6,873 matches
-
fost un călugăr din Ordinul benedictin, primul abate de Nonantola, ulterior canonizat. La origine, Anselm a fost un nobil longobard, care a devenit duce de Friuli, după ce Aistulf a devenit rege al longobarzilor, urcând pe tronul din Pavia. După ce a domnit între 749 și 751, Anselm a renunțat la cariera sa seculară. În 750 a construit mănăstirea de la Fanano, pe un loc oferit lui de către regele Aistulf, care se căsătorise cu sora lui Anselm, Gisaltruda. Doi ani mai tîrziu, el a
Anselm de Friuli () [Corola-website/Science/324875_a_326204]
-
promovarea cunoașterii acestui spațiu și Premiul Raoul Bossy, premiu care răsplătește excelența în cercetarea spațiului baltic și nordic. ARSBN pregătește în anul 2012 și deschiderea primei biblioteci de studii baltice și nordice, RoBaltNord, în colaborare cu Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească”. ARSBN colaborează totodată cu universități, licee și biblioteci în ceea ce privește predarea unor cursuri, mese rotunde, întâlniri tematice, conferințe despre spațiul nordic și baltic și realizarea de parteneriate cu instituții de profil din Europa septentrională. ARSBN este un OING și, prin urmare
Asociația Română pentru Studii Baltice și Nordice () [Corola-website/Science/324871_a_326200]
-
fiind numit de către împăratul Lothar I în 842. El a fost activ în Lotharingia și în Italia și s-a căsătorit cu o longobardă, Itta (sau Itana), fiică a principelui Sico I de Benevento. Descendenți ai săi au continuat să domnească în Spoleto până în 897. Cei mai renumiți membri ai familiei Guideschilor au fost Guy al III-lea și fiul său Lambert al II-lea, ambii devenind regi ai Italiei și împărați romani. La rândul său, Guy al IV-lea de
Familia Guideschi () [Corola-website/Science/324880_a_326209]
-
Benevento din mai 987, când a fost asociat la domnie de către tatăl său, până la moarte. Landulf era fiul principelui Pandulf al II-lea de Benevento, care l-a asociat la domnie din 987, iar după moartea acestuia din 1014 a domnit singur. În 999, împăratul Otto al III-lea a vizitat moaștele din Sanctuarul de la Monte Sant'Angelo de pe Monte Gargano. Pe drumul de întoarcere, el a trecut prin Benevento, pentru a semna diploma emisă în favoarea mănăstirii Santa Sofia la 11
Landulf al V-lea de Benevento () [Corola-website/Science/324903_a_326232]
-
a dobândit faimă la Curtea lui Henric al III-lea al Franței și în fața Caterinei de Medici (mama regelui). Regele îl prezintă sultanului Murad al III-lea ca fiind vărul său și-l recomandă pentru tronul Țării Românești. Acesta a domnit doar doi ani datorită intrigilor permanente. Pretendenții plăteau pentru tron mulți bani recuperați ulterior de la poporul împovărat cu biruri permanente și din ce în ce mai mari. Petru pribegește făcând eforturi să revină pe tron. După trei ani intră clandestin în țară și ajunge
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
să revină pe tron. După trei ani intră clandestin în țară și ajunge la Neacșu Ceaușu din Dobrești care avea o fată numită Vochița, foarte frumoasă cu care se căsătorise în taină în timpul celor doi ani de domnie la [[Curtea Domnească din Târgoviște]]. Îl întâmpină cu un băiețel de câțiva anișori. A stat cu aceasta ascuns încă câțiva ani în care Vochița a mai născut trei copii, după care a murit după o răceală s-au poate a fost asasinat. După
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
conform povestirii, Wilhelm Gottsreich Sigismond von Ormstein, Mare Duce de Cassel-Felstein și rege ereditar al Boemiei, i-a făcut o vizită incognito lui Holmes la Londra. El i-a cerut detectivului să recupereze o fotografie compromițătoare deținută de Adler. Monarhul domnea la Praga dar, în 1883, el a făcut "o vizită îndelungată la Varșovia" unde a cunoscut-o pe "binecunoscuta aventurieră Irene Adler." Cei doi au devenit iubiți; după aceea, Adler a păstrat o fotografie în care apar amândoi. Regele de
Irene Adler () [Corola-website/Science/324363_a_325692]
-
după semnarea acordului de la Devol cu împăratul bizantin Alexios I Comnen. Totuși, principatul Antiohiei a continuat să existe ca stat cruciat, fiind moștenit de către fiul său, Boemund al II-lea de Antiohia, iar apoi de fiica acestuia, Constanța, care a domnit până în 1163. În ansamblu, principatul Antiohiei își va continua existența până la anul 1268. În privința principatului de Galileea, creat de către Tancred, acesta a fost confirmat de către Godefroy de Bouillon, însă Tancred l-a abandonat în anul 1101. Tancred de Hauteville și
Dinastia Hauteville () [Corola-website/Science/324450_a_325779]
-
cu altar semicircular, cu cornișe și cu ferestre dreptunghiulare, fără ornamentație și fără turla. Dintre duhovnicii care au slujit aici, amintim pe preoții Pintilie Ioan, Toma Râpă, Peptu Grigore, Andrieș Ioan(în prezent, slujește preotul Argatu Vasile). Dealul voievodului, Dealul domnesc sau Dealul lui Vodă, cum îl găsim des menționat în documente, era locul unde domnia avea rezervă să pentru vii, multe suprafețe fiind dăruite „slugilor credincioase”. De asemenea, găsim menționat în documentele de vânzare a unor vii pe colinele Cotnarilor
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
(d. 1049 sau 1050) a fost prinț longobard de Capua în trei rînduri. Din februarie 1016 până în 1022, el a domnit în asociere cu vărul său Pandulf al II-lea. În 1018, catepanul bizantin de Italia Vasile Boioannes a distrus armata longobardă, răsculată sub conducerea lui Melus din Bari și aliată cu normanzii aventurieri din sudul Italiei în bătălia de la Cannae
Pandulf al IV-lea de Capua () [Corola-website/Science/324492_a_325821]
-
minte lor și chiar a muritorilor, îi atrage de partea lui distrang semizeii buni. Acesta încearcă să îi distrugă de mulți ani, daca nu ar fi existat semizeii care să salveze lumea să îl înfrângă pe Cronos lumea ar fi domnit sub puterea râului.
Semizeu () [Corola-website/Science/327415_a_328744]
-
au cinci feciori: Nicoară, care se călugărise cu numele de Nicodim (Emanoil Petruț), Damian, negustor la Liov (George Motoi), Simion, comis al II-lea (Iurie Darie), vistiernicul Cristea (Florin Piersic) și tânărul Ionuț (Sebastian Papaiani). Comisul are în grijă Herghelia domnească de la Timiș, unde se afla și calul Catalan, adus din Spania de la împăratul harapilor și pe care încăleca voievodul atunci când pleca la luptă. Ștefan cel Mare, domnitorul Moldovei (1457-1504), sosește la 21 mai 1469 la hramul Mănăstirii Neamțu. La prânzul
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
din „cealaltă țară românească” un lot de pământ pentru a-și face sat. El botează un prunc născut cu 40 de zile în urmă, la hramul Mănăstirii Neamțu. După o veche datină strămoșească, el-însuși îl bate cu toiagul pe „coconul domnesc” pentru a-și aduce aminte mai târziu de hotărârea luată. Damian Jder se întoarce de la Liov și aduce cu el 40 de care cu pulbere pentru înzestrarea oastei Moldovei. El îl anunță pe domnitor că regele Poloniei nu-i va
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
fiorul prozei originare, [...] filmul e dezlânat, lipsit de emoție, realizat în tușe groase, mimează doar fiorul și măreția”". Criticul Tudor Caranfil nu a dat filmului nicio stea și a făcut următorul comentariu: "„Aventurile fraților Jderi în slujba Moldovei. Alexăndrel, coconul domnesc, îl atrage pe Ionuț, chemat să-și facă lângă el ucenicia armelor, în tainele sale de dragoste. În aceeași vreme de neliniști, însă, vrăjmașii Moldovei conspiră și amenință domnia înțeleptului Ștefan. Prezentat, din generic, ca «O povestire de M.D. după
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
benedictină de pe insula Frauenchiemsee din Bavaria, care aparține de Arhiepiscopia de München și Freising. Mănăstirea a fost fondată în 782 de către ducele Tassilo al III-lea al Bavariei. În 788 a devenit abație imperială carolingiană. Regele Ludovic Germanul, care a domnit și în Bavaria începând din 826, a numit-o în 857 pe fiica sa, Irmengard, ca stareță. Mănăstirea a fost distrusă în perioada invaziei maghiare, traversând între secolele XI-XV o perioadă de glorie. Construcția noii clădiri a mănăstirii a avut
Mănăstirea Frauenchiemsee () [Corola-website/Science/327443_a_328772]
-
de prin 1820 și colonia artistică din Chiemsee, din care făcea parte Max Haushofer. Mănăstirea a fost fondată în 782 de către ducele Tassilo al III-lea al Bavariei. În 788 a devenit abație imperială carolingiană. Regele Ludovic Germanul, care a domnit și în Bavaria începând din 826, a numit-o în 857 pe fiica sa, Irmengard, ca stareță. Mănăstirea a fost distrusă în perioada invaziei maghiare, traversând între secolele XI-XV o perioadă de glorie. Construcția noii clădiri a mănăstirii a avut
Frauenchiemsee () [Corola-website/Science/327442_a_328771]
-
crucial în descifrarea acestui sistem de scriere. Textul este o declarație a lui Darius al Persiei, scris de trei ori, în trei sisteme de scriere și limbi diferite: două limbi alăturate, vechea persană și elamita, iar akkadiana, dedesubt. Darius a domnit în Persia între anii 521 î.Hr. și 486 î.Hr. Prin 515 î.Hr., Darius I își relatează într-o lungă povestire ascensiunea la tron în fața uzurpatorului Smerdis al Persiei, cât și războaiele victorioase care au urmat, precum și represiunile revoltelor. Textele au
Inscripția de la Behistun () [Corola-website/Science/327459_a_328788]
-
Gwanggaeto cel Mare(în coreeană 광개토대왕;廣開土大王, 373 - 412, r. 391 - 412) a fost al 19-lea monarh al regatului, domnind între anii 391-413. A fost al doilea fiu al lui Gogukyang, și predecesor al fratelui său mai în vârstă.Sub domnia sa, Goguryeo a devenit din nou o putere majoră în Asia de Est, astfel că după moartea sa, în 413
Gwanggaeto cel Mare de Goguryeo () [Corola-website/Science/327492_a_328821]
-
și peste 1400 de sate. Regele a atacat și triburile Malgal(sau Mohe) și Ainu, aducându-le sub dominația regatului său. "Moartea și moștenirea" Regele Gwanggaeto a murit din cauza unei boli, în 413, la doar 39 de ani. Deși a domnit doar 22 de ani și a murit foarte tânăr, cuceririle sale sunt considerate printre cele mai glorioase ale Coreei. Exceptând perioada de 200 de ani, începând cu domnia fiului și succesorului său, regele Jangsu și până la regatul Balhae, Coreea nu
Gwanggaeto cel Mare de Goguryeo () [Corola-website/Science/327492_a_328821]
-
sa oficială și care este o derivație a balanței de pe steagul Hoardei de Aur. Prima sa capitală a fost centrul tradițional crimeean Eski Kârâm (Starâi Krim, Crimeea Veche) sau Solhat. Pe la 1449 Hadji Ghirai și-a mutat reședința și palatul domnesc în satul Salaçıq (azi Starosilia), la câțiva kilometri nord de Bahcisarai de astăzi, în valea aflată la vestul stâncilor pe care se ridica fortăreața Kârk Yer (Kırk Yer) sau Çufut Qale.. Nu departe la sud de Kârk Yer, pe malul
Hadji Ghirai I () [Corola-website/Science/326895_a_328224]
-
asociată cu numele lui Dragoș, primul voievod al Moldovei, care, venind pentru vânat din Maramureș la malurile râului Moldova și plăcându-i locurile, le-a populat cu români maramureșeni. Dacă voievodul Dragoș a fost considerat „Descălecătorul”, Bogdan I, care a domnit în Moldova până în 1365, este considerat întemeietorul statului de sine stătător cu reședința la Baia, Dragoș fiind doar cel care reușise să înființeze o nouă entitate politico-teritorială numită Moldova, dependentă însă de Regatul Ungar. Prin persistența noțiunii în istoriografia națională
Descălecatul Moldovei () [Corola-website/Science/326954_a_328283]
-
de năvălirile tătarilor de peste Prut. Tradiția nominalizează după Dragoș doar doi voievozi anteriori lui Bogdan I , Sas și Balc, dar domnia lui Sas s-a încheiat mai înainte de venirea în scaun a lui Bogdan și între cei doi au mai domnit și alți voievozi, care însă nu s-au învrednicit să rămână în memoria colectivă a supușilor lor, rămânând astfel înafara tradiției orale. Atât Descălecătorul cât și urmașii săi au militat pentru menținerea relațiilor feudale și de supunere față de coroana maghiară
Descălecatul Moldovei () [Corola-website/Science/326954_a_328283]
-
(a murit prin anul 1432) a fost han al Hoardei de Aur între 1420-1424 .In ultimii ani ai vieții a domnit în Crimeea, sub hegemonia Hoardei de Aur, fiind rival al nepotului său, Hadji Ghirai I. era fiul lui Taș Temir sau Baș Temir, din descendenții lui Toka Temur și văr indepărtat al lui Tohtamâș. După alte surse, dar mai puțin
Devlet Berdi () [Corola-website/Science/326982_a_328311]
-
tampon între Francia Răsăriteana și cea Occidentală. În anul 902, nepotul lui Bernard și succesorul acestuia, primul Conte de Vermandois, Herbert a fost ucis de către contele de Flandra, Balduin al II-lea. Fiul celui di-întîi, Herbert al II-lea, a domnit între 902-943, extinzînd posesiunile sale, întemnițînd-ul chiar pe regele Franței Carol al III-lea, până la moartea acestuia (922). Urmașii lui Herbert, Albert I, Herbert al III-lea, Albert al II-lea, Otton și Herbert al IV-lea au o amprentă
Vermandois () [Corola-website/Science/326987_a_328316]
-
soț a fost, Hugo din Dinastia Capețienilor, frate al regelui francez Filip I și unul dintre liderii Primei Cruciade. Hugo a murit în 1102, în orașul Cilician, Tarsos. Cel mai mare fiu al lui Hugo și al Adelaidei, Râul, a domnit între 1102-1152, s-a căsătorit cu Alix de Aquitania, sora Eleonorei de Aquitania și a avut trei copii. Fiul acestuia, Râul al II-lea a fost conte Vermandois și Valois, între 1152-1167, împreuna co-domnind cu Filip I de Alsacia peste
Vermandois () [Corola-website/Science/326987_a_328316]