7,752 matches
-
cu cel mai profund sentiment uman, cel religios, ce-l deosebește decisiv pe om de natură, de restul viețuitoarelor de pe Pământ. Cartea se recomandă ca un îndreptar pentru descoperirea substanței subiectivității, (a celei psihologice) pe un drum care vine din depărtare, anevoios, bătătorit de mii de ani. Dacă s-a materializat inițial în forma primară a totemismului și animismului panteist, leagăn de manifestare a celor mai vechi tradiții culturale ale societăților omenești, astăzi putem spune că acționează cu un aparat conceptual
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
în "grădina" sa. Este o pretenție a societății contemporane față de psiholog și psihologie, de a se autoelibera prin cunoaștere, unde este corect să se spună că "ideile noastre sunt forțe care influențează istoria" (idem, p. 149), cu care privesc în depărtare cu obiectivitate, spre a expedia "tagma ghicitorilor acolo unde le este locul în iarmaroace" (idem, p. 150). În spiritul "iluminist" de atunci, ceea ce-i trece omului prin minte și suflet poate influența lumea din jur, măcar și prin contrast, în raport cu
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ecologie, de anatomie comparată, embriologie, ca și cele ale vieții sufletești. Este interesant de remarcat că această învățătură s-a născut în aceeași perioadă social-istorică în care Alexandru cel Mare era antrenat în expedițiile sale de cucerire a lumii. Din depărtările în care se purtau luptele, lui Aristotel îi erau aduse materiale documentare, informații despre formele diverse în care se manifesta natura, despre dependența acestora de respectivele condiții de viață. În acest fel se explică faptul că Aristotel a putut să
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
este apt să preia formele de acțiune ale atomilor. Ochiul este cel care vede și nu sufletul cu ajutorul ochiului. Cu această teorie a nașterii senzațiilor, Lucretius a fundamentat și alte explicații ale fenomenelor sufletești, cum ar fi senzația vederii la depărtare, iluziile optice, tonul emoțional al senzației, etc. 3. Organele psihicului la Galenus Organele psihicului sunt, după Galenus, creierul, inima și ficatul. Fiecare dintre ele reprezintă câte o funcție psihică. Împărțirea se face în acord cu clasificarea platoniciană a părților sufletului
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
conștient de toate dificultățile pe care le va întâmpina odată cu deschiderea frontului de lucru al înființării viitoarei discipline a psihanalizei. Specializat din studenție pe maladiile sistemului nervos, a găsit o documentație săracă în mediul academic și de învățământ vienez. Din depărtare s-au răspândit până la el strălucirea și renu-mele profesional ale lui Charcot, la care și-a propus să ajungă pentru un studiu de documentare. Obține în acest sens o bursă viageră, cu care ajunge la Paris și se înscrie la
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Humanitas, 1999), în versiune franceză La Roumanie revisitée (Harmattan, 2001); de asemenea, Avec de Gaulle en Roumanie (Éditions de l’Herne), tradus în limba română în 1994. Postum, i-a apărut volumul de corespondență cu filozoful Constantin Noica Sub semnul depărtării (Humanitas, 2006). A tradus în franceză Lacrimi și sfinți de Emil Cioran (Éditions de l’Herne, 1986), a publicat o biografie a lui Duiliu Zamfirescu în engleză (Twayne Publ., Boston, 1980). Timp de 20 de ani, a participat la emisiunile
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
pe care-l numeam cu o veche denumire regăsită, „divanul moldovenesc“... În timpul erei comuniste, adică vreme de patruzeci de ani, orice plecare din România era însoțită de un verdict subînțeles: „Pleacă și uită!“ Orice plecare avea șansa de a deveni depărtare, adio... Cel care alegea, mai întâi în taină, în adâncul sufletului, despărțirea definitivă făcea în felul său și în circumstanțe proprii o alegere dictată de o dezamăgire existențială. La refugiatul plecat înainte de 1989, o revoltă surdă preceda somația de a
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
sceptic care se mira (pe când scriam aceste pagini) că mai sunt în stare, după atâția ani, să rumeg încă aceste vechi pățanii i-am răspuns că nevoia de a mă explica, de a povesti, izvora probabil din faptul că, de la depărtare, prin efectul memoriei și al detașării, printr un joc de oglinzi, judecam mai bine paradoxul acestei aventuri existențiale care trebuia să ducă la plecarea mea din România, unde credeam că eram sortită să trăiesc. Or, iată că, privind lucrurile cu
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
îmi făcea un ultim semn de despărțire. Văd aici unul dintre paradoxurile care au făcut, pentru mine, din România, o țară apropiată și îndepărtată, în același timp; o lume al cărei suflet nu mi-a fost accesibil decât sub semnul depărtării. M-am familiarizat cu cultura ei și cu poezia ei, într-o epocă ce însemna sfârșitul lor. În faptul că m-am legat, prin prietenie, de poeți ca Ion Barbu și Dan Botta, într-un moment în care România intra
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
căile celor însingurați către Cel singur și empiria modernității tîrzii, motivul e că problema șanselor spirituale se joacă tocmai în tensiunea dintre acești doi poli, se decide în saltul analogic ce izbutește să depășească și să mențină totodată extrema lor depărtare. Pe această linie, textul nostru se dorește o contribuție privind stilul religiei în modernitatea tîrzie. E vorba despre un eseu hibrid, unde invocarea unor teme și texte spirituale se îmbină nu numai cu considerații din sfera studiilor religioase, ci și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
întrupează într-un lucru mai mic, mai banal, mai neînsemnat, mai de jos, cu atît e mai mare forța lui de a semnifica înaltul, extraordinarul, realitatea transcendentă. Distanța dintre cei doi termeni este atunci maximizată, capătă o tensiune care scurtcircuitează depărtarea, fără a o anula. Pe de o parte, simbolul și principiul simbolizat își prezintă acut vederii deosebirea de natură. Dar, pe de altă parte, își fac presimțită unitatea, incluziunea originară a simbolului în principiul pe care îl simbolizează. Cu cît
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a îmburghezi spiritul, după expresia lui Berdiaev. Dacă am devenit aproape străini de strălucirea transcendenței, nu se poate oare îmbina critica acestei înstrăinări cu valorificarea ei, cu răsturnarea și convertirea ei spirituală? Mutînd accentul de pe îndepărtarea noastră de divin pe depărtarea absolută, ireductibilă a transcendenței, nu ne descoperim oare destul de bine așezați pentru a-i percepe străina maiestate, neasemănarea cu tot ce își are locul în preajma noastră? Pornind chiar de la distanța, brutală astăzi, dintre categoriile religiei și organizarea socială se poate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de lumină” Ursul, ciutele, râsul, păsările, jigăniile codrului, indicatori ai elementarității arhaice, participă la impresia globală de auroral; orice rupere a pactului cu pădurea suscită mâhnire. Ruralul, naturistul Labiș, în esență un emotiv „privind în amintire” spre „Carpații veșnici”, ascultând depărtări unde „buciumă vise” își adună ficțiunile în reluate discursuri impresive; rămase întocmai ca la începuturi, izvoare, dihănii și celelalte sunt repere familiare, niște constante afective într-o geografie a satului arhetipal. Nostalgia alpestră este cel mai adesea în legătură cu sentimentul pierderii
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
N-are să mai poată mândrul ciobănel Înaintea ta să se arate...” În finalul creației, imaginea mamei se proiectează pe fundalul unui cer sumbru, unde rostogolirea nourilor închipuie trecerea turmelor la iernat, iar mioara cu glas tragic se topește sub zările depărtării: „Ostenești... O clipă numai să te-oprești, Odihnește-ți ochii în afund de zare... Vai, pe zare-s nouri, - turmele cerești Ș-auzi glasul tragicei mioare... De ce fugi pe câmpuri, după ce chemări? Despletit ți-i părul , - albă vâlvătaie... Vezi, de
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
o diferență specifică sau alta. Aceasta este de fapt soluția pe care teismul clasic nu a putut să o accepte: distincția reală în Dumnezeu între existența abstractă și actualitatea concretă; prima necesară, iar a doua contingentă 415. La cincisprezece ani depărtare de faimosul său articol "Can God's Existence be Disproved", Findlay considera că a reușit în acest articol să redea un punct de vedere valid, dar admite și posibilitatea construirii unui punct de vedere contrar, această perspectivă fiind legată de
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
În fiecare an. Cu această unealtă construim case, spargem pietre și Întreprindem numeroase lucrări de acest fel. Dar același fier dă naștere la certuri, lupte și jafuri și-l folosim nu numai În jurul nostru, ci-l trimitem Înaripat și În depărtare, de pe metereze, din mâini puternice, sub formă de săgeți cu pene În coadă. După părerea mea aceasta Înseamnă cea mai ticăloasă viclenie a minții omenești. Căci, pentru ca moarte să-l lovească mai repede pe om, acesta i-a dat fierului
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
În fiecare an. Cu această unealtă construim case, spargem pietre și Întreprindem numeroase lucrări de acest fel. Dar același fier dă naștere la certuri, lupte și jafuri și-l folosim nu numai În jurul nostru, ci-l trimitem Înaripat și În depărtare, de pe metereze, din mâini puternice, sub formă de săgeți cu pene În coadă. După părerea mea aceasta Înseamnă cea mai ticăloasă viclenie a minții omenești. Căci, pentru ca moarte să-l lovească mai repede pe om, acesta i-a dat fierului
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
stejarii din vechiul codru. În decursul timpului actualei configurații a locurilor cu o diversitate mare de formă de relief, nu i s¬au alipit sau rupt alte teritorii. Puținele pământuri sărace ale răzeșilor lui Ștefan cel Mare, abrupte de ape, depărtarea mare de drumurile umblate și de târgurile vecine, n-au trezit interesul vânătorilor de câștiguri nemuncite. Așa se explică, poate faptul că în perioada marilor proprietari de pământuri, satele Tansa și Suhuleț n-au făcut parte din nici una din moșiile
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
plânge și-l jelește Sus, sus, sus, la munte sus Sus la munte sus Că-acolo Bujor îi dus Sus la munte sus. Codrean I-auzi cornu cum îi sună, i-auzi arma cum răsună, în câmpii, în câmpii, în depărtare, n-o fi căpitanul oare? Bujor cântă De la maica am supt lapte Lapte dulce creștinesc Dar acum ca stejărelul (bis) Eu la codru căci pornesc (bis) Pelin beau, pelin mănânc, Seara pe pelin mă culc Dimineața când mă scol (bis
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
în diverse direcții, ale executantului și, abia după oprire, putem vorbi de o poziție inițială pentru execuția propriu-zisă. Poziția inițială se caracterizează printr-o flexie medie a articulațiilor membrelor inferioare, prin repartizarea greutății în mod egal pe ambele picioare, prin depărtarea picioarelor la nivelul umerilor, prin fixarea unui picior mai în față și prin aplecarea ușoară spre înainte a trunchiului. Brațele vor fi întinse și se vor împreuna prin procedeul „pumn în pumn” sau „palmă peste palmă” cu alipirea degetelor mari
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
din atac în urcare, sau lovitura de atac din pasa la întâlnire, desprindere după adversarul aflat în atac, pentru loviturile de atac din celelalte pase. Durata întârzierii desprinderii pentru blocaj va fi cu atât mai mare cu cât înălțimea și depărtarea de fileu a pasei, înălțimea adversarului și săritura acestuia vor fi mai mari; La blocaj jucătorul trebuie să parcurgă următoarelor faze: - înaintea fiecărei faze se informează și analizează dispunerea trăgătorilor adverși de la plasă, ce colaborează cu posibilitățile ridicătorului advers; - în timpul
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
poate include utilizarea de comprese, băi și împachetări calde. Alternarea cald-rece a dușurilor și băilor determină o ameliorare a metabolismului și a reacțiilor vasculare. d. Chiroterapia Acest tip de refacere, denumit și terapie manuală este o tehnică specială care presupune depărtarea suprafețelor articulare (tracțiune) și / sau mișcare paralelă între ele (translație). Efectele chiroterapiei sunt întinderea mecanică, corelată cu inhibarea receptorilor durerii și activarea receptorilor mișcării. De altfel, prin această tehnică are loc și ameliorarea metabolismului structurilor articulare și periarticulare, concomitent cu
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
un avion la înălțime mare deasupra ta, aripile lui lucind argintiu în lumina soarelui. Poate că auzi păsările sau sunetul vocilor copiilor care se joacă. Când leagănul ajunge sus poți vedea deasupra, vârfurile copacilor sau al acoperișurilor și zărești în depărtare turla bisericii... Acum, în timp ce continui să respiri adânc și egal, treci în revistă orice disconfort fizic: acesta poate fi în partea inferioară a spatelui, în gât, în umeri... Atunci când l-ai localizat, îl recunoști cu calm...și în timp ce
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
te înconjoară, cu un avion mult deasupra, cu aripile scânteind argintiu în lumina soarelui. Poate că auzi păsările sau sunetul vocilor copiilor care se joacă. Ești în măsură să vezi deasupra vârfurile copacilor; poți vedea acoperișurile sau turla bisericii din depărtare... În timp ce continui să respiri adânc, să treci în revistă, de asemenea, orice disconfort fizic - acesta poate fi în partea inferioară a spatelui, în gât, în umeri...Când l-ai localizat, recunoaște-l cu calm... Acum, în timp ce inspiri, imaginează
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
limpede, te înconjoară, cu un aeroplan deasupra, la mare înălțime, cu aripile scânteind argintiu în lumina soarelui. Poate auzi păsările sau sunetul vocilor copiilor care se joacă. Poate ești în stare să vezi deasupra vârfurile acoperișurilor sau turla bisericii în depărtare... Respiră adânc și regulat și, în timp ce faci acest lucru, observă orice disconfort fizic: poate fi în partea inferioară a spatelui, în gât, în umeri... Atunci când l-ai localizat, conștientizează-l cu calm... Acum, când inspiri, imaginează-ți că alimentezi cu
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]