7,814 matches
-
lui. În cele din urmă, se ajunge la prezicerea inițială. Omul pleacă la pădure împreună cu fiul său, nora face curat prin gospodărie și aruncă tăciunele păstrat cu atâta grijă până atunci. Bărbatul se întoarce mort în căruță, "i se-mplini bietului om ursita". Pavel Ruxăndoiu întreprinde o foarte abilă analiză a proverbelor "necazurile nu cad pă pietre" și "soarili că e soare și tot nu scapă dă nori și dă furtună", subliniind faptul că ele se înscriu în contextul generic al
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
fetei bătrâne: "D-apoi măritișul e pâră veche! Rău e când te măriți fată bătrână, dar ia gândește-te tu că nu te-i mărita niciodată, și atunci să mi te văd cum ai roade muchiile hornului... rămâne câte o biată fată de cârd, și ba nu-i noroc, ba nu-i parte, ba nu-s multe de toate, ba zi mai bine că nu vrea Dumnezeu și, dacă nu vine nimeni s-o urnească de pe cuptor, suspină, sărmana, că i
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
observația că sensul actualizat preponderent de verbul a vedea în structura [a vedea + GCompldacă] este "a cerceta, a analiza vizual/mental", în unele contexte verbul fiind chiar coocurent cu a analiza (62): (59) bietu emil s-a dus <J numai biet să nu fie↓ vorba aia↑> să vadă dacă avem alceVA (ILVRA: 44). (60) al doilea ca să văd dacă: <R ei se percep>. m: față de tine (ILVRA: 57). (61) B: <L și interesant va fi↓ să vedem dacă rapid trăDEAză OBOseala
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
și conceptuală, și aceea a lui E. Lovinescu, pe linie estetică. Pentru exegetă, Călinescu este un scriitor genial, dar care nu apare din goluri, ci dintr-o continuitate fecundă a spiritului critic românesc. Accentuarea unor erori sau gesturi oportuniste ale „bietului Ioanide” a avut drept consecință un veritabil scandal, alimentat îndeosebi de închinătorii cultului călinescian. Campania violentă dusă dinspre tabăra lui Eugen Barbu a asigurat autoarei cea mai bună apărare în fața rezervelor pe care demersul său le formulează. Acută dialectic, lucrarea
VRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290650_a_291979]
-
nefericiți a putut să producă indiferență sau internarea acestora, cum ar putea ei, exilați sau apatrizi, să iasă din cercul de fier? Acest cerc, urmându-și propria logică, este nelimitat, se autoreproduce la infinit Într-o atmosferă de indiferență. Dacă bieții oameni dezvoltă Între ei relații la rândul lor compătimitoare sub formă de fraternități sau de comunități, cad din nou sub privirea care Îi reduce la neant. Se văd unii pe alții așa cum sunt văzuți. Fără drepturi. Într-adevăr, fraternitatea nu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
suferind este dus la spital, unde medicul intern se bazează pe aceeași supoziție ca și pompierii. În cele din urmă, Îl transferă totuși la secția de neurologie. Aici, bărbatul moare din cauza unei comoții cerebrale. Rezultatul analizei de sânge: alcoolemie zero! Bietul om avea asupra lui un carnet de sănătate care indica o boală cardio-vasculară. Octombrie 1991, Paris: două femei asiatice având același nume sunt confundate Între ele. Cea care venea pentru un consult prenatal este confundată cu cea care cerea un
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Încurajat din păcate extremiștii din ambele tabere. Situația generală a contribuit și ea la deteriorarea climatului; așa s-a Întâmplat, de exemplu, În 1925 când a sosit un contingent de 35000 de imigranți care fugeau de antisemitismul virulent din Polonia. Bietele lor economii au fost Înghițite de Începutul Marii Crize. Șomajul care s-a abătut asupra Israelului a provocat violente tulburări sociale, care au accentuat tensiunile dintre protagoniști. Începând cu 1929, violența devine endemică. Tratativele, conferințele, comisiile de anchetă și acordurile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
democratic, ne-elitist în tratarea problemei frumuseții. Dacă un val de cochetărie ar cuprinde România datorită cărții ei, atunci cred că ar trebui să fim cu toții bucuroși. Nici nu vă imaginați ce mare, radicală întorsătură ar marca acest fenomen pentru biata noastră patrie! În continuarea acestor valori estetice, Mihaela Rădulescu promovează și niște valori morale pe care, iarăși, știe bine să le mânuiască, deși, cu o mică observație. Mihaela Rădulescu este surprinzător de conservatoare! Vorbește mereu despre „femei măritate“, slăbește de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
schimbare. Și am văzut că da, se petrece foarte-foarte repede. E drept, la un anumit punct procesul se oprește, dar abia după acumularea a vreo 80-100 de kilograme. Și, cum ziceam, e și mai trist să îl vezi la niște biete femei, care au vrut și ele să devină politiciene - că, de, bărbatul poate fi un pic mai gras ca dracul, dar femeia... ah, femeia! Nu-i mai mare jalea să vezi că o tânără zglobie și plină de energie reformistă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
ăia micii și miticii“, cum ni se spunea - se datora faptului că Nicu tocmai învăța să scoată note, armonii sau riffuri, și abia peste un an cânta binișor. Unchiul Golea și tata suportau cu destulă indiferență și necurmat umor schelălăitul bietei chitare. Unchiul Ioniță răbda numai în perioadele când era beat (tot mai rare de când se căsătorise a doua oară). Scos din pepeni, excedat de lipsa autorității ce credea că i se cuvine, și la care se aștepta după moartea bunicului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
limba“ vorbită să fie comună, iar bătrânul viorist a prins din zbor, fără să-și ia pălăria de pe ureche, linia melodică. Peste vreo doi ani, când Nicu a construit primul său amplificator, cu difuzor Goodmans (se electrificase și la noi!), bietul țigan s-a străduit îndelung, și n-a reușit, să preia solourile pe care Nicu le improviza, imitându-l pe Hendrix spre disperarea unchiului Ioniță, care i-a și făcut praf P.A.-ul... VERBA WOLANd Despre prietenie Ruxandra CESEREANU Destul de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
-i văd pe finii intelectuali francezi... ces étragers, toujours surprenants!... Am fost invitat la Târgul Gaudeamus, la lansări de carte. Nu știu de ce nu m-am dus. Am tendința de a-l imita pe taica Cioran, eu fiind însă un biet șoarece fiert și gazat de orașul București. Mirel 26 noiembrie 2005 Am făcut o pauză. Tocmai scriu un projet de recherche, referitor la nostalgie - mai exact la nostalgia comunismului. Sper să fie vorba de colacul de salvare care să-mi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
să scriu ceva frumos, încurajator sau, la polul opus, să fiu cioranian, să critic cu ardoare pentru a mă elibera și, într-o viziune utopică, să-i ajutăm și pe alții să se elibereze, în viziunea optimistă în care aceste biete rânduri vor vedea vreodată lumina tiparului. Mă simt nevoit să o iau etern de la început: o alarmă urlă dezabuzată, uitată pe o antică Dacia 1300, parcată în fața ferestrei mele, și nimeni nu se sinchisește, evident. Ce mai contează o muscă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
bogat (oare?), unde ea declară că-l iubește sincer? Să nu mă las furat de acest subiect și să revin la scopul meu inițial: cârdășia dintre mafia televiziunilor și cea imobiliară. Un reportaj făcut undeva, prin nordul Bucureștiului, unde o biată femeie singură, gen burgheză, puțin decăzută, încearcă să apere cu un topor arborii de pe proprietatea retrocedată. Arborii erau atacați de o hoardă de lumpeni țiganizați, înarmați cu drujbe, din același tip care defrișează în fiecare zi pădurea Băneasa, plătiți de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
spăla sub braț al unei populații urbane care beneficiază totuși de apă curent, săpun la preț modic etc. Scriu aceste rânduri într-o zi în care în București au fost 34-35 de grade (la umbră). - Faptul că în fiecare dimineață biata mea cutie poștală este plină cu pliante publicitare, care mai de care mai colorate și mai inutile. O modă occidentală, pe care am adoptat-o cu frenezie, uitând în schimb să înființăm mecanismele de recuperare a tone și tone de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
Junger Habermas, din 1964, referitoare la formarea „spațiului public“ în Occident. Un spațiu cucerit pas cu pas și protejat de burghezia cultivată, urbană. Nimic din toate acestea în smârcurile și mlaștinile din cetatea lui Bucur. Rezultatele se văd în stația bietelor trolee 69 și 85. Mirel 4 iunie 2006 Împreună cu fratele meu am decis să vizităm „curtea domnească“ de la Mogoșoaia, un pod turistic prea îndepărtat, cu toate că se găsește la doar câțiva kilometri în afara Bucureștiului. Evident, pentru un turist străin gen utilizator
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
un colț rezervat inițiaților...), unde se află calculatoare dedicate voyeurismului pe Internet - citește pornografie. Nici în Occident nu se stă mai bine: să vezi cum se prezintă cele din Paris, de exemplu: o faună umană provenind din Burundi până în Vietnam, bieți copii ai migrației și mondializării, ce doresc să comunice cu orice preț cu cei de acasă. Totul amestecat cu sos gras, ce se scurge din kebaburile arăbești. Obiectul principal al acestor rânduri este însă un reportaj din Iași, pe care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
sfert din bacșisul mult prea mare pe care ar fi dorit să-l abandoneze unei chelnerițe emoționate. Codruț 2 august 2006 Dragă prietene, Pentru a fi sincer, sunt destul de emoționat în fața acestei ultime „cartoline“ - după cum ne place să numim aceste biete bucățele de hârtie / carton, pe care le-am tot schimbat între noi. Rodul neliniștilor și enervărilor noastre, a ceea ce eu aș putea numi generic le mal d’être în această țară, la care totuși țin atât de mult, pe care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
e ziulica de lungă și numără vizitatorii care intră în muzeu. Celălalt leu e o fire poznașă. Odată, nici una, nici două, l-a lins în creștet pe un vizitator.“ Ceea ce n-a fost nici politicos din partea lui, nici plăcut pentru bietul domn (pentru că leii de piatră au limba aspră și gâdilicioasă). Un top de hârtie și-o periuță de dinți Da, Donald Bisset știe bine ce spune. Îl cunoaște pe purcelușul care voia să zboare și e convins că Sam rinocerul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
trei zile în pace, fără incidente. Iată o atestare clară a două din trăsăturile mitului Woodstock: solidaritatea și nonviolența. Este ceva specific numai festivalului ăsta? Nu. Așa a fost aproape mereu, doar la Altamont Hell’s Angels au omorât un biet spectator care a confundat solidaritatea cu gregarul. Așa se întâmplă când dorința de „a fi acolo“ șterge solitudinea, sentimentul care dă sens cathartic solidarității. Acest oximoron - solidaritatea solitudinii - pare a exprima esența mitului Woodstock. Se știe că tinerețea este vârsta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
noastră națională are o mare problemă de imagine de mulți ani, de pe vremea fostului director. Dar nu, cei trei susțamintiți au plusat, discuțiile, savuroase pentru cine leța urmărit, au ajuns în zona așațziselor „strategii“ de joc și, țacțpac!, a apărut bietul bilet care costă cât o casă. Iar pățania dânșilor a devenit cea mai hazoasă fabulă modernă a României. Este, poate, prima oară când, în epoca televiziunii moderne de la noi, câțiva falși profeți își taie singuri craca de sub picioare. În era
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
că oamenii fac istoria, dar este la fel de adevărat că omul este modelat de societatea în care trăiește, de cultura și tradițiile acesteia, acestea devenind uneori o povară, după cum observa cronicarul Miron Costin: "Iară nu sintu vremile supt cârma omului, ce bietul om supt vremi" (Letopisețul Țării Moldovei de la Aron Vodă încoace, XVIII, 12). În iconomia divină a mântuirii, omul este actorul fără de care spectacolul istoriei nu se poate înfăptui. Dacă, în tragedia greacă, dramatismul culminează cu sancționarea hybris-ului eroului de către
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
de bărbat-model. Cel din urmă trebuie să admită că s-a îndrăgostit de acest mutant purtător al erotismului total. Drept care-l seduce pe bietul Bull, cu care începe o frumoasă poveste de dragoste. Așa cum o începe o și termină, abandonând bietul rugby-ist (cu tot cu vaginul său acum matur, păros și impur) pentru viața liniștită alături de familie... Un stil atât de „diferit“ față de tot ce citim acum Cartea i-a plăcut foarte mult lui Michiko Kakutani. Atât de mult încât a lăudat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
nostru a venit cu 5 minute înainte de ora stabilită, însă directorul cu care-și dăduse întâlnire nu veni nici peste o oră, nici peste două. „Cum, Gennosse Polâhaev (directorulă n-a venit încă? Ciudat“ - îl ironiza Skumbrievici. De unde să știe bietul neamț că Polâhaev „era plecat (7 zileă la Moscova să intervină în chestiunea localului“, iar cel care trebuia să se ocupe de el era asaltat de problema „reorganizării învățământului sindical“. Așa că bietul nostru Sause, timp de o săptămână, nu a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
pe lectura unor pasaje comice din diverse cărți. Dar, cum pentru a aprecia hazul acelor pasaje - atîta cît era - tot trebuia să ai nu doar o solidă cunoaștere a limbii vorbite, ci și o profundă înțelegere a literaturii, și cum biata lui clasă nu beneficia de nici una dintre ele, povestitorul era singurul care gusta asocierile subtile ale textului său. Umflarea pîntecelui, deja semnalată cu alt prilej, se transforma aici într- un adevărat cutremur. Îndreptîndu-și memoria, cu toate luminile aprinse și toate
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]