusuri-cancer. Mai târziu, când numeroși cercetători și-au însușit metodele de lucru ale Charlottei Friend, prestigiul ei a crescut continuu. Aceasta mai ales după descoperirea virusului imunodeficienței umane (HIV), al cărui model patogenic are unele asemănări cu FLV. Virusul leucemic Murin Gross În 1951, Ludwik Gross oncovirusolog din New York, publica studiile sale de pionierat privind transmisibilitatea leucemiei murine, ca urmare a inoculării de extracte acelulare la șoricei nou-născuți. Gross notează că susceptibilitatea la cancerul indus de
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
din mediul ambient celular. J.F.R. Kerr și colab. au propus ca respectivul proces care mimează o sinucidere a celulei, să poarte numele de apoptoză.2 Ei au dedus acest termen din cuvintele grecești apo = de pe și ptosis = cădere, sugerând o asemănare cu mecanismul căderii frunzelor toamna. În ciuda unor ase mănări, apoptoza nu trebuie confundată cu: a) moartea celulară programată prin autofagie; b) senescența replicativă sau c) moartea celulară prin necroză. Urmează fuziunea autofagosomilor cu lizosomii, unire care dă naștere vacuolelor de
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
la numeroase specii de plante și animale (de la drojdia de bere la viermii anelizi, batracieni, păsări, mamifere etc.). A fost numită și moarte celulară programată de tip II, în opoziție cu cea de tip I, care e apoptoza. Există unele asemănări între autofagie și apoptoză. Astfel, în ambele fenomene nu se produce o ruptură a membranei, iar celulele, în amândouă cazurile, sunt înglobate și descompuse în fagocite. Există însă și deosebiri esențiale, care constau din: vacuolizarea citoplasmei în cazul morții prin
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
-lea î.Hr. Există însă și inscripții care datează din secolul al VIII-lea, adică chiar din perioada în care se crede că a trăit Homer. Un element cultural cu importante implicații pentru spațiul european l-a constituit însuși alfabetul grecesc. Asemănarea unor caractere grecești cu unele semne cu care se scria feniciana, precum și asemănările în ordinea caracterelor și în numirile pentru ele au dus la opinia originii feniciene a scrierii grecești, însă există și părerea că ambele alfabete au o origine
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
adică chiar din perioada în care se crede că a trăit Homer. Un element cultural cu importante implicații pentru spațiul european l-a constituit însuși alfabetul grecesc. Asemănarea unor caractere grecești cu unele semne cu care se scria feniciana, precum și asemănările în ordinea caracterelor și în numirile pentru ele au dus la opinia originii feniciene a scrierii grecești, însă există și părerea că ambele alfabete au o origine comună, anume scrierea cretană și, din acest motiv, prezintă situații asemănătoare. Alfabetul grecesc
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
pe de o parte, și grupul limbilor germanice, pe de altă parte, deoarece fiecare dintre aceste grupuri de limbi au luat naștere, cele mai multe la începutul orînduirii feudale, prin diferențieri față de limbile-bază și prin diferențieri între limbile fiecărui grup. Ca atare, asemănările pe care le dau limbilor înrudirea nu exclud deosebirile, particularitățile proprii fiecărei limbi, căci tocmai aceste deosebiri le atribuie identitate proprie și le delimitează unele de altele. Aceste deosebiri sînt rezultatul evoluției specifice fiecărei limbi și nu afectează înrudirea dintre
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și importante consecințe asupra aspectului lor actual, încît unele fenomene de apropiere a lor sînt vizibile chiar pentru un nespecialist (precum faptul că negația începe cu n-, că pronumele posesiv de persoana întîi singular începe cu metc.). În mod evident, asemănările își au originea în limba-bază a unei familii de limbi și se reduc atunci cînd înrudirea este mai îndepărtată. De aceea, limbile romanice sînt mai apropiate între ele și au mai puține afinități cu cele germanice, care, la rîndul lor
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
perfect și în cazul unor forme de prezent ale verbului esse, precum persoana a treia plural (ei sînt). Pentru realizarea comparativului de superioritate se folosește, la fel ca în spaniolă și în portugheză, un urmaș al lat. magis (> mai). Unele asemănări dintre română și portugheză sînt explicabile prin caracterul de arii laterale ale romanității al celor două limbi, româna fiind la limita estică, iar portugheza la cea vestică. Primele documente românești păstrate datează din secolul al XVI-lea, deci sînt mult
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cea francă. Italiana are trei grupe mari de dialecte: nordice (din care un subgrup îl reprezintă dialectele galo-italice, apropiate sub unele aspecte de limbile provensală și franceză), centrale (din care face parte și dialectul toscan) și meridionale (acestea avînd multe asemănări cu limba română). Limba italiană este, alături de română, mai conservatoare decît alte idiomuri romanice, fiindcă păstrează, în mai mare măsură, elementul latin, aproape de forma lui originară. În același timp, italiana se distinge însă printr-o trăsătură proprie, aceea că aproape
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
respectiv -os (annos). Latina clasică avea cinci declinări (clase sau grupe de substantive), dar latina populară tîrzie vorbită în provincii prezenta numai trei, căci declinarea a cincea s-a confundat cu întîia, iar declinarea a patra cu a doua, datorită asemănărilor formale, dar și fiindcă cuprindeau un număr redus de substantive. În acest mod, facies, de declinarea a cincea, a devenit facia, din care au rezultat it. faccia, fr. face și rom. față, dar sard. log. fake, prov. fatz, sp. haz
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
dar la acuzativ cele două forme diferă 55. Se folosesc, așadar: ein Mann [aen man] "un om, bărbat", eine Frau [aene frau] "o femeie", eine Küche [aenə ΄küxə] "o bucătărie" și ein Zimmer [aen ΄tsimər] "o cameră", acesta la neutru. Asemănarea pronunțată dintre forma articolului neho-tărît și forma numeralului cardinal al unității relevă că originea acestui articol este, la fel ca în cazul limbilor romanice, în numeralul respectiv. În limbile nordice, formele celor două părți de vorbire au rămas omonime, dan
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
toate colțurile lumii, iar cuvinte precum: bine, floare, om, parte, verde etc. pot fi înțelese în aproape toate locurile în care se vorbesc limbile romanice. Asemenea constatări se bazează pe anumite identități din punct de vedere semantic și pe anumite asemănări din punct de vedere formal care privesc atît componentele (fone-mele) ce alcătuiesc forma cuvintelor, cît și modul lor de structurare. Pentru a releva fundamentele comunicării interromanice, Dumitru Copceag pornește de la teoria lui Ferdinand de Saus-sure, după care orice cuvînt dintr-
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
negative și la cele interogative). La fel ca franceza, limba engleză realizează diminutivele printr-o determinare externă, de obicei cu ajutorul adjectivului little "mic", în vreme ce limbile germanice vestice continentale (germana și neerlandeza) au sufixe speciale de care uzează în mod frecvent. Asemănare cu franceza există și în folosirea pronumelui de persoana a doua (singular și plural) you [ju:] cu valoare reverențială, care nu poate realiza această valoare fără concursul indicilor contextuali. Există, prin urmare, numeroase situații care distanțează limba engleză de tipul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Pe de altă parte, există texte sau fragmente de texte, îndeosebi în cazul celor care aparțin stilului științific sau altor stiluri cînd se expun sau se descriu lucruri, procese sau situații, în care prevalează elementele cu un grad mare de asemănare în limbi diferite, încît prin traducere nu se produc modificări de conținut. Unele elemente specifice stilului științific, precum notele, definițiile, explicațiile, glosările, pot fi utilizate ca paratext și pentru textele traduse aparținînd altor stiluri, astfel încît traducerea să sugereze cît
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de condamnare la exil a lui Ovidiu, inițiativă imposibilă în realitate, o dată ce Horațiu a murit în 8 a. Chr. pe când Ovidiu a fost exilat în 8 p. Chr. Clasicistul Ștefan Bezdechi socotește că această confuzie ar fi involuntară, pricinuită de asemănarea datelor, și că ea ar dovedi cultura precară, nesistematică a lui Alecsandri. Concluzia criticului e însă pripită și ar putea fi demontată de simpla alăturare a specificației inițiale făcute de autor că acțiunea piesei se desfășoară cu zece ani înainte de
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
16). Dacă e să-i dăm crezare mijlocitorului său, cel care a compus piesa cu subiect antic și-ar dori ca spectatorii să nu se lase stăpâniți mai mult de o clipă de rușinea de a conștientiza lipsa lor de asemănare cu umbrele acestor strămoși energici, gata să moară pentru libertate. Impasi bilitatea contemporanilor în fața abuzurilor tiranice se întemeiază, după cum bine știe autorul, pe grija uneori meschină pentru confortul propriu : ambiția personală, liniștea cabinetului de lucru, părerea vecinilor, măruntele ocupații ale
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
-i și ziua din urmă/ a vieții. Și numai când omul trecutu-i-a pragul,/ Dar fără amaruri, atunci fericit socotiți-l). Nicolae Ionel este fidel modelului elin în liniile mari ale intrigii, ca și în detalii ale argumentării. În pofida asemănărilor evidente, există și deplasări de accente între opera antică și cea modernă. Un comentariu al corului din Oedip Rege reține mândria lui Oedip de a fi dezlegat misterul Sfinxului și încrederea lui în propriile puteri după depășirea acestei încercări aparent
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
satului Rădiu (Fălciuă, un rest de moșie rămas neexpropiat. Pe acest teren, în suprafață de cca. 200 hectare, și au întemeiat la marginea septentrională a vechiului sat Rădiu, o mică mahala - mahalaua bucovineni. Aici șiau construit gospodării după chipul și asemănarea celor pe care le avuseseră în satele lor de munte: case și grajduri cu pereții de bârne și cu acoperișul în două ape învălit cu draniță, cu coșare de șipci de brad, cu garduri de scândură și cu fântâni cu
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
dintre acest act banal și povestea celeilalte înotătoare, cea de acum zece ani, ucisă de un soț gelos, ca și preferința comună a celor două femei, una vie, cealaltă moartă, pentru scăldatul sub clar de lună, ca și o anume asemănare fizică. Potrivit relatării doamnei Segal, asasinata avea părul roșu și fața albă. Fata ei avea și ea părul roșu, dacă geamul nu mințise. Și trebuia să aibă, ca și cealaltă, fața albă, ceea ce, laolaltă cu părul, însemna aproape o certitudine
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
albă. Fata ei avea și ea părul roșu, dacă geamul nu mințise. Și trebuia să aibă, ca și cealaltă, fața albă, ceea ce, laolaltă cu părul, însemna aproape o certitudine. Doar dacă nu-și vopsea părul. După ce meditase la toate aceste asemănări și deosebiri, locotenentul nu se grăbise să meargă până la capătul cercetării, pentru că gândea, presupun, că nu există mister care să aibă de câștigat, dacă e dezlegat. În dimineața următoare, niciun reflex de foc pe vreo fereastră întredeschisă, oricare ar fi
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
să vadă în ce fel și-ar putea relua locotenentul vizitele. "Să-i aduc un buchet de flori?" "Nu, n-ai făcut nimic care să ți se ierte, și ea s-ar simți și mai culpabilizată..." "Să-i spun că asemănarea nu e obligatorie într-un portret?" Ideea îl sperie pe Constantin: "Nu, mai ales să nu rostești cuvântul portret! De altfel, nici n-ai văzut portretul ăsta care a stârnit tot..." Chiar așa, Constantin, ce e atât de teribil în
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]