7,096 matches
-
implicită, latentă, reperabilă în condițiile "citirii"/decodării diferitelor tipuri de indicatori ai comportamentului comunicativ al locutorului indicatori verbali vezi Tabelul nr. 8, indicatori nonverbali vezi Tabelul nr. 9, respectiv paraverbali vezi Tabelul nr. 10. Importante sunt, în acest sens, atât conștientizarea de către locutor a utilizării unor elemente verbale, nonverbale, paraverbale cu o anumită semnificație, cât și cunoașterea de către interlocutor a acestor valențe comunicative, pentru a se putea raporta optim (din punctul său de vedere) la locutor, la intențiile acestuia, la informațiile
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de 44.160.000 de euro (35 milioane de euro de la Comisia Europeană, la care se adaugă contribuția Guvernului de 9,16 euro). Pentru acest program au fost identificate șase priorități, acoperind domeniile: acte de identitate pentru romi, programe de conștientizare și informare publică legate de romi și problemele lor, dezvoltarea capacității instituționale a Agenției Naționale pentru Romi și a structurilor locale implicate în implementarea și monitorizarea Strategiei Guvernamentale, dezvoltare comunitară, educație și sănătate. Prima fișă sectorială a Programului Multianual a
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
concentrat până în 2005 pe următoarele domenii: învățământ vocațional, muncă, sănătate, locuire și mica infrastructură, activități aducătoare de venituri. Prin programarea multianuală, se vor sprijini financiar aceleași domenii, dar și altele noi, cum ar fi: obținerea actelor de identitate, programe de conștientizare și informare publică legate de drepturile și îndatoririle cetățenilor romi, dezvoltarea capacității instituționale a Agenției Naționale pentru Romi și a structurilor locale implicate în implementarea și monitorizarea Strategiei Guvernului. Toate aceste domenii sunt comune politicilor publice pentru romi. Cu toate
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
echilibrul între angajatori și lucrători în relațiile de muncă. Obiectivele esențiale ale activităților ministerului sunt: îmbunătățirea condițiilor de muncă, îmbunătățirea relațiilor colective de muncă, garantarea înlocuirii venitului în cazul pierderii locului de muncă și îmbunătățirea situației ocupării prin inițiative inovative, conștientizarea factorilor implicați în mediul economic și social și umanizarea muncii, promovarea egalității de șanse între femei și bărbați. Administrația pentru Ocupare are ca atribuții: - studii și statistici privind ocuparea și șomajul; - ucenicia industrială pentru angajații salariați, acordul pentru prima slujbă
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
prin autorestructurare, faptul că și-ar putea depăși paradigma, experiențele trecutului prin provocarea și activarea resurselor compensatorii naturale, potențarea acestora prin regăsirea semnificațiilor și sensurilor reale ale existenței. Un rol important în cadrul acestui proces de reconstrucție identitară a deținutelor, de conștientizare a semnificațiilor lumii lor interne și externe, de asumare responsabilă a propriilor acte revine personalului specializat (psihologi, sociologi, asistenți sociali etc.) implicat în procesul de reeducare. Funcționarea închisorilor presupune existența unui personal special pregătit, capabil să elaboreze planuri de intervenție
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
54-60; Pentz, Dwyer, MacKinnon, Flay, Hansen, Wang, Johnson, 1989, pp. 3259-3266) - constituie strategii educaționale care folosesc o abordare de natură sugestivă, și nu una de tip confruntațional. Campaniile educaționale publice au ca scop reducerea alcoolismului - acest lucru este realizat prin conștientizarea populației cu privire la riscurile alcoolului asupra sănătății - și prin informarea cu privire la acțiuni specifice de prevenire a alcoolismului. Din acest punct de vedere, strategiile educaționale îndreptate asupra prevenirii abuzului de alcool din rândul adolescenților sunt un exemplu care se bazează pe acest
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
alcoolici. Dar negarea realității pe care o practică de foarte multe ori alcoolicul se adresează mai mult lui însuși decât celor din jur. Pentru alcoolic este mai important să se dezinformeze pe el însuși (pentru a reduce tensiunea dată de conștientizarea unei potențiale pierderi a controlului și distrugerii propriei vieți și a-și salva stima de sine) decât pe cei din jurul său. Driga, Postelnicu și Cosmovici (1999) arată că negarea oferă un caracter particular bolii numite alcoolism. Este vorba despre un
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
incidența infecțiilor cu transmitere sexuală este mai mare decât cea declarată (Preda, 2003). Pentru prevenirea răspândirii infecțiilor cu transmitere sexuală sunt necesare eforturi de creștere a accesului populației la serviciile medicale, dar și pentru creșterea nivelului de cunoștințe și de conștientizare de către tineri a riscurilor ce derivă din contactele sexuale neprotejate sau din consumul de droguri. Studiile asupra sănătății reproducerii, realizate în 1993 și 1999, relevă o creștere a utilizării metodelor contraceptive moderne și, în primul rând, a prezervativului, datorată în
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
nu asigură protecția împotriva infectării (să cunoști bine partenerul, medicamente, respectarea regulilor de igienă corporală sau alimentară). 18,5% dintre copiii străzii chestionați nu știu nici un mijloc de protecție împotriva infecțiilor cu transmitere sexuală, ceea ce denotă nevoia de informare și conștientizare. Tabelul 4. Modalități de protecție cunoscute folosirea prezervativului 60,7% abstinența 8,9% relație stabilă 0,7% folosirea seringii de către o singură persoană 2,2% folosirea de mănuși când ai contact cu sânge 1,5% păstrarea distanței fizice față de alte
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
lor de a da răspunsurile așteptate de lucrătorii sociali sau de ceilalți în general, ca un semn că normele sociale se mai mențin în conștiința copiilor străzii, chiar dacă la un nivel redus. De fapt, aceasta denotă un nivel redus de conștientizare a riscurilor la care se expun, prin comportamentul pe care îl au. În ceea ce îi privește pe cei care nu și-au început viața sexuală, răspunsurile sunt mai apropiate de ceea ce este dezirabil social. 48% declară că dacă nu vor
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
menționează moartea, 26,7% apariția altor boli și 10,4% dependența. Este de asemenea menționat riscul de comportamente antisociale, ca și încarcerarea/închisoarea. 12,7% afirmă că li s-a întâmplat ca atunci când s-au drogat să fie afectați fizic. Conștientizarea faptului că și consumul de droguri se pedepsește cu închisoarea este posibil să fi redus numărul celor care au recunoscut că au consumat sau consumă droguri ilicite. Un alt factor care ar fi putut influența acest procent ar putea fi
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
a seringii. 28,1% dintre copiii romi incluși în cercetare nu cunosc nici o cale de răspândire a infecțiilor cu transmitere sexuală, ceea ce denotă o lipsă acută de informații, dar și necesitatea de intervenție în sensul creșterii nivelului de informare și conștientizare asupra infecțiilor transmisibile pe cale sexuală. Tabel 7. Modalități de transmitere cunoscute contact sexual 66,7% prin sânge 11,8% prin sărut 8,1% folosirea în comun a seringii 5,2% nerespectarea regulilor de igienă corporală 0,7% altele 5,9
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
fie deja asistați de ONG-uri. ● Consecințe Cea mai importantă consecință a infecțiilor cu transmitere sexuală, percepută de copiii romi intervievați, este moartea, doar 3 copii afirmând că moartea este consecința bolii SIDA, iar în cazul celorlalte te poți vindeca. Conștientizarea riscului de a infecta și alte persoane este aproape inexistentă, doar 3,7% (5 subiecți) afirmând că poți infecta alte persoane dacă ai o infecție cu transmitere sexuală. Teama de moarte este asociată cu SIDA, ceea ce confirmă reacția de respingere
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și a altor consecințe asociate sexului comercial în toate unitățile administrativ teritoriale. Strategii: • Identificarea modelelor de bună practică în domeniu. • Întărirea capacității organizațiilor și instituțiilor deja implicate pentru a extinde numărul de programe și aria de acoperire a acestora. c. Conștientizarea privind riscurile HIV/SIDA, ITS și alte riscuri ocupaționale Obiectiv: Să se asigure modalități prin care persoane care practică sexul comercial să știe cum să evite infectarea cu HIV și ITS și să aibă mijloacele și motivarea să pună în
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
până la finele lui 2005 toate penitenciarele să desfășoare programe adecvate de prevenire și reducere a riscurilor. Elemente-cheie pentru prevenirea HIV, a ITS și a hepatitelor în sistemul penitenciar: Crearea cadrului pentru desfășurarea de programe adecvate Obiectiv: Înlăturarea barierelor instituționale și conștientizarea administrației și factorilor de decizie asupra necesității introducerii de măsuri pentru diminuarea transmiterii HIV, a ITS și a hepatitelor virale. Strategii: • Introducerea planului de sănătate publică care să includă prevenirea HIV/SIDA la nivelul DGP, cu buget distinct, în conformitate cu Legea
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
sarcinii. Strategii: • Creșterea accesului gravidelor din mediul rural sau din comunități defavorizate prin utilizarea serviciilor organizațiilor comunitare sau a mediatorilor comunitari. • Inițierea de campanii pentru înscrierea tuturor femeilor aflate în perioada reproductivă pe listele medicilor de familie. • Creșterea gradului de conștientizare a populației generale în ceea ce privește beneficiile consultației prenatale atât pentru mamă, cât și pentru copil. 1.8. Prevenirea transmiterii în rândul comunităților rroma Situația actuală: Comportamentele la risc în rândul comunității rroma nu sunt diferite față de cele ale populației majoritare, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
un mod corelat a prevalenței consumului de alcool și tutun în rândul populației generale prin consolidarea măsurilor de prevenire și prin dezvoltarea sistemului public și privat de asistență medicală, psihologică și socială. II.1. Prevenirea consumului de droguri Obiectiv general Conștientizarea și implicarea întregii populații, în special a copiilor și tinerilor, în programe de prevenire a consumului de droguri, universale, selective și indicate, în scopul întăririi influenței factorilor de protecție și al reducerii influențelor factorilor de risc. A. Prevenire în școală
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
pentru evitarea sau cel puțin întârzierea debutului consumului de alcool, tutun și droguri. Sensibilizarea și educarea populației școlare în scopul evitării consumului experimental/recreațional de droguri și trecerii de la acesta la cel regulat. B. Prevenire în familie Obiective specifice Sensibilizarea, conștientizarea și motivarea părinților în vederea implicării active, obiective și corelate a acestora cu celelalte arii de intervenție preventivă. Oferirea de programe de prevenire care să permită părinților să devină activi în prevenirea consumului de droguri în cadrul familiei. Dezvoltarea unor programe de
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
încurajarea formării unui climat social care să împiedice stigmatizarea și marginalizarea persoanelor afectate de consumul de droguri. Crearea oportunităților și stimularea participării mass-edia la susținerea, prin mijloace specifice, a programelor, proiectelor și campaniilor antidrog. Dezvoltarea de programe de informare și conștientizare a întregii populații pentru dobândirea unei atitudini de toleranță în scopul diminuării marginalizării și stigmatizării consumatorilor de droguri, precum și a unei atitudini de responsabilitate în prevenirea consumului. Dezvoltarea unui sistem de evaluare și monitorizare, integrat și individualizat, al copiilor și
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
TV. ● Evitarea emisiunile cu scene violente în perioada din zi în care majoritatea copiilor sunt singuri acasă, adică înainte de ora 17. ● Atenționarea publicului asupra conținutului emisiunilor, atât la început, cât și pe perioada transmisiei emisiunii respective. ● Desfășurarea unei campanii de conștientizare a publicului asupra efectelor nocive pe care le poate avea violența televizată atât asupra copiilor, cât și a întregii societăți. Bibliografie *** (2004) „Evaluarea monitorizării violenței în programele de televiziune” (grila de vară), raport de cercetare al Centrului de Studii Media
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
personală, nouă, neobișnuită, de „a fi”, trăită de persoana bolnavului. Faptul este valabil atât în cazul „suferințelor somatice” cât și în cazul „suferințelor psihice”, numai că diferă „atitudinea” bolnavului narator față de tema suferinței (somatică sau psihică), cât și „modalitatea de conștientizare” a acesteia, „acceptată” sau „refuzată” de bolnav, ca boală. Orice „narațiune clinică” ce expune suferința are, dincolo de „obiectivitatea” sa, o mare încărcătură „subiectiv-emoțională” întrucât fiecare bolnav are, în mod firesc, tendința de a relata, în primul rând și adesea chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
bruscă și imediată schimbare a persoanei, de diferite forme și intensități psihopatologice De regulă, reacțiile sunt răspunsuri emoționale subite, adesea cu un caracter ireflexiv, ale persoanei la evenimentele psihotraumatizante ale vieții. Ulterior însă, persoana conștientizează propriile sale reacții. Consecința acestor conștientizări este, de fapt, un transfer din planul emoțional în planul rațional al efectelor reacției. Post-reacția este o etapă de „autoanaliză”, de autoevaluare a propriilor sale manifestări, pe care persoana o face în planul mintal al acțiunilor sale „reactive”. Am putea
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
contingențe reprezintă un consens, de regulă, redactat în formă scrisă, ce se stabilește între profesor/părinte/consilier și elev. De obicei, la acest contract se ajunge în urma unei negocieri și urmărește încurajarea elevului pentru a-și automonitoriza comportamentul și identificarea / conștientizarea consecințelor negative ale comportamentului acestuia. În derularea acestui contract se parcurg doi pași: definirea de către elev a ceea ce percepe și înțelege el prin comportament adecvat/ neadecvat și consecință a comportamentului. identificarea activităților care au funcție de întărire pentru elev. Promtingul presupune
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
școlară. VII. Elaborarea unui plan de intervenție 7. 1. Stabilirea echipei care participă la soluționarea problemei În vederea integrării elevului D.M., a fost stabilită echipa de lucru formată din: consilierul școlar; învățătoarea clasei. 7.2. Stabilirea obiectivelor Obiective pe termen lung: conștientizarea de către băiat a adevăratelor cauze ale comportamentului său și identificarea principalelor căi de acțiune; conștientizarea riscului săvârșirii unor comportamente deviante; educarea copilului, în a învăța să se stăpânească, să își controleze comportamentele impulsive, să aibă o mai bună toleranță la
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
problemei În vederea integrării elevului D.M., a fost stabilită echipa de lucru formată din: consilierul școlar; învățătoarea clasei. 7.2. Stabilirea obiectivelor Obiective pe termen lung: conștientizarea de către băiat a adevăratelor cauze ale comportamentului său și identificarea principalelor căi de acțiune; conștientizarea riscului săvârșirii unor comportamente deviante; educarea copilului, în a învăța să se stăpânească, să își controleze comportamentele impulsive, să aibă o mai bună toleranță la frustrare; formarea unui eu social, bazat pe o imagine și o stimă de sine conform
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]