6,522 matches
-
armele nucleare să devină prioritatea strategică a Washingtonului, mai ales după ce președintele Truman a ordonat În secret, la 10 martie 1950, dezvoltarea accelerată a unei bombe cu hidrogen. Truman a luat această decizie după ce URSS a testat cu succes propria bombă atomică În august 1949. Capacitatea nucleară a sovieticilor se apropia de cea a americanilor: primul test termonuclear reușit al Statelor Unite a avut loc la 1 noiembrie 1952 pe atolul Elugelab din Pacific; testul sovietic echivalent, la Semipalatinsk, a fost anunțat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
realizat niciodată, din diverse motive. Spre sfârșitul anilor ’50, SUA promovau ideea unei forțe nucleare europene sub comandă colectivă. Nici englezilor, nici francezilor nu le surâdea ideea. Nu pentru că guvernele lor erau Împotriva Înarmării nucleare. Britanicii au detonat prima lor bombă cu plutoniu În august 1952, În deșertul australian; paisprezece luni mai târziu, prima bombă atomică britanică intra În dotarea Royal Air Force. Din motive militare și economice, guvernele britanice din acea perioadă abia așteptau să treacă de la o strategie de apărare
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
nucleare europene sub comandă colectivă. Nici englezilor, nici francezilor nu le surâdea ideea. Nu pentru că guvernele lor erau Împotriva Înarmării nucleare. Britanicii au detonat prima lor bombă cu plutoniu În august 1952, În deșertul australian; paisprezece luni mai târziu, prima bombă atomică britanică intra În dotarea Royal Air Force. Din motive militare și economice, guvernele britanice din acea perioadă abia așteptau să treacă de la o strategie de apărare continentală la una de descurajare nucleară: insistențele lor l-au convins pe Eisenhower să
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
insistențele lor l-au convins pe Eisenhower să adopte noua strategie, iar englezii nu s-au opus staționării de bombardiere nucleare americane pe teritoriul britanic 7. și francezii aveau un program atomic, aprobat de Mendès-France În decembrie 1954, deși prima bombă exclusiv franceză nu a fost detonată cu succes decât În februarie 1960. Cu toate acestea, nici francezii și nici englezii nu doreau să cedeze controlul armamentului nuclear unei entități europene de apărare; francezii, În special, se temeau că americanii ar
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
stânga; solicitările lor erau adresate În primul rând propriului guvern, nu rușilor sau americanilor (cele două mari partide din Regatul Unit erau amândouă convinse de necesitatea unui potențial nuclear britanic independent, deși era limpede, la sfârșitul anilor ’50, că o bombă britanică nu Își putea atinge ținta fără rachetele și submarinele americane). La apogeu, În 1962, CDN a raliat 150.000 de suporteri pentru marșul anual de protest la Institutul pentru Arme Atomice de la Aldermaston. Dar, În cursul anilor ’60, campania
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
wieder blüht (1953), Viktoria und ihr Husar (1954), Der Treue Husar (1954), Das Fröhliche Dorf (1955), Wenn die Alpenrosen bluhn (1955), Die Rosel vom Schwarzwald (1956) și multe altele În același stil - evocă un ținut și un popor netulburate de bombe sau refugiați, o „Germanie profundă” sănătoasă, rurală, fericită, pură și blondă. Atemporalitatea lor sugera În mod plăcut o țară și un popor libere de ocupanții din Vest și din Est, dar și fără vină, neîntinate de trecutul recent al Germaniei
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Tragedia algeriană nu s-a sfârșit Însă aici. OAS se dezvoltase Într-o organizație clandestină puternică, dedicată la Început păstrării Algeriei franceze și apoi, după ce nu reușise acest lucru, pedepsirii celor care „trădaseră” cauza. Numai În februarie 1962, militanții și bombele OAS au ucis 553 de oameni. Spectaculoasele tentative de asasinat asupra ministrului Culturii André Malraux și asupra lui de Gaulle Însuși au eșuat, deși un plan de atacare prin surprindere a mașinii președintelui În suburbia pariziană Petit Clamart a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
generație, Germania era puterea Învinsă - orașele zdrobite, moneda distrusă, forța de muncă masculină decedată sau În Închisori, transportul și infrastructura pulverizate. Marea Britanie era singurul stat european care ieșea victorios fără echivoc din al doilea război mondial. În afară de distrugerile provocate de bombe și pierderile umane aferente, structura țării - drumuri, căi ferate, porturi, fabrici și mine - supraviețuise intactă. Cu toate acestea, la Începutul anilor ’60, Republica Federală era forța motrice a Europei, expansivă și prosperă, În timp ce Marea Britanie era Întârziată și neperformantă, cu o
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pentru că nu-i ajutase pe evrei În al doilea război mondial, s-a jucat În premieră În Germania În 1963 și, la puțin timp după aceea, În Marea Britanie; În schimb piesa următoare, Soldaten (1967), care Îl ataca pe Churchill pentru bombele incendiare lansate asupra orașelor germane, a fost inițial interzisă În Regatul Unit. Tot În anii ’50, peste arta europeană s-a rostogolit un „nou val” de scriitori și regizori care prefigura tot ce apreciem la generația anilor ’60: abandonul convențiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
provocări populare, iar instituțiile solide ale gaullismului Îi lăsau să se amăgească În această iluzie, radicalii din Italia aveau toate motivele să creadă că pot distruge Republica postfascistă - și abia așteptau să Încerce. La 24 aprilie 1969 au fost puse bombe la Târgul Comercial și la gara centrală din Milano. Opt luni mai târziu, după ce conflictul de la Pirelli fusese soluționat și greva luase sfârșit, Banca Agricolă din Piazza Fontana din Milano a fost aruncată În aer. Începuse deja „strategia tensiunii”, care
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
violente. Nu era o experiență nouă pentru europeni: naționaliștii flamanzi din Flandra și „austriecii” de limbă germană din Alto Adige În Italia (fostul Tirol de Sud) protestau de mult Împotriva condiției lor „supuse”, recurgând, după caz, la graffiti, demonstrații, atacuri, bombe și chiar la urna de vot. În anii ’70, problema Tirolului de Sud fusese rezolvată prin crearea unei regiuni autonome bilingve - soluție care a mulțumit, cu excepția câtorva critici neîmpăcați, pe toată lumea. Naționaliștii flamanzi din partide ca Volksunie și Vlaams Blok
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
armată a Spaniei era staționată numai În țara Bascilor. Ceea ce nu a Împiedicat ETA să Îl asasineze pe prim-ministrul franchist, amiralul Luis Carrero Blanco, pe 20 decembrie 1973 la Madrid sau să ucidă doisprezece civili Într-un atac cu bombă În capitală, nouă luni mai târziu. Nici execuția a cinci membri ETA În septembrie 1975, cu puțin Înainte de moartea lui Franco, nu a reușit să tempereze activitățile grupului. Instalarea democrației, pe de altă parte, oferea noi oportunități. ETA și suporterii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
aprobat prin referendum În 1979. Înfuriată - nu În ultimul rând de faptul că i-ar putea pierde pe simpatizanții moderați, mulțumiți cu autoguvernarea și dreptul la exprimare lingvistică și culturală -, ETA și-a intensificat campania de asasinate și atacuri cu bombă. În perioada 1979-1980, organizația a revendicat moartea a 181 de oameni; În deceniul următor, numărul de victime a fost În medie de 34 pe an. Cu toate acestea - și În ciuda fragilității tinerei democrații spaniole -, ETA și aliații ei nu au
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
rănită sau ucisă În luptă. Pe acest fundal, celelalte „patologii” din Europa anilor ’70 sunt Într-adevăr minore, deși ele au contribuit la atmosfera generală de disconfort. O „Brigadă Furioasă” ce acționa chipurile În numele șomerilor fără reprezentare politică a pus bombe la Londra În 1971. Inspirându-se din tacticile irlandeze, separatiștii francofoni din munții Jura elvețieni s-au răsculat În 1974 Împotriva includerii forțate În cantonul germanofon Berna. La Liverpool, Bristol și În districtul londonez Brixton, protestatarii s-au bătut cu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
puțin acel preludiu la dictatură de care se temea opoziția și la care sperau extremiștii. Nici stânga teroristă, nici dreapta neonazistă aparent trezită la viață (lucru demonstrat prin uciderea a 13 oameni și rănirea altor 220 Într-un atentat cu bombă În 1980 la München, În timpul festivalului Oktoberfest) nu au reușit să destabilizeze republica, deși au suscitat În cercurile politice conservatoare remarci iresponsabile despre nevoia de a Înfrâna libertățile civile pentru a face „Ordine”. Mai Îngrijorător e faptul că grupul Baader-Meinhof
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
-și retragă rachetele cu rază medie de acțiune dacă sovieticii le dezafectau pe ale lor. Cu toate acestea, Statele Unite au demarat efectiv un program amplu de reînarmare. În august 1981, Reagan a anunțat că Statele Unite vor dezvolta un arsenal de bombe cu neutroni. Sistemul de rachete MX, care Încălca prevederile Tratatelor de Reducere a Armelor Strategice (START), a fost anunțat În noiembrie 1982 și urmat după cinci luni de Inițiativa de Apărare Strategică („Războiul Stelelor”) - care a determinat un protest sovietic
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
deopotrivă) să pună semnul egal Între Israel și vecinii lor evrei, tinerii din suburbiile unor orașe ca Paris, Lyon sau Strasbourg s-au răzbunat pe vecinii cu pricina: au desenat grafitti pe clădirile comunității evreiești, au profanat cimitire, au pus bombe În școli și sinagogi și, În câteva cazuri, au atacat adolescenți sau familii israelite. Atacurile asupra evreilor și a instituțiilor lor - concentrate În primii ani ai secolului XXI - au stârnit Îngrijorarea nu prin amploarea lor și nici măcar prin caracterul rasist
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
conformau curțile naționale germane sau britanice deciziilor luate la Strasbourg sau Luxemburg. Dar, În ceea ce privește teroriștii, responsabilitatea și, prin urmare, puterea revin ferm Londrei sau Berlinului. La urma urmei, ce trebuie să facă un cetățean al Europei dacă Îi cade o bombă pe acoperiș? Să cheme un hârțogar de la Bruxelles? Legitimitatea depinde de capacitate: de exemplu, statul belgian dezarticulat și ultrafederal a fost pus sub semnul Întrebării fiindcă părea uneori incapabil să Își protejeze cetățenii. și, deși capacitatea statului Începe cu armele
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
vezi British Motor Corporation (BMC) Bodnăraș, Emil 134 Boemia, demonstrația din Plzeò 171 Boemia-Moravia, Partidul Comunist din 137 Bohlen, Charles 109-110, 147 Bohley, Bärbel 564, 584 boli În perioada postbelică 35 Bolkestein, Frits 662, 699 Böll, Heinrich 194 bolșevism 107 bomba atomică; programul atomic 119 - vezi și arme nucleare Bonner, Elena 528 Borowski, Tadeusz 190 Bosnia-Herțegovina 583; acțiunea Europei de Vest 623; acțiunea Națiunilor Unite 622-623; acțiunea Statelor Unite 618, 623; croați și musulmani 614-618; economia (după 1995) 619; efectele războaielor 624
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Nürnberg - vezi procesul de la Nürnberg Tribunalul Internațional pentru Crime de Război de la Haga 617, 621-622 Triolet, Elsa 211 Troțki, Lev 172, 371 Truffaut, François 353-355 Truman, Harry 40, 43, 95-96, 108-110, 112, 119, 123, 128, 140, 145, 148-150, 227, 236; bomba cu hidrogen 231 Tudjman, Franjo 611, 613-614, 619, 624 Tudor, Corneliu Vadim 632 Turcia; cererea de a deveni membră a Uniunii Europene 698-699; membră NATO 698; moștenirea Europei 697; moștenirea otomană 697; probleme de imagine 698; relațiile cu Grecia 467-469
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
au condus la crearea imperiului 163; acțiuni care au condus la Războiul Rece 129-150; ajutor pentru sionism - vezi ajutor sovietic pentru sionism; alegerile (1989) 550; amplasarea armelor nucleare În Ucraina 541; aspirații teritoriale 105-107; bisericile 172; boicotarea Jocurilor Olimpice (1984) 541; bomba atomică 231; căderea comunismului În statele-satelit 554-575; capacitate nucleară 230-231; catastrofa reactorului nuclear de la Cernobîl 547-548; cheltuieli militare 543; „Clubul Perestroika” 549; colapsul 536-580, 589-601; colectivizarea 164-165; competiția cu China 389; condiții economice În perioada postbelică 119, 162; contrastul cu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ei Technetium un izotop cu timp de înjumătățire scurt care se folosește și astăzi în laboratoarele de medicină nucleară. Producerea radioizotopilor în cantitate mare nu a fost cunoscută până în Al Doilea Război Mondial când, în urma proiectului Manhattan, a fost produsă bomba atomică. În dezvoltarea medicinei nucleare roluri importante au jucat și alți savanți. Astfel, Alexander Graham Bell a descoperit implicațiile radioterapiei în tratamentul tumorilor. În 1927, Herman Blumgart și colaboratorii de la Universitatea din Boston au descoperit posibilitatea folosirii radioizotopilor radioactivi în
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
SECRET BULETIN INFORMATIV din ziua de 27 Iunie 1941 ora 18 I. INCURSIUNI AERIENE. Permanența Garnizoanei Iași raportează: 1. În ziua de 26 Iunie 1941, între orele 1030-1130, un grup de avioane sovietice E, în număr de 32, au lansat bombe și manifeste bolșevice asupra Iașilor. Din acestea 21 au fost doborâte de aviația de vânătoare. Avioanele inamice au venit în grup compact, zburând la înălțime de aproximativ 1000 metri. Au fost aruncate bombe incendiare și explozive de calibru mijlociu. Mare
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
E, în număr de 32, au lansat bombe și manifeste bolșevice asupra Iașilor. Din acestea 21 au fost doborâte de aviația de vânătoare. Avioanele inamice au venit în grup compact, zburând la înălțime de aproximativ 1000 metri. Au fost aruncate bombe incendiare și explozive de calibru mijlociu. Mare parte dintre ele nu au făcut explozie. S'au înregistrat stricăciuni în Piața Unirii, la Fundația Ferdinand, în Târgul Cucului, la palatul Telefoanelor. Au fost incendiate o casă în str. I.C. Brătianu, una
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Apropiindu-se de orașul Dorohoi, în zbor razant, la o înălțime de circa 30-40 metri, s'au îndreptat spre gara Dorohoi pe care au mitraliat-o omorând un soldat german. Al doilea avion a aruncat asupra vagoanelor din gară o bombă incendiară, deteriorând și incendiind un vagon cu făină. Focul a fost localizat imediat. Posturile A.A. fiind induse în eroare de semnul de recunoaștere fals, n-au deschis foc. Și tot din aceleași motive nu s'a dat nici alarma
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]