6,551 matches
-
Adesea mă lua de braț, iar eu o călăuzeam prin Barcelona noastră aparte, una pe care numai ea și cu mine o puteam vedea. Mereu ajungeam la o lăptărie din strada Petritxol și Împărțeau o cupă cu frișcă sau un covrig de marțipan. Uneori, oamenii se uitau la noi pieziș, și nu o dată vreun chelner deștept foc se referea la ea ca la „sora ta mai mare“, Însă eu nu băgam În seamă bătaia de joc și insinuările. Alteori, nu știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
Precup nu-i decât un pas. Vorba ceea „Tu nu-l lași să moară, iar el nu te lasă să trăiești”. Așa se face că Măricuța, fata lui Precup, este nevoită să pârască lui vodă „pre femeia lui Vasilie łigănaș Covrig cu feciorii ei...nepoții lui Ionașco łigănaș ce-au fost popă...dzicînd fata lui Precup...că au avut loc de casă cu cinci dughene și sint ei dzestre de la tată-său”. Iliaș Alexandru însă împreună cu divanul, hotărăște la 6 septembrie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
au fost popă...dzicînd fata lui Precup...că au avut loc de casă cu cinci dughene și sint ei dzestre de la tată-său”. Iliaș Alexandru însă împreună cu divanul, hotărăște la 6 septembrie 1666 (7175): „Deci, Marica femeia lui Vasilie łigănaș Covrig și cu feciorii ei...nepoții popei Ionașco łigănaș, au rămas denaintea Divanului domniei mele și de toată legea țării. Iar Măricuța, fata lui Precup hotnogul...s-au îndreptat. De acmu înainte să-și ție acela loc tot cu cele cinci
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
are să-mi spună ceva. Și nu m-am înșelat, pentru că îndată am și auzit întrebarea: Ia spune-mi, nu-ți amiroase a ceva mai deosebit decât pe celelalte uliți? Chiar voiam să întreb a ce mai miroase pe lângă aroma de covrigi proaspeți? A dospeală, fiule. Doar ne aflăm pe Ulița Brăhăriei, nu altundeva. Și pentru că m-a pălit o sete de zile mari, hai să bem o bragă. Numai că n-om intra te miri unde, ci la jupân Alî turcul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
turcul, care face o bragă!...Și dugheana turcului nici nu-i departe. Cu pașii lui ca de pisică, bătrânul o ia înainte. Eu îl urmez ca o slugă devotată și tăcută. În cale ne întâlnim cu vânzătorii de bragă și covrigi, cu marfa proaspăt luată de la cei ce o fac. Grăbiți nevoie mare, pentru că soarele dogorește strașnic și orice târgoveț vrea să se răcorească, dând de dușcă o ulcică cu bragă proaspătă. De departe zăresc o dugheană mai arătoasă și îmi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Vorbele turcului sunt însoțite de un zâmbet ce denotă o mare bucurie și plăcere de a avea musafir pe bătrânul călugăr...Apoi, până să punem mâna pe ulcelele cu bragă, turcul dispare și, ca adus de vânt, se întoarce cu covrigi calzi așezați pe un fund de lemn. Nu zăbovește nici o clipă că se repede să întâmpine alți mușterii...Mulți poartă giubele din țesătură scumpă. Turcul nu prididește cu plecăciunile și cu întrebările : „Ce dorește la luminăția voastră?”... Am căutat să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
ridicăm să plecăm, turcul e lângă noi, cu același zâmbet și aceeași plecăciune de drum bun, totul însoțit de vorbe curtenitoare: Alî va mulțumește cu plecaciune pentru zabava la pravalia lui și cinste de a gusta la braga și la covrigi... În tot acest timp, Alî plutește pe lângă noi ca o umbră până la ușă, unde rostește plin de evlavie: Alah se pazeasca la dumneavoastra! Cu zâmbetul pe buze și cu setea ostoită, am ieșit în uliță. Ca de obicei, bătrânul pornește
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
eu. Nu m-au plătit coțofenele nici până în ziua de azi pentru traducere, au scos și ediția a doua, au lansat-o cu tam-tam. Normal, nu se gândește nimeni la negrișorul care-a făcut-o dormind pe dicționare și mâncând covrigi vreo câteva luni. Nu mi-au ieșit din povestea asta culturală, din realizarea de excepție, nici banii de țigări. - Sta-le-ar în gât realizarea... - O să le duc un praz verde, cu urările cuvenite. - N-aș putea sta la tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
o carie, m-ar fi pupat Ceaușescu când a venit la Iași, analizele erau bune, aveam sângele curat. Au dărâmat de tot școala și brutăria și casa Nadiei, n-am mai mâncat de-atunci pâine de-aceea neagră și nici covrigi rumeni, nu mai există nici podul de piatră, au făcut o hală de montaj care stă părăsită, era păzită de nea Mihai, a murit anul trecut, nu, n-am SIDA, am 0, am avut vărsat de vânt și rujeolă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
maistru scuipă un oftat sau o înjurătură printre dinți.) Unii nu aveau cu ce să cumpere un pișcot, două, la 50 de bani, alții scoteau felia de pâine unsă cu marmeladă, cei mai mulți înghițeau în sec. Peste drum era cofetăria "Marga", covrigi polonezi însiropați cu miere de albine 5 lei, eclere acoperite cu ciocolată 4 lei, savarine cu multă frișcă 3 lei. În clasă erau și copii de bani gata, părinți bogați, maistru la țigarete, primar în Santa Mare, medic neurochirurg etc.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
de alta, da' cel de gânsac zgârie. Așa-i? MARCU: Să mănănc gănsac? Acuma, pe căldurile astea, așa-i? Carne-mi trebuie la reumatismele mele, fie pe capul dușmanilor! Abia îmi pot trage sufletul, și doar dacă, dimineața, mestec un covrig, acolo. În rest, o cană cu apă, și-aștept răcorile din toamnă. Află de la mine, așa să faci și dumneata dacă nu vrei să mori cu zile. Auzi! Auzi! Dacă-i așa de grozav gănsacul, de ce nu-l mănăncă dumnealui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
iar duminicile sunt criminale, nu-i așa? - aproape mi-a venit să alerg din nou la The Wiz, să-mi iau un DVD player. Eduardo era plecat într-una din călătoriile lui și nu-l puteam suna. Eram un rebut, covrigul mucegăit pe care nu-l dorea nimeni. Mă tot uitam la Camionul înecat a lui Zach. Nu remarcasem înainte, dar acum îmi părea ușor descentrat. Poate că nici nu era o fotografie chiar așa de grozavă. M-am gândit s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Găsit nu-și întoarse ochii. Nu putea înțelege ce voia Marta de la el, dar micul lui creier de câine pricepea că, pentru a afla, trebuie să privească și să asculte. Mai așteptă câteva clipe după ce Marta tăcu, apoi se făcu covrig într-un colț al bucătăriei, dar nu ajunse să încălzească locul, nici nu se așezase bine Cipriano Algor că-și și schimbă locul ca să se întindă lângă scaunul lui. Și ca să nu rămână îndoieli în spiritul stăpânilor asupra înțelegerii clare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
bacon și avocado. — Și eu ton și porumb, zice Zelda. Becky, tu ce vrei? — Pastramă și pâine de secară, zic într‑o doară. Fără maioneză. Nu cred că au așa ceva, spune Zelda, încruntată. Au șuncă cu salată verde... — Atunci un covrig, cremă de brânză și lox. Și un sifon. — Adica apă minerală, da? zice Zelda. — Ce e ăla lox? întreabă Emma, nedumerită, iar eu mă fac că n‑o aud. Nu sunt prea sigură ce înseamnă lox, dar asta se mănâncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
oamenii uită! Nici nu le pasă, se rățoi bătrânelul spre elegantul domn, rezemat de stâlp și cufundat în lectură. Uite la ei! Uită de toate, poți să le faci orice, uită. Cum le dai puțină plăcere, o zi frumoasă, un covrig, domnule, dă-le un covrig și puțin soare și gata, au uitat. C-așa e omul... Domnul elegant nu se simți, se pare, vizat de furia necunoscutului. Nici nu-l auzise, probabil. Își strânse sulul de ziare și se desprinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
pasă, se rățoi bătrânelul spre elegantul domn, rezemat de stâlp și cufundat în lectură. Uite la ei! Uită de toate, poți să le faci orice, uită. Cum le dai puțină plăcere, o zi frumoasă, un covrig, domnule, dă-le un covrig și puțin soare și gata, au uitat. C-așa e omul... Domnul elegant nu se simți, se pare, vizat de furia necunoscutului. Nici nu-l auzise, probabil. Își strânse sulul de ziare și se desprinse de stâlpul de lângăchioșc. Desfăcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
în alt nor, mai acătării... GLASUL LOR ÎNCĂ AICI‐I. Cum privesc la mine stele! Ai cui ochi sunt după ele?... Ai bunicului, bunicii? Glasul lor încă aici‐ i. Mâna caldă, tremurândă, tot mai stă‐ n amurg, la pândă, cu covrigi și acadele pentru‐obraji în acuarele. Dacă irisul‐ lumină panʹ la nalba din grădină și, cu fulgi, văzduh ocupu‐l, ce le‐ o fi, acuma, trupul?... Auroră boreală, sau a zorilor beteală?... Printre nori a ploii buclă, sau a soarelui
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
înghite își asumă riscul recuperării lui. Koch își spuse că era momentul să intervină. — Onorată Instanță, zise el. Dacă îmi amintesc corect biologia din liceu, orice este înghițit nu se află efectiv în interiorul corpului, mai mult decât o gaură de covrig se află în interiorul covrigului. Inelul este în exteriorul corpului. Rodriguez începu să se agite. — Onorată Instanță ... — Onorată Instanță, spuse Koch, ridicând vocea. Sunt sigur că putem fi de acord cu toții că nu vorbim aici despre inele cu diamant care au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
recuperării lui. Koch își spuse că era momentul să intervină. — Onorată Instanță, zise el. Dacă îmi amintesc corect biologia din liceu, orice este înghițit nu se află efectiv în interiorul corpului, mai mult decât o gaură de covrig se află în interiorul covrigului. Inelul este în exteriorul corpului. Rodriguez începu să se agite. — Onorată Instanță ... — Onorată Instanță, spuse Koch, ridicând vocea. Sunt sigur că putem fi de acord cu toții că nu vorbim aici despre inele cu diamant care au fost furate. Vorbim despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
suprafețe de teren nelucrate. In limbaj popular se spune că terenul a rămas pârloagă ! Și folclorul s-a schimbat.In loc de: „Hai mândră la colectiv, Nu mă duc,că n am motiv”. Acum se cântă: „Frunză verde și-un covrig, Iar la noapte ar-un ... MIG!”. Drama retrocedării terenurilor este ca o telenovelă. Actele vechi de proprietate s-au pierdut în negura timpului.O parte din teren nu a fost declarat.Țăranul iubește pământul.Orășeanul plecat de la sat a devenit
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
prins-o tot fără casă Să stea la cald, numai un pic! Și nu-i va cere nimic! Bursuculdeși nu-i convine Zise din milă, rușine: Bine! Șezi un pic lângă mine! Iarnă era! Și era foarte frig! Bursucul hiberna covrig, Cu blană sa călduroasă ! În care-a intrat și molia! Ticăloasă! S-a încălzit și intrând în... călduri, A ouat cinci milioane De... progenituri! Și toate lihnite de foame! Cum și molia foame avea, S-a decis și-a zis
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
rugului Și se-nchină cucului; Nici pentru mine, Nici pentru tine; Ci pentru budihacea de la groapă, Să-i dai vacă de vacă Și doi boi să tacă. Ba îl petreceam până la biserică și apoi veneam acasă cu sânul încărcat de covrigi, mere turture, nuci poleite, roșcove și smochine din pomul mortului, de se încrucea tata și mama când mă vedeau cu dânsele. Și ca să mă scape de belea, m-au trimes la stână în dumbrava Agapiei, lângă podul Cărăgiței, unde erau
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Școala generală" În localitatea natală H. , jud. Iași. Apoi m-am Înscris la "Liceul industrial" nr.3 Roman. Am făcut naveta. Plecam de acasă la ora 4 .45 și reveneam după ora 17.00 . În această vreme mă hrăneam cu covrigi și biscuiți. Fiind nevoită să aștept mai multe ore până la sosirea trenului care avea să mă ducă spre casă, am Început să aștern impresii pe hârtie ( În jurnalul meu secret). Primele poeme (În vers alb) le-am scris În școala
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
mai adesea mergând În picioare și pe hol. Chioșcurile din fața gării aveau atârnate pe sfori, și la geam, covrigi de toate mărimile. Nu lipseau nici câinii... stăteau undeva la umbră. Nu mâncasem nimic până la acel moment, așa că am cumpărat doi covrigi proaspeți. Urcată În tren, am căutat un loc lângă fereastră pentru a putea admira peisajul care urma să se Înfățișeze privirilor, pe tot parcursul până acasă. Vântul adia ușor, jucându-se șiret În pletele timpulului, timp ce se lăsa strivit
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
cu rochiile de la petrecere. Cu toate că nu era decât opt dimineața, era deja cald, iar aerul părea lăptos. Ne-am oprit la Benny, la ghereta Evreului Care Se Trezește De Dimineață, de unde ne luam întotdeauna, în drum spre serviciu, cafelele și covrigii, și unde am fost supuse unui interogatoriu amănunțit referitor la aspectul nostru dărâmat. —Ei, ia stați puținel, ce-ați focut voi două, fetilor? Ei? ne-a întrebat evreul. A ieșit din spatele standului ca să ne inspecteze. Jumătate din stradă se uita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]