6,817 matches
-
în lucrările din prima parte a operei sale, în care reflecțiile sociologice se împletesc cu cele legate de marxism și semiologie. După cum remarcă majoritatea teoreticienilor sociali și a istoricilor, momentul 1960 a schimbat fundamental modalitatea de a aborda un set consistent de probleme, de la cele economice la cele politice și sociale. Acum a apărut și o serie de noi teorii, care priveau societatea în ansamblul său într-un mod diferit decât înainte: drept "societate de consum" la Baudrillard, "societate a spectacolului
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
transmite pe alte canale decât cele analizate de Foucault). Motivele jocului, semnului, consensului, diferenței, limbajului sau puterii sunt construite într-o țesere de la un autor la altul, fapt ce demonstrează existența unor preocupări comune în interiorul acestui spațiu. O altă influență consistentă pare a veni din direcția formării sale germaniste 337 și a traducerilor pe care le-a făcut din Peter Weiss și Bertolt Brecht, în special în 1960. De asemenea, importanța semiologiei din acei ani i-a atras atenția asupra problemei
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
tratat ca o parte a modernului, la fel și Baudrillard pare a integra în acesta din urmă manifestările hipermodernismului sau ale postmodernismului. Această idee capătă valoare de argument pentru Smith, care se îndoiește că Baudrillard ar fi făcut în mod consistent trecerea de la modernitate la postmodernitate în teoria sa, iar comparația dintre Europa și America i se pare a fi exemplul "fatal" pentru deconspirarea acestei poziții. O poziționare atât de tranșantă nu este de regăsit în afirmațiile lui Baudrillard, unele dintre
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
nesincer, tot așa cum nu este nici sincer"551, concluzionează Parret, accentuând încă o dată dimensiunea esențială a seducției: ambivalența. 6.3.4. Logica seducției Herman Parret insistă asupra a trei aspecte considerate esențiale pentru înțelegerea seducției, prin intermediul cărora dă un răspuns consistent celor care au pus semnul echivalenței între seducție, minciună sau manipulare. Primul aspect vizează faptul că logica seducției se opune concepției teologice și celei libertine; al doilea precizează că acest tip de logică este legat în mod organic de funcționarea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
unui postmodernism fără postmodernitate și posibilitățile de rezistență, în acest context, a curentului ca atare. Continuând în adâncime încercarea de a oferi o imagine cât mai cuprinzătoare și acurată asupra postmodernismului, modul de raportare la acest curent ne-a dat consistente sugestii în ceea ce privește conținutul său ideatic. Chiar dacă probabil, o definiție nu poate fi oferită și ar fi chiar împotriva spiritului postmodernismului, o primă metodă care ne-a stat la îndemână în vederea încadrării și descrierii sale a fost aceea a căutării diferențelor
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a evidențiat un set important de direcții ale analizei. Teoretizările întreprinse în acest sens de Bell, Lyotard, Virilio, Culler etc. au reprezentat surse valoroase de orientare discursivă și sistematizare. Prin urmare, alegerea dintre postMODERNism și POSTmodernISM indică încă o parte consistentă a evaluării acestuia, "cearta" dintre moderni și postmoderni fiind considerată chiar un fel de reiterare a mai vechii Querelle des Anciens et des Modernes. Pentru o mai bună perspectivă asupra acestei dificile relaționări, am aplicat o grilă sistematizatoare, întemeiată pe
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
formațiuni discursive postmoderne, textura postmodernismului cuprinzând de altfel o retorică a "deligitimării și destabilizării", a rupturii și a negației etc. Nu doar omul postmodern este de multe ori un homo rhetoricus, ci și discursivitatea postmodernă în ansamblu face în mod consistent apel la procedee și strategii retorice. Discreditată de-a lungul timpului în special în raport cu filosofia, al cărui obiect de studiu erau adevărul, obiectivitatea, cunoașterea etc., retorica își regăsește locul în postmodernism, mai ales că acesta a operat o disoluție a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
L'Yvonnet, p. 62). Se observă indiferența față de denumire, dar ralierea în conținut și atitudine la ceea ce poate provoca o schimbare față de modurile încetățenite de gândire; într-o anumită măsură, apropierea de Lyotard în această problemă pare a fi una consistentă. 434 Jean Baudrillard, "Sur le nihilisme", în Simulacres et simulation, p. 231. 435 Ibidem, pp. 231-232. 436 Douglas Kellner, Jean Baudrillard. From Marxism to Postmodernism and Beyond, pp. 93-94. 437 Jean Baudrillard, "Sur le nihilisme", în Simulacres et simulation, p.
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de la părți ale lucrărilor de dimensiuni mai mari la informații de câteva rânduri risipite în lucrări al căror gen literar și origini sunt foarte diferite. Aceasta, în ceea ce privește aspectul formal al mărturiilor. Există, însă - am spus-o deja -, o diversitate mai consistentă, pentru istoric, cu privire la „calitatea” izvoarelor. Există mărturii directe și mărturii ce doar repetă fapte transmise de operele biografice oficiale ale lui Francisc sau chiar de lucrări anterioare. Avem în vedere autori ce prezintă începuturile mișcării franciscane, încercând să o încadreze
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
perioadă, mărturiile franciscane din a treia secțiune au o importanță redusă, pentru că - după cum s-a spus deja - ele sunt toate ulterioare morții și canonizării fondatorului. Doar unele memorii, în special aceea a fratelui Ștefan, privită în contextul altor izvoare mai consistente, poate fi de ajutor pentru a confirma o imagine neoficială a lui Francisc, informală, neafectată de stereotipurile referitoare la relațiile fraternității. Cele trei cronici franciscane mai ample - aparținând fraților Giordano, Toma și Salimbene - acordă un spațiu mai restrâns lui Francisc
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Francisc, și prezența activă a fraților aproape în toate țările europene. Celei mai intense căutări de informații îi corespund numeroase adnotări, îndeosebi printre cronicarii vechilor mănăstiri; dar și folosirea acestora de către predicatori și compozitori de pilde pentru predici. Pe lângă șirul consistent și organic al biografiilor, aceste mărturii - unele foarte scurte - reprezintă uneori amintiri personale, alteori derivate din «legenda» lui Francisc - care a avut o răspândire remarcabilă, cel puțin în forma scurtă pentru oficiul coral. Aceste mărturii dovedesc interesul crescând față de figura
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
găsește în biografiile majore. Dacă nici una din aceste mărturii nu redă complet viața lui Francisc, ele totuși introduc în istorie «semnele» acestei experiențe religioase unice, percepută de oamenii secolului al XIII-lea și atestă răspândirea Ordinului. Pentru o informație mai consistentă, este necesar să se recurgă la Introducerea acestei secțiuni; cf. îndeosebi titlul „Mărturii non-franciscane”. 1. 1. Episoade unice A) Luca de Tuy Luca, spaniol din naștere, a primit apelativul „de Tuy” pentru că în 1239 a fost făcut episcop de Tuy
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
faptul că ele presupun existența și cunoașterea biografiilor Sfântului Francisc, cel puțin a Legendei maior a Sfântului Bonaventura, dacă nu a tuturor operelor cuprinse în secțiunea precedentă; prin urmare, ele se prezintă ca niște integrări mai mult sau mai puțin consistente ale biografiei deja cunoscute (Legenda maior) sau ca niște relatări ale unor momente particulare din dezvoltarea Ordinului Minoritic. De aceea, este riscant să se comenteze imaginea lui Francisc care apare în aceste scurte mărturii, sau frecvența prezenței Sfântului în cronicile
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Nicolae Țone, Mircea Cărtărescu, Irina Nechit, Romulus Bucur, Octavian Soviany. Proza e reprezentată de Florin Șlapac, Iurie Bodrug, Nichita Danilov, Ovidiu Pecican, Vitalie Ciobanu ș.a. În afară de literatura propriu-zisă și de comentarea cărților sau a actualității social-politice din Republica Moldova, revista propune consistente interviuri cu Ana Blandiana, Victor Ieronim Stoichiță, Leopoldina Bălănuță, Valentina Tăzlăuanu, Al. Călinescu, Monica Lovinescu, Matei Vișniec, Dan Perjovschi, Lucian Boia, Silviu Lupașcu ș.a. Un punct de interes îl constituie anchetele, dosarele, chestionarele, atelierele „Contrafortului”. Temele propuse pentru discuție, nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286395_a_287724]
-
2. Dezvoltați-vă un procedeu. Studiile indică faptul că, prin fixarea unei rutine de somn, corpul omenesc Își poate maximiza oportunitatea de a se reface. Vizitați www.sleepfoundation.org pentru mai multe informații despre crearea unei rutine de somn adecvate (consistente). 3. Abțineți-vă să vă uitați la programe de știri Înainte de a adormi, deoarece astfel de activități sunt stimulante pentru creier, iar corpul nu se mai poate relaxa. Îngăduiți-vă un timp de destindere după astfel de activități Înainte de a
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
ședință. De ce nu reușesc managerii Ă competenți, de altfel Ă să trateze problema angajaților mediocri? Este o discuție care se aprinde și mai tare atunci când angajații buni văd cum muncitorii mediocri primesc măriri de salariu aidoma lor sau chiar mai consistente. E extraordinar cum, deseori, managerii amână tratarea problemei respective. Iată mai jos o listă a mea cu posibile motive. Factorul „prea-multe-probleme”. Comentariul managerului sus-menționat, că „trebuie să ne concentrăm asupra unor lucruri mai importante”, nu este o declarație neobișnuită. În
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
găsit. Alteori, singura modalitate de a fi sigur că a existat un balaur este să vă uitați prin rămășițele fumegânde ale afacerii. Iată câteva indicii care să vă arate dacă cinismul se furișează În compania dumneavoastră: Ă Vânzările, Înainte destul de consistente, Încep să scadă. Ă Marja profitului brut Începe să intre În declin din cauza pierderilor și costurilor uzurii. Ă Serviciile pentru clienți, oglinda mulțumirii angajaților, nu mai sunt inspirate. Ă Angajamentele de livrare făcute clienților sunt deseori Încălcate. Ă Respingerile și
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
codrii mișcători, hidra, negurile năvălitoare de cealaltă parte) angajează, dar Într-o mică măsură, și o dialectică a elementelor. Acelea ce definesc sentinela romană, mitul, cu alte cuvinte, al trăiniciei hotarelor și al eternității ființei naționale, vin din lumea simbolurilor consistente și grandioase: falnic, tare ca un leu, stînca naltă, glasul ei tună, prăvălită - ea rumpe și zdrobește etc. La aceste imagini ale durității și forței, se asociază altele venite din aceeași sferă a maiestății triumfale: vulturul ce se rotește deasupra
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
uitate", de "reminiscențe" (conținuturile refulate ale psihicului sunt doar o categorie aparte), iar acest proces, o dată pornit, se cere consumat până la capăt printr-un intens "efort de rememorare" ce poate reuși sau eșua, după caz. În una dintre cele mai consistente lucrări dedicate problemei, Paul Ricoeur sublinia faptul că efortul reamintirii stă la baza oricărei activități intelectuale, care, dusă la bun sfârșit, celebrează starea de jubilație a unei memorii "fericite"18 (oare obstinația lui Lovinescu de a scrie literatură, în ciuda opiniilor
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
nu identifică și în romanele criticului, abordate tot ca operă autobiografică, același tip de psihologie (redusă la automatism și la niște "structuri simple, neevolutive, mișcate de un singur resort"229). Legătura nu-i scapă însă Ligiei Tudurachi, autoarea celui mai consistent studiu consacrat până în prezent romanelor lovinesciene 230, care semnalează limitele orizontului estetic al cronicarului ce se simte dator să constate eșecul proiectului lovinescian. Or, dacă "imobilitatea psihologică a lui Bizu" (personaj construit ca o "figurină", cu sufletul "facsimilat" în celelalte
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
tiparelor melodramatice (în special a motivului "damei cu camelii") asupra literaturii lui Camil Petrescu. Vezi subcapitolul "Re-scrierea intertextuală. La Dame aux Camélias", în volumul Poetica personajului în romanul lui Camil Petrescu, Editura Junimea, Iași, 2000, pp. 184-185. 180 Un fragment consistent din celebrul "roman" poate fi citit și în versiune românească vezi volumul Sacher Masoch, Venus în blană, traducere de Tinu Pârvulescu, în volumul Caiete, Editura Polirom, Iași, 1999, pp. 23-46. 181 Vezi comentariile Gabrielei Omăt la articolul lovinescian "Psihologia erotică
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
în mod mecanic, fără nici o fundamentare teoretică, procedee și formule stereotipe care astăzi sunt în general inventariate de cei care se ocupă de folclor"30. Vrăjitoarele sunt persoane pragmatice. Au proliferat surprinzător și în România după 1989. Contra unei remunerații consistente, ele îți livrează prompt rețete de succes în dragoste și afaceri, horoscoape, hărți ale destinului și informații despre viitor. Acest comerț "spiritual" n-ar avea totuși un succes remarcabil dacă amfitrionii lui n-ar poseda și o înzestrare nativă specială
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Ele sunt înscrise din 2008 și în Constituția Ecuadorului, de exemplu. În 22 aprilie 2010, Conferința Națiunilor pe tema schimbării climei și a drepturilor Mamei Terra a adoptat o Declarație Universală privind Drepturile Naturii. S-a format atunci și un consistent grup de inițiativă cetățenească europeană (ICE) care urma să înainteze o propunere legislativă Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene în vederea adoptării unei legislații universale a drepturilor naturii. Dacă citim în cheie religioasă această inițiativă, atunci avem de-a face, în
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
cu creionul în mână... Mirel Bănică exemplifică patologia ignorării cărților fundamentale apărute în România cu Memoria colectivă a lui Maurice Halbwachs și cu Psihosociologia comunităților virtuale religioase de Zenobia Niculiță. Subscriu fărăa rezerve acestor observații. Ultima carte este, întradevăr, o consistentă și utilă analiză a (re)compunerii identității religioase în mediul virtual din România actuală. Sunt foarte clar și bine surprinse jocurile de putere și autoritate în mediul virtual, dar și (ne)inspirata asumare a libertății. În treacăt, Mirel Bănică îi
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
acoperite de asemenea de către activitățile cotidiene"93. Un asemenea strat este format și de fenomenul benzii desenate. Esența fenomenului este însă una mitologică. Acesta este și motivul pentru care primul capitol al lucrării este consacrat mitului. Este un capitol foarte consistent, neobișnuit de mare în raport cu celelalte capitole ale cărții. Aici sunt bine sistematizate definițiile clasice și actuale date mitului, cu trimitere precisă la autori și lucrări de primă mână (a se vedea în special pp. 11-125). Apreciez în mod deosebit corelațiile
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]