17,484 matches
-
șase, nu mai faci nimica, nu poți să mai muncești! băi, da' Culiță-i maistru! a fost concurs, l-a cîștigat, băi, de-aghé sîntem la primărie! la Panciu m-am dus să văd niște neamuri, am ajuns la Ruginești! Subcarpații antropici coaste părăduite, metronomul om în cît greșește desfășurarea muntele, liniile de înaltă tensiune, biserica de sat, biserica domnească Borzeștiul, relația privilegiată rîu de energie monument de cult. Ora 10,48, în taxi ilicit Onești Tîrgu Ocna, Dacie particulară, prinde centura, stai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
bunicii! braț de vector răsucit schematic de rectiliniu în veghea lui Roderic K Usher Barbu PO Nădejde Sat clădire dezafectată, biserica vechime în sens antic, rizibil, se confundă cu recentul, Mihăileni în geografie contactul cu depresiunea, la CFR rambleul de coastă, șoimul zvîcnit din brazde se lasă iar, nesigur cîmp fără om, în spate munte de exclusivități estetice, nu mai nimerești aterizînd în fapta ce ți se cuvine, stația Siculeni din satul Ciceu, tricolorul bisericuței ortodoxe tot coloritul ficțiunii, metodele constitutive
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
călătorie, O sete care-l soarbe / E un adînc asemene /Uitării celei oarbe Mihăileni din salt tresar poalele de zăpadă, gardul din șir de mesteceni între vecini, La umbrăăă de stejărel / Da, da, da, da! doba urătorilor pe hol, din coastă albul bisericii, crucile, case treptele în adîncitură, biserica de ceață și fețele de brad brumate din hău întorc verde la trecere, Livezi-Ciuc fir de mesteacăn între brazi și pinul plantat podoabe de chiciură, terasament în botul locomotivei, capete presimțindu-le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
duse de rîpă, coroana de copac stă cufundată, parbriz pe umbra Munților Dobrogei, înclină hotarul din față, hotar cu scurgerea turmei de oi, bordul lateral în crengile nucilor, polițistul fuge și rămîne urcat pe scară, la școală bustul sadovenian, pe coastă relicva piesei antiaeriene, nici funcțională nici monument, ultima în plasa fumurilor stepei Dunărea. Ora 13,56, în microbuzul Galați Bîrlad, în autogara "Dumitru" Galați, ventilatorul! față de tabel pleacă anticipat, Doamne, m-ai lăsat să-l prind! "La nea Mitică. Vin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
să-l prind! "La nea Mitică. Vin roș de vînzare" grădina cu roșii veștede, "104 Țiglina III Centru Parc CFR și retur", orașul de asfalt în faliment, moarte naturală pe caniculă, alimentăm la "Rompetrol", scurgere de videoinformații pe pompă, Giurgiulești coasta de dincolo la puterea Domnul, cum ne mîi prin autogară și microbuze! irigă Parcul CFR cu pămîntul pietrificat sub stropi, Brateșul ochi de gol, Tîrgu Bujor 26 "Romstal", culmea toată bordura Prutului pe rîpă, la fel curge decindea, delphinium cavaleri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
palpită, pe umăr geanta, vîrful dîmburilor stîlpi electrici și-i mai zice antropomorfism! Breaza popas "Frăsinet", urcă și ea, "La articole funerare "Vulturul"" Comarnic, "Paul Desghelipon" biblioteca orășenească, front de pavilioane la cat cu geamlîc, primele sinteze de turism antebelic, coasta și arborii rețin bruma, "Muzeul cinegetic Posada" pădurea restabilită gard. Ora 8,20, în rapidul București Praga, din Sinaia, tot printre sfărîmături de om, munții contraexemplu, pepinieră de brazi Predeal, zăpadă Dîmbul Morii Brașov. Sîmbătă, 15 decembrie, ora 11,07
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de ce nu-i dă drumul? nu, dar mulți navetiști din Palanca și așteaptă acolo de jumătate de oră Iași Adjud Brașov acceleratul de Iași km 122+8, munții sus țin centrul cu înălțimile lui care atacă în peisaj, biserică pe coastă, bej calculat din lumina de vecernie dinăuntru, halta Tarcău două gîlme urcă sania, pîrtie, îi dă bani cînd să mărită, de-a lu' Lupaș după deal, n-au putut să se cunune, rude! Lunca de Mijloc, la primărie da! brădui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
am dat știința cunoașterea, îl prinde cel mai bine în rolul de arlechin, ea este sufletul rolului, nașterea de noapte veghe veșnică, fumul staționar, pîrîu brațul Uzului, spre gîtul depresiunii sonda înțepenită alb, ninsoare din farurile mașinii, fumul de viteză coastele negre în sălbăticia lor, crengănișuri contra civilități peretele de tunel, pod metalic simetric celui de la intrare, Trotuș în limbi cu albul, prea multă izolarea acestor catastrofe narative, Salina dusă cu zăpada, "2008 La mulți ani!" citim pe spate, gardurile fructifere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
aprilie, cînd a intrat și Rusia în conflict, cele două state luptau împotriva unui dușman comun. După eșuarea tentativei otomanilor de a cuceri Muntenegru, forțele muntenegrene au reușit să preia inițiativa ofensivei și să intre în posesia unei fîșii de pe coastă care constituise anterior un obiectiv major al politicii lor externe. În cadrul negocierilor de pace, guvernul rus a depus un efort deosebit pentru întărirea statului Muntenegru, Tratatul de la San Stefano alocînd statului un teritoriu care ar fi dus la mărirea de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
era de asemenea realizată odată cu anexarea teritoriului de la Marea Adriatică, ce includea și portul Ulcinj. În schimb, Muntenegru trebuia însă să accepte o oarecare supraveghere habsburgică. Guvernul monarhiei era intens preocupat de faptul că orice concesie acordată Muntenegrului ca teritoriu de coastă ar fi însemnat pur și simplu dobîndirea de către Rusia a unui port la Marea Adriatică. Practic, toate puterile erau îngrijorate de pătrunderea Rusiei ca forță navală în Marea Mediterană. Posibilitatea această era exclusă în tratat prin clauza potrivit căreia apele Muntenegrului erau
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Iugoslaviei. Dalmația După anexarea Dalmației, Imperiul Habsburgic a luat puține măsuri care să tulbure ordinea socială și politică existentă. Principala influență politică a rămas deci în mîinile italienilor și ale slavilor, vorbitori de limbă italiană, care locuiau în orașele de pe coastă. Numărul celor cu drept de vot le garanta o poziție dominantă. În Dieta întrunită în 1861, italofonii, al căror număr se ridica la 15 672, au ales douăzeci și nouă de deputați, iar cei peste 400 000 de croați și
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
care cuprindea și orașul Janina. Granița Greciei se întindea la est pînă la Kavalla, inclusiv. În ciuda înfrîngerii, Bulgaria a primit teritoriul văii fluviului Struma și un sector de optzeci de mile (aproximativ 135 de kilometri n.t.) de-a lungul coastei Mării Egee, în care intra și portul Dedeagač (Alexandroupolis). Atît Imperiul Otoman cît și România au avut de cîștigat: Poarta a primit înapoi Adrianopol, iar România a anexat sudul Dobrogei. Acordul final constituia evident un regres extrem de mare pentru Bulgaria și
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
habsburgic pentru satisfacerea cererilor italienilor. Reprezentanții habsburgici nu puteau oferi în schimbul neutralității decît Trentino. Guvernele aliate erau însă stînjenite într-o oarecare măsură de problema teritoriului slavilor de sud. La prima vedere, războiul începuse pentru salvarea Serbiei. Dacă Italia primea coasta dalmată, Serbia nu ar fi obținut ieșirea la mare, care constituia pentru ea un obiectiv major al războiului. În schimb, dacă Italia dobîndea Dalmația și Istria, ea ar fi avut controlul asupra a circa 700 000 de slavi sudici. Astfel
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Dobrogei fusese cedat României, iar majoritatea teritoriilor macedonene fuseseră împărțite între Grecia și Serbia. Mai tîrziu, prin Tratatul de la Neuilly din 1919, Bulgaria fusese obligată să cedeze patru districte de graniță Iugoslaviei și vestul Traciei Greciei. Cu toate că pierduse teritoriul de pe coasta Mării Egee, pactul prevedea purtarea de negocieri cu Grecia referitor la ieșirea la mare a Bulgariei. Mai mult, Aliații stabiliseră o despăgubire în valoare de 450 de milioane de dolari, sumă echivalentă cu un sfert din bogăția națională a țării, plus
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
atribuite minorității germane locale. Albaniei dominate de italieni i s-au dat regiunea Kosovo și o parte a ținuturilor macedonene și muntenegrene. Germania și Italia au anexat fiecare cîte o parte a Sloveniei. Cele mai mari cîștiguri ale italienilor erau coasta Dalmației și insulele din Marea Adriatică. Restul teritoriilor Iugoslaviei au fost trecute sub controlul autorităților politice sîrbe, croate și muntenegrene și sub supravegherea Germaniei și a Italiei. Să ne amintim că după dezastrul suferit de italieni în Grecia, Roma fusese desemnată
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
înființare a fost anunțată la 10 aprilie, chiar înainte de încheierea ostilităților. Teoretic, noua națiune era aliata Axei, beneficiind de același statut ca și cel al celorlalte țări est-europene, adică Bulgaria, România, Ungaria și Slovacia. Deși cea mai mare parte a coastei Dalmației fusese pierdută în favoarea Italiei, teritoriile croate includeau acum Bosnia și Herțegovina, care constituiau de multă vreme obiectivul naționaliștilor. Achiziționarea acestor ținuturi complica însă structura etnică a statului. Din cei 6,5 milioane de locuitori ai lor, numai 3,4
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Albaniei. Aici, ca și în alte părți, partizanii au capturat și alte arme. A fost totuși instituită ocupația germană, o divizie de parașutiști ocupînd Tirana. După aceea, autoritățile germane s-au concentrat asupra ocupării celor mai importante orașe și a coastei; forțele de rezistență controlau zona muntoasă. Interesat în primul rînd de asigurarea unei administrații stabile, guvernul german a promis că va recunoaște independența Albaniei și a numit o regență. Nu s-a manifestat nici o opoziție față de posibila revenire pe tron
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
erau îngreuiate de necesitatea menținerii unor unități de sprijin numeroase; ei locuiau în afara satelor. În plus, întrucît controlau regiunile muntoase, ei aveau avantajul liniilor de comunicație interne. Guvernul era în schimb stăpîn pe cele mai importante orașe, pe zonele de coastă și pe drumurile principale. În anumite privințe, situația era deci asemănătoare celei din anii '20 ai secolului trecut, cînd armata otomană nu i-a putut disloca din adăposturile lor fortificate pe luptătorii de gherilă. O altă problemă majoră cu care
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
dar acestea au fost rechemate în urma unei serii de incidente, dintre care cel mai grav îi implica pe britanici. Guvernul albanez declarase că jurisdicția lui în Marea Adriatică se întindea pînă la trei mile (circa 5,5 kilometri n.t.) de coastă, fapt care afecta în special statutul Canalului Corfu. Contestînd această pretenție a albanezilor, guvernul britanic a trimis în apele Adriaticei patru distrugătoare; în ziua de 22 octombrie 1946, două din ele s-au lovit de mine și au fost uciși
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
țării era concentrată tot aici. Oficialii croați erau deosebit de preocupați de situația comerțului exterior; ei erau convinși că republica lor nu primea partea care i se cuvenea din valuta străină, susținînd că sume mari erau obținute de industria turismului pe coasta dalmată și că 80 % din comerțul exterior al Iugoslaviei era realizat prin porturile croate. Existau plîngeri și față de faptul că 30 % din venitul statului croat era transferat în favoarea altor părți ale țării.40 O serie de membri importanți ai Partidului
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
sat avînd propriul lui caracter etnic. În trecut, mai multe guverne grecești succesive reclamaseră așa-numitul enosis, adică unirea. Dificultatea fundamentală consta în faptul că insula era situată doar la patruzeci de mile (circa 65 de km n.t.) de coastele Turciei, dar la cinci sute de mile (circa 810 km n.t.) de cele ale Greciei. Opoziția violentă a turcilor față de anexarea insulei de către greci era motivată de considerații privind securitatea națională și de perfect justificatele temeri privind eventuala soartă
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Astfel că politica Uniunii de Centru în privința Ciprului nu numai că nu a dus la un progres, ci, dimpotrivă, la instalarea unei tensiuni și mai mari între Atena și Nicosia. Nereușita în chestiunea Ciprului avea să rămînă un spin în coasta guvernului Uniunii de Centru. Pe cînd Ciprul constituia problema majoră cu care se confrunta Papandreou în politica externă, relațiile lui tot mai proaste cu curtea și problemele legate de fiul său reprezentau principalele lui slăbiciuni pe plan intern. În momentul
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
al VI-lea si al VII-lea, noi valuri de popoare năvălesc asupra Europei: longobarzii în Italia, avarii și bulgarii în cîmpia Dunării 3, musulmanii arabi și berberi care, după ce cuceresc Spania, pătrund în Galia și fac incursiuni maritime pe coastele Mediteranei occidentale. Aceste invazii perturbă comerțul și aduc cu ele declinul orașelor. Instituțiile romane concepute conform ideii de stat se șterg, treptat, în folosul unei regalități ereditare, care devine, de acum încolo, proprietatea personală a suveranului. În această epocă tulbure
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
în sudul Iutlandei. Anglii, saxonii și iuții pătrund în Britania (devenită Anglia) și nu întîmpină nici o greutate în a-și impune dominația asupra mărunților regi celți și asupra a ceea ce mai rămăsese din autoritatea romană, ocupînd mai întîi zonele de coastă, înaintînd apoi către interior și consti-tuindu-se, în cele din urmă, la sfîrșitul secolului al V-lea, în mici regate independente. În tot acest timp, Imperiul de Apus a încetat, oficial, să mai existe. În cursul secolului al V-lea, împărații
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
porni, cu toate efectivele lor, spre peninsulă. Aceasta a reprezentat vasta migrație a unui întreg popor acoperit de o avangardă solidă, care, în mai puțin de doi ani, va ocupa Veneția ai cărei locuitori s-au refugiat pe insulițele de coastă, punct de plecare, pentru mulți dintre ei, al milenarei aventuri venețiene și întreaga cîmpie a fluviului Pad împreună cu Milano. În secolul VII, înaintarea lor continuă în detrimentul posesiunilor bizantine. Ocupă Genova către 640 și Ravenna, dar numai după un secol, în timp ce
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]