6,725 matches
-
proprietate asupra mijloacelor de producție, stratificarea socială și criteriile sale, tipul de producție. Analiza lui Friedrich Engels (1967b) a dinamicii familiei monogame în diferitele tipuri de societăți reprezintă un exemplu clasic din acest punct de vedere. Războiul afectează sensibil structura demografică a populației, creând dezechilibre în cadrul generațiilor respective (proporția bărbați/femei), cât și între generații (proporția copii, maturi/bătrâni). Configurația piramidei demografice, determinată de evenimente ca războaiele, reprezintă un factor structural de care trebuie să se țină seama în analiza unui
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
monogame în diferitele tipuri de societăți reprezintă un exemplu clasic din acest punct de vedere. Războiul afectează sensibil structura demografică a populației, creând dezechilibre în cadrul generațiilor respective (proporția bărbați/femei), cât și între generații (proporția copii, maturi/bătrâni). Configurația piramidei demografice, determinată de evenimente ca războaiele, reprezintă un factor structural de care trebuie să se țină seama în analiza unui larg număr de fenomene sociale: natalitate, divorțuri, moravuri, delincvență, locuri de muncă. Nivelul de dezvoltare economică reprezintă, de asemenea, un puternic
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
relațiilor cantitative dintre aceste elemente (legile structurale, deci) și utilizând capacitățile de calcul ale calculatorului, autorii au încercat să răspundă la următoarea întrebare: dacă lumea continuă să evolueze în următoarele decenii cu strategiile actuale (acceptând creșterea economică și ignorând explozia demografică), care va fi starea viitoare a lumii? Vom reuși să realizăm o lume mai bogată economic și, în consecință, mai coerentă politic? Analiza dinamicii lumii întreprinsă de autori pe bazadatelor și a presupozițiilor făcute atunci (ca urmare a criticilor puternice
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ale acestor colectivități, dacă normele ar fi respectate cu strictețe, multe persoane nu și-ar putea găsi un partener convenabil, fapt catastrofal prin consecințele sale. Autorii au simulat pe calculator un model abstract al unei colectivități arhaice, cu o dinamică demografică tipică: nașteri, decese, rate de mortalitate pe vârste, vârsta căsătoriei, fertilitatea maritală la diferite vârste, raportul dintre sexe etc. S-a adăugat apoi o regulă de căsătorie destul de curentă în asemenea colectivități: regula căsătoriei între veri încrucișați pe linie maternă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
colectivității - reprezintă un factor prea difuz pentru a deveni o forță efectivă, capabilă să pună în mișcare efortul colectiv. Explicația alternativă propusă de Durkheim este cauzal-individualistă. Cauza diviziunii muncii este „densitatea morală”. Creșterea volumului populației generează nu numai o densitate demografică sporită, ci și una socială. Concurența dintre membrii colectivității sporește. Creșterea densității morale reprezintă însă o condiție care afectează masiv realizarea finalităților individuale. Indivizii, orientați către câștig, găsesc tot mai dificilă realizarea acestei finalități în condițiile concurenței în creștere. O
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
va stimula sistemele industriale să-și asume noi responsabilități. În acest context se înscrie și mișcarea indicatorilor sociali - o orientare științifică, dar și socială, ce are drept scop promovarea unui număr mare de indicatori privitori la starea colectivității, pe lângă cei demografici și economici. Imboldul său principal este acela de a facilita determinarea eficienței și a consecințelor multiple ale variatelor activități sociale, oferind astfel un feedback informațional necesar perfecționării organizării sociale. Terapia directivătc "Terapia directivă" În ultimele decenii, pe baza acumulărilor realizate
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Dacă, dimpotrivă, respectivul obiect prezintă o dinamică rapidă în timp, descrierea sa va fi predominant istorică. Dacă, de exemplu, România este considerată ca un obiect individual de mare interes pentru cunoaștere, o descriere a situației sale sociale, politice, economice, culturale, demografice, din momentul de față, reprezintă sarcina unei științe atemporale. Complementar însă unei asemenea cunoașteri este „Istoria României”, ca disciplină temporală. Punctul de vedere al acestei lucrări este că istoria, ca disciplină științifică, are un profil specific: ea este o știință
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Între grupuri sociale și indivizi, Între persoane fizice și cele juridice. Această redistribuire exercită o influență mai mult sau mai puțin intensă asupra comportamentului economic al diverselor categorii de contribuabili. Totodată, efectele impozitelor se răsfrâng și În domeniile educație, sănătate, demografic, etc., acestea contribuind, atât la 24 Văcărel I., Finanțe publice, EDP, București, 2006 32 satisfacerea unor nevoi de instruire, cât și la asigurarea unui nivel rezonabil de trai pentru populația aflată În nevoi. Un efect major generat de evoluția impozitelor
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
197 În principiu, se admite că prin intermediul impozitului pe profit se poate frâna sau stimula dezvoltarea unor domenii de activitate, produse și servicii, impulsiona exporturile, restrânge importurile anumitor bunuri și servicii, sau pentru atingerea unor obiecte de ordin social, sanitar, demografic sau de altă natură. Asemenea măsuri sunt aplicate de majoritatea țărilor lumii, fiind considerate unele dintre cele mai importante soluții de influențare a activității economice. Din perspectiva modalităților de practicare a impozitului pe profit, se constată și faptul că, În măsura În care
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
amprenta de generație prin care se construiesc modelele de gândire (Attias-Donfut și Segalen, 1998, 52). Modurile În care a fost folosită noțiunea de generație În științele sociale pot fi grupate din patru mari categorii. În primul rând, În cadrul unui demers demografic sau statistic, care presupune repere precise, măsurabile, termenul generație sau cohortă acoperă ansamblul indivizilor născuți la aceeași dată sau În același interval de timp Într-o societate. În al doilea rând, din perspectivă etnologică sau genealogică, care privilegiază analiza organizării
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Trecerea de la un palier la altul este condiționată de procesele sociale prin care intervine schimbarea socială și de interacțiunile sociale. A fi născut la o anumită dată nu asigură, În sine, nici o formă de apartenență colectivă În afara celei de ordin demografic, dar obligă la o „poziționare” În cadrul procesului istoric. Mannheim stabilește, astfel, o analogie cu clasa socială, precizând Însă că este vorba despre realități diferite, dar cu o anumită asemănare structurală. O astfel de referință i-a permis să ilustreze potențialitățile
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
natal (comuna Căpușul-Mare, Cluj) și dezvoltă analize În care suprapune experiențe de viață ale bunicului, ale tatălui și ale sale (capitolul III). Sub aspect metodologic, lucrarea promovează demersul multimetodă, deși opțiunea deschisă a autorului este În favoarea abordărilor comprehensive, calitative. Analizele demografice, de tip morfologie socială, pe zona Munților Apuseni, prezente În special În capitolul II, sunt adoptate oarecum preventiv, pentru a dubla demersul comprehensiv-subiectiv de cel obiectivist, al descrierii realităților „din afară”. Pe linie de conținut, cititorul este adus foarte aproape de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
modernizarea atrage după sine o serie de efecte care bulversează existența unei ponderi semnificative a populației, autorul face referire la apariția unor elemente de modernitate care au condus la o Îmbunătățire semnificativă a nivelului de trai, corelată cu o creștere demografică - de exemplu, diversificarea alimentației, mecanizarea agriculturii după al doilea război mondial, Îmbunătățirea mijloacelor de revitalizare a solului etc. În ultima parte a cărții este tratat aspectul colectivizării și al crizelor apărute În Europa de Est. Acestea se datorau și faptului că eliberarea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Stoian Grădinăritul Într-un sat din sudul Moldovei - Drăgușeni (jud. Galați) 4 267-276 Fetchenhauer, Detlef Irrationality and automaticity in human behavior from an evolutionary human perspective 3 145-178 Fulga, Gheorghe Sistemul mediatic și sfera politică 4 186-195 Ghețău, Vasile Declinul demografic al României: ce perspective? 2 5-41 Grecu, Mihai, Andrysek, Oldrich Dreptul la educație În Regiunea transnistreană a Republicii Moldova și atitudinea comunității internaționale 2 89-105 Grofșoreanu, Cornel Influența industrializării asupra țăranului român 1 167-169 Hatoș, Adrian Darea În parte a terenurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mai multe direcții, să-i fi crescutr capacitatea de a-și justifica măsurile autoritare, cel puțin comparativ cu omologii săi din Republica Cehă (Deegan-Krause, 2006), dar posibilitatea de a face o asemenea alegere a fost la fel de mult influențată de eterogenitatea demografică existentă în Slovacia, ca și de acțiunea populistă întreprinsă de Mečiar. 9.2.2 Mobilizarea și reprezentarea grupurilor excluse " Efectul de incluziune" al populismului este foarte dificil de evaluat în cazul Slovaciei. Pare relativ minor sub raportul impactului, dar este
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
mari ale participării, dincolo de diferențele etnice, religioase, regionale și de vârstă. Devreme ce, în 1992, numărul susținătorilor lui Mečiar se suprapunea aproape perfect peste numărul total al votanților (FOCUS 1990-2000), nu pare să fi mobilizat pe atunci vreun anume grup demografic. În 1994 și în 1998, grupurile care tindeau să fie în favoarea partidului său erau formate din persoane în vârstă și din comunități rurale, care deja erau oarecum reprezentate în exces în cadrul electoratului considerat în întregul lui. Putem face o afirmație
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
rară, apare mai frecvent la femeile tinere aparținând unor populații cu predispoziție genetică. Mecanismul este apariția de Ac față de structuri hepatice sau extrahepatice (autoAc). Deși etiologia nu este cunoscută, există factori declanșatori virali și medicamentoși alături de factori genetici. În funcție de caracteristicile demografice, clinice și autoAc decelați se recunosc 3 subtipuri de hepatită autoimună. Tablou clinic Afecțiunea poate fi asimptomatică și este descoperită fortuit la testele biochimice sau debutul este: - nespecific prin: astenie, anorexie, febră, mialgii, artralgii, prurit, diaree, erupții cutanate, disconfort abdominal
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
datelor de semiologie va urmări evidențierea informațiilor relevante pentru cauzele prezentării pacientului. IMPORTANT! Afecțiunile renale sunt sărace în simptome și semne proprii, frecvent acestea sunt nespecifice, dar abundă în manifestări clinice „de împrumut”. Anamneza trebuie să parcurgă următorii pași:date demografice, comportament față de mediu:vârsta, sexul - oferă informații despre incidența anumitor afecțiuni, de ex. glomerulonefrita acută (GNA) poststreptococică este mai frecventă la tineri, infecțiile urinare sunt mai frecvente la femei - ocupația - expunerea la frig favorizează infecțiile urinare la femei, expunerea cronică
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
98-99), Gusti a reținut patru categorii ce îndeplinesc funcțiunea de „condiție generală a priori sub care lucrurile pot deveni obiecte ale cunoașterii noastre în general” (Kant). Acestea sunt cadrele voinței sociale: cadrul cosmic (mediul natural geografic), cadrul biologic (factorii biologici, demografici, rasiali), cadrul istoric (cultura moștenită) și psihic (psihologie colectivă, opinie publică). O radiografie a viziunii lui Gusti asupra cauzalității sociologice arată un demers creator de prelucrare analitică a tradițiilor deterministe de explicare cauzală a fenomenelor sociale (legi cauzale de tip
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
supuse unei exploatări de tip tributal (confiscarea de plusvaloare rezultată din procesele de producție în care exploatatorii nu au amestec); importanța mare a legăturilor de rudenie; diviziunea socială a muncii bazată pe vârstă și sex; comunitatea rurală constituie un izolat demografic; comunitățile rurale aveau o cultură proprie cu caracter folcloric; comunitățile rurale întrețineau legături unele cu altele în cadrul unor veritabile societăți țărănești regionale. În mod normal, teoriile profesorului Henri H. Stahl asupra modului de producție tributal și a satelor devălmașe ar
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Rytina, 1980; White, 1975). Totuși, această proporționalitate este departe de a fi perfectă (Rossi et al., 1985). În evaluarea periculozității infracțiunilor și a severității sancțiunilor intervin factori de natură psihologică și sociologică: atractivitatea fizică a infractorilor și a victimelor, caracteristicile demografice ale celor care fac evaluarea etc. Dar „îi judecă” publicul mai aspru pe infractori decât judecătorii înșiși? Răspunsul este afirmativ, cel puțin pentru cetățenii din țările în care de peste 20 de ani se urmărește această problemă cu ajutorul sondajelor de opinie
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
inducere a fricii asupra persoanelor care au cea mai mică probabilitate de a trăi o experiență de victimizare, precum albii, vârstnicii și femeile. Cei doi cercetători americani au ajuns la concluzia că relatările despre omucideri induc frica diferențiat pe categorii demografice: influența medie cea mai slabă era asupra acelor persoane care aveau probabilitatea cea mai mare de victimizare, de exemplu, nonalbii, tinerii, bărbații (apud Chiricos et al., 1997, 344). Datele acestui studiu contrazic cercetările anterioare. Anthony N. Doob și Glenn E.
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de categorii de produse și servicii alimentare și nealimentare. În plus, au fost incluși indicatori obiectivi ai calității vieții gospodăriei - locuință, dotare materială. În afara acestor date factuale, au fost culese unele care referitoare condițiile favorizante ale sărăciei familiale: accidente economice, demografice, de sănătate sau sociale, cu efecte asupra nivelului de trai din ultimii doi ani, îndatorarea familiei, riscul de pierdere al locuinței, capitalul social a familiei. De asemenea, am avut în vedere măsurarea unor indicatori ai bunăstării subiective: satisfacția față de nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
be used for organisational development by dropping out of the deficiency paradigm. Primit la redacție: mai 2005 Orașul Fetești Elena Herda Cercetarea privind evoluțiile sociodemografice ale orașului de câmpie Fetești a luat în atenție mai multe aspecte și dimensiuni geografice, demografice, sociale, economice, culturale și chiar istorice. În acest studiu se prezintă o parte a observațiilor noastre asupra unei perioade de un veac din istoria orașului Fetești. Cercetarea a fost realizată în 2003 în cadrul Facultății de Geografie a Universității București. Poziția
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Câmpia Română între anii 1853-1899. Lucrările sale sunt urmate de cele ale profesorului Victor Tufescu, care aeditat în 1937 lucrarea Odăile. O fază recentă de populare a ținuturilor stepice de la răsărit de Carpați. Regiunea este analizată din punct de vedere demografic începând cu 1902 de către Emmanuel de Martonne în lucrarea Cercetări privind distribuția geografică a populației în Valahia; ea apare după ce, în 1897, Ion Provianu a publicat Dicționarul geografic al județului Ialomița, acesta reprezentând sinteza a tot ce era cunoscut până la
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]