7,134 matches
-
Dermendere (în rusă, ucraineană și bulgară, "Каланчак", transliterate "Kalanceak") este un sat reședință de comună în raionul Ismail din regiunea Odesa (Ucraina). Are locuitori, preponderent bulgari. Satul este situat la o altitudine de 37 metri, în partea centrală a raionului Ismail, la o distanță de 25
Dermendere, Ismail () [Corola-website/Science/318344_a_319673]
-
Dermendere (în rusă, ucraineană și bulgară, "Каланчак", transliterate "Kalanceak") este un sat reședință de comună în raionul Ismail din regiunea Odesa (Ucraina). Are locuitori, preponderent bulgari. Satul este situat la o altitudine de 37 metri, în partea centrală a raionului Ismail, la o distanță de 25 km de orașul Ismail și 14 km de gara Tașbunar de pe calea ferată Odesa - Ismail. Până în anul 1947 satul a
Dermendere, Ismail () [Corola-website/Science/318344_a_319673]
-
-l într-o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). După războiul ruso-turc, începând din anul 1812 s-au stabilit aici familii de imigranți bulgari din sudul Dunării, aceștia primind terenuri de la ocupanții ruși ai Basarabiei. Satul Dermendere a fost fondat în 1817 de către cazaci zaporojeni și iobagi ucraineni. În 1830 a venit în sat primul lot de coloniști bulgari. În urma Tratatului de la Paris din
Dermendere, Ismail () [Corola-website/Science/318344_a_319673]
-
stabilit aici familii de imigranți bulgari din sudul Dunării, aceștia primind terenuri de la ocupanții ruși ai Basarabiei. Satul Dermendere a fost fondat în 1817 de către cazaci zaporojeni și iobagi ucraineni. În 1830 a venit în sat primul lot de coloniști bulgari. În urma Tratatului de la Paris din 1856, care încheia Războiul Crimeii (1853-1856), Rusia a retrocedat Moldovei o fâșie de pământ din sud-vestul Basarabiei (cunoscută sub denumirea de Cahul, Bolgrad și Ismail). În urma acestei pierderi teritoriale, Rusia nu a mai avut acces
Dermendere, Ismail () [Corola-website/Science/318344_a_319673]
-
1954, Regiunea Ismail a fost desființată, iar localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Dermendere face parte din raionul Ismail al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 1.208 locuitori, preponderent bulgari. Locuitorii satului Dermendere se ocupă în principal cu agricultura. Se cultivă cereale și viță de vie. Ferma din sat se ocupă și cu producția de carne de bovine și de lactate. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Kalanceak era
Dermendere, Ismail () [Corola-website/Science/318344_a_319673]
-
Tașbunar (în , în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Ismail din regiunea Odesa (Ucraina). Are locuitori, preponderent bulgari. Satul este situat la o altitudine de 23 metri, în partea central-nordică a raionului Ismail. El se află la o distanță de 30 km nord-est de centrul raional Ismail. Prin această localitate trece drumul național Ismail-Cetatea Albă. Teritoriul acestei localități
Tașbunar, Ismail () [Corola-website/Science/318355_a_319684]
-
efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Tașbunar făcea parte din Ocolul Izmailului a Ținutului Ismail . Pentru a-și consolida stăpânirea asupra Basarabiei, autoritățile țariste au sprijinit începând de la începutul războiului stabilirea în sudul Basarabiei a familiilor de imigranți bulgari și găgăuzi din sudul Dunării, aceștia primind terenuri de la ocupanții ruși ai Basarabiei. Satul Tașbunar a fost fondat în anul 1811 de către coloniști bulgari și găgăuzi. După război, în colonie au venit bulgari din Macedonia care au solicitat protecție Rusiei
Tașbunar, Ismail () [Corola-website/Science/318355_a_319684]
-
autoritățile țariste au sprijinit începând de la începutul războiului stabilirea în sudul Basarabiei a familiilor de imigranți bulgari și găgăuzi din sudul Dunării, aceștia primind terenuri de la ocupanții ruși ai Basarabiei. Satul Tașbunar a fost fondat în anul 1811 de către coloniști bulgari și găgăuzi. După război, în colonie au venit bulgari din Macedonia care au solicitat protecție Rusiei. În anul 1825, aici existau 105 case în care trăiau 761 persoane. În intervalul 1828-1834 au sosit în colonie alte 35 de familii. Fiecare
Tașbunar, Ismail () [Corola-website/Science/318355_a_319684]
-
1954, Regiunea Ismail a fost desființată, iar localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Tașbunar face parte din raionul Ismail al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 3.478 locuitori, preponderent bulgari.
Tașbunar, Ismail () [Corola-website/Science/318355_a_319684]
-
Fântâna-Zânelor (în , în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Ismail din regiunea Odesa (Ucraina). Are locuitori, preponderent bulgari. Satul este situat la o altitudine de 48 metri, în partea nord-estică a raionului Ismail. El se află la o distanță de 48 km nord-est de centrul raional Ismail. Prin această localitate trece drumul național Ismail-Odesa. Din apropierea acestei localități izvorăște
Fântâna-Zânelor, Ismail () [Corola-website/Science/318357_a_319686]
-
Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). Pentru a-și consolida stăpânirea asupra Basarabiei, autoritățile țariste au sprijinit începând din anul 1812 stabilirea în sudul Basarabiei a familiilor de imigranți bulgari din sudul Dunării, aceștia primind terenuri de la ocupanții ruși ai Basarabiei. Satul Fântâna-Zânelor a fost fondat în anul 1814 de către țărani moldoveni și ucraineni. În 1830 au început să sosească aici coloniști bulgari de la sud de Dunăre. În 1841 a
Fântâna-Zânelor, Ismail () [Corola-website/Science/318357_a_319686]
-
în sudul Basarabiei a familiilor de imigranți bulgari din sudul Dunării, aceștia primind terenuri de la ocupanții ruși ai Basarabiei. Satul Fântâna-Zânelor a fost fondat în anul 1814 de către țărani moldoveni și ucraineni. În 1830 au început să sosească aici coloniști bulgari de la sud de Dunăre. În 1841 a fost construită Biserica "Adormirea Maicii Domnului", considerată astăzi ca monument de arhitectură. În urma Tratatului de la Paris din 1856, care încheia Războiul Crimeii (1853-1856), Rusia a retrocedat Moldovei o fâșie de pământ din sud-vestul
Fântâna-Zânelor, Ismail () [Corola-website/Science/318357_a_319686]
-
1954, Regiunea Ismail a fost desființată, iar localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Fântâna-Zânelor face parte din raionul Ismail al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 2.241 locuitori, preponderent bulgari. Locuitorii satului Fântâna-Zânelor se ocupă în principal cu agricultura. Se cultivă cereale, pomi fructiferi și viță de vie. De asemenea, funcționează în sat o fermă zootehnică de creștere a ovinelor (producându-se carne de miel și lână), o moară, o
Fântâna-Zânelor, Ismail () [Corola-website/Science/318357_a_319686]
-
melancolică seninătate spre un trecut de întâmplări năprasnice”, concluzioneaă criticul. Romanul "Nicoară Potcoavă" a fost tradus în mai multe limbi străine: maghiară ("Nikora Potkova", Ifjúsagi Könyvkiadó, București, 1954; traducere de László Szabédi; reeditată în 1955 de Szépirodalmi Könyvkiadó din Budapesta), bulgară ("Никоара Подковата", Narodna Kultura, Sofia, 1954; traducere de Vasile Christu), franceză ("Nicoara Fer à Cheval", Les Éditeur Français Réunis, Paris, 1955; traducere de André Kedros), rusă ("Никоарэ Подкова", Государственное издательство иностранной литературы, Moscova, 1955; traducere de Mihail Fridman), cehă ("Soud
Nicoară Potcoavă (roman) () [Corola-website/Science/318353_a_319682]
-
Șichirlichitai-Noi, întâlnit și sub forma Șichirlichitai-Noui (în , în , în ) este un sat în raionul Ismail din regiunea Odesa (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Tașbunar. Are locuitori, preponderent bulgari. Satul este situat la o altitudine de 10 metri, în partea central-nordică a raionului Ismail. El se află la o distanță de 6 km de orașul Șichirlichitai. Teritoriul localității se află la confluența dintre râul Catalpugul Mare și râul Catalpugul
Șichirlichitai-Noi, Ismail () [Corola-website/Science/318356_a_319685]
-
Chitaiul Dulce” prin deosebire de rîul vecin : „Chitaiul Sărat”) spre Dobrogea, apoi au sprijinit stabilirea în locul lor a familiilor de imigranți bulgari dobrogeni, care erau ortodocși, aceștia primind terenurile tătarilor. Satul Șichirlichitaii-Noi a fost întemeiat în anul 1811 de către coloniști bulgari. În urma Tratatului de la Paris din 1856, care încheia Războiul Crimeii (1853-1856), Rusia a retrocedat Moldovei o fâșie de pământ din sud-vestul Basarabiei (cunoscută sub denumirea de Cahul, Bolgrad și Ismail). Rusia și-a pierdut astfel accesul la gurile Dunării. În urma
Șichirlichitai-Noi, Ismail () [Corola-website/Science/318356_a_319685]
-
Regiunea Ismail a fost desființată, iar localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Șichirlichitai-Noi face parte din raionul Ismail al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 116 locuitori, în continuare preponderent bulgari. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Novokameanka era vorbitoare de bulgară (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%), ucraineană (%) și română (%).
Șichirlichitai-Noi, Ismail () [Corola-website/Science/318356_a_319685]
-
Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). Pentru a-și consolida stăpânirea asupra Basarabiei, autoritățile țariste au sprijinit începând de la începutul războiului stabilirea în sudul Basarabiei a familiilor de imigranți bulgari și găgăuzi din sudul Dunării, aceștia primind terenuri de la ocupanții ruși ai Basarabiei. Satul Muravleanca a fost fondat în anul 1813 de către coloniști ruși-lipoveni, fugiți de persecuțiile la care erau supuși pe teritoriul vechii Rusii. La începutul secolului al XIX
Muravleanca, Ismail () [Corola-website/Science/318373_a_319702]
-
în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). Pentru a-și consolida stăpânirea asupra Basarabiei, autoritățile țariste au sprijinit stabilirea în sudul Basarabiei a familiilor de imigranți bulgari și găgăuzi din sudul Dunării, precum și a rascolnicilor (așa-numiții lipoveni), aceștia primind terenuri de la ocupanții ruși ai Basarabiei. Satul Necrasovca-Nouă a fost fondat în anul 1860 de către coloniștii ruși-lipoveni, mutați din satul Necrasovca-Veche aflat în apropiere, precum și din alte
Necrasovca-Nouă, Ismail () [Corola-website/Science/318377_a_319706]
-
Doluchioi (în , în , în , transliterat Bahate) este un sat reședință de comună în raionul Ismail din regiunea Odesa (Ucraina). Are locuitori, preponderent bulgari. Satul este situat la o altitudine de 14 metri, în partea central-sudică a raionului Ismail, pe malul sud-estic al lacului Catalpug. El se află la o distanță de 16 km est de centrul raional Ismail. Până în anul 1947 satul a
Doluchioi, Ismail () [Corola-website/Science/318375_a_319704]
-
efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Doluchioi făcea parte din Ocolul Izmailului a Ținutului Ismail . Pentru a-și consolida stăpânirea asupra Basarabiei, autoritățile țariste au sprijinit începând de la începutul războiului stabilirea în sudul Basarabiei a familiilor de imigranți bulgari și găgăuzi din sudul Dunării, aceștia primind terenuri de la ocupanții ruși ai Basarabiei. Satul Doluchioi a fost fondat în anul 1806 de către coloniști bulgari proveniți din satul Kaolinovo (regiunea Varna). În 1834 s-a început construirea bisericii "Sf. Mihail" din
Doluchioi, Ismail () [Corola-website/Science/318375_a_319704]
-
autoritățile țariste au sprijinit începând de la începutul războiului stabilirea în sudul Basarabiei a familiilor de imigranți bulgari și găgăuzi din sudul Dunării, aceștia primind terenuri de la ocupanții ruși ai Basarabiei. Satul Doluchioi a fost fondat în anul 1806 de către coloniști bulgari proveniți din satul Kaolinovo (regiunea Varna). În 1834 s-a început construirea bisericii "Sf. Mihail" din banii proprii ai coloniștilor. În urma Tratatului de la Paris din 1856, care încheia Războiul Crimeii (1853-1856), Rusia a retrocedat Moldovei o fâșie de pământ din
Doluchioi, Ismail () [Corola-website/Science/318375_a_319704]
-
secolului al XX-lea s-a realizat un baraj care să protejeze satul de inundații. Începând din anul 1991, satul Doluchioi face parte din raionul Ismail al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 3.977 locuitori, preponderent bulgari. Moldovenii constituie aproximativ o treime din populație, dar vorbesc limba bulgară . Deși o treime din sat este format din români (moldoveni), la Școala medie de cultură generală din satul Doluchioi nu sunt decât clase în limba ucraineană . Locuitorii satului Doluchioi
Doluchioi, Ismail () [Corola-website/Science/318375_a_319704]
-
protejeze satul de inundații. Începând din anul 1991, satul Doluchioi face parte din raionul Ismail al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 3.977 locuitori, preponderent bulgari. Moldovenii constituie aproximativ o treime din populație, dar vorbesc limba bulgară . Deși o treime din sat este format din români (moldoveni), la Școala medie de cultură generală din satul Doluchioi nu sunt decât clase în limba ucraineană . Locuitorii satului Doluchioi se ocupă în principal cu agricultura și cu creșterea vitelor. Se
Doluchioi, Ismail () [Corola-website/Science/318375_a_319704]
-
aglomereze inutil frontul de sub comanda sa. Atacul trupelor ruse a fost oprit la sfârșitul lunii septembrie. Soldații erau epuizați de ofensiva îndelungată și, în plus, a început transferul de trupe ruse pe frontul din România, unde armatele austro-ungare, germane și bulgare erau în plină ofensivă. Operațiunea Brusilov și-a îndeplinit obiectivele inițiale forțând forțele germane să-și întreupă atacul de la Verdun și să transfere forțe considerabile pe frontul de est. În plus, a produs pierderi uriașe armatei austro-ungare, adică aproximativ 1
Ofensiva Brusilov () [Corola-website/Science/319525_a_320854]