KorAP: Find »[drukola/base=episcopie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...256 257 258 259 >

6,471 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

Netzhammer, istoricii I. C. Filitti, C. Karalevschi, pr. I. Bălan, monseniorul Vl. Ghika). Principalele articole publicate în Revista catolică au fost: "Începuturile Episcopatului de Bacău"496, "Episcopia Milcoviei"497, "Episcopia Milcoviei"498, "Episcopia de Siret"499, "Episcopia Catolică a Argeșului"500, "Episcopia de Baia"501, "Moldova la soborul de la Florența"502, "Clădirea catedralei "Sf. Iosif" din București"503. Monseniorul Carol Auner a fost și redactorul revistei Bukarester katolisches sonntagsblatt (o revistă în limba germană, adresată în special comunității catolice de limbă germană

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
întreținând o corespondență cu diferiți cardinali. În 1927 și-a stabilit reședința la Werd, comuna Eschenz, Elveția. A decedat la 18 septembrie 1945, pe insula unde se stabilise încă din 1927526. Arhiepiscopul Netzhammer a avut un rol important în dezvoltarea episcopiei de București într-o perioadă foarte dificilă: cea a Primului Război Mondial 527. Activitatea lui Raymund Netzhammer nu a fost analizată doar din perspectiva principalei sale misiuni aceea de arhiepiscop catolic de București (1905- 1924)528, ci și prin prisma operei sale

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
presei catolice, a fost unul considerabil. În perioada șederii la Roma (1906-1911), Durcovici a obținut, pe rând: doctoratul în filosofie la Universitatea Angelicum, licența în dreptul canonic la Seminarul Roman și doctoratul în teologie la Universitatea Pontificală Urbaniană 540. În arhiva episcopiei de București există o bogată corespondență realizată cu superiorul său de la București, Raymud Netzhammer, ce se referă la perioada petrecută de Durcovici la Roma și din care reiese înclinația sa pentru studiu 541. Acțiunile episcopului Durcovici au fost în strânsă

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
modernă. După retragerea arhiepiscopului Raymund Netzhammer de la conducerea arhidiecezei de București (în luna iulie 1924), Cisar a fost transferat la București, în calitate de administrator diecezan. La 12 decembrie 1924 a fost numit arhiepiscop de București și administrator apostolic ad interim al Episcopiei de Iași până la data de 5 iulie 1925, când în funcția de episcop de Iași a fost desemnat Mihai Robu553. A fost episcop de București până în anul 1948, când s-a retras de la conducerea arhiepiscopiei, fiind numit apoi la conducerea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de Iași până la data de 5 iulie 1925, când în funcția de episcop de Iași a fost desemnat Mihai Robu553. A fost episcop de București până în anul 1948, când s-a retras de la conducerea arhiepiscopiei, fiind numit apoi la conducerea episcopiei din Nicopolis. În perioada 1949-1953 a avut domiciliu obligatoriu la mănăstirea franciscană din Orăștie. Cu acordul autorităților comuniste, s-a deplasat în 1952 și 1953 la Alba Iulia, unde a hirotonit mai mulți preoți. La sfârșitul anului 1953 i s-

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a constatat că suma investită a fost amortizată; din acest motiv, publicația a reușit să apară în continuare, deși inițial se primiseră doar 18 cereri de abonament. Primul număr s-a editat în 2000 de exemplare, fiind destinat preoților din episcopiile de Iași și București, dar și credincioșilor catolici. Redacția și administrația revistei se aflau pe strada Ghica Deleni nr. 4 bis. Din luna mai a anului 1913, sediul a fost mutat pe strada Comănescu nr. 6, actuala locație a Seminarului

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de a lucra conform planurilor inițiale 574. Autoritățile bisericii locale 575 au sprijinit publicarea în continuare a revistei: "mă bucur și te felicitez (pe preotul Anton Gabor) mulțumindu-ți, îți dau binecuvântarea cerută (preot N.I. Camilli, episcopul de Iași)"576. Episcopii de Iași au încurajat constant presa catolică din Moldova, iar după 1918 și pe cea din Basarabia indiferent de limba în care erau tipărite publicațiile intervenind pe lângă autoritățile statului pentru a da permisiunea de a apărea aceste reviste, atunci când acest

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
date obținute de la Agenția de presă din Varșovia, lucru demonstra o bună documentare a articolelor publicate. În Lumina creștinului s-au scris, pe parcursul a mai multor numere și diverse materiale istorice, precum: "Istoria Bisericii catolice din Moldova", "Creștinarea Daciae Traiane", "Episcopia Bucovinei"614. Ele prezentau, din punct de vedere istoric, evoluția încă de la întemeiere a Bisericii Catolice din Moldova și modul de organizare a episcopiilor. Un alt subiect abordat a fost cel al ceangăilor din Moldova (dacă erau români sau nu

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
mai multor numere și diverse materiale istorice, precum: "Istoria Bisericii catolice din Moldova", "Creștinarea Daciae Traiane", "Episcopia Bucovinei"614. Ele prezentau, din punct de vedere istoric, evoluția încă de la întemeiere a Bisericii Catolice din Moldova și modul de organizare a episcopiilor. Un alt subiect abordat a fost cel al ceangăilor din Moldova (dacă erau români sau nu), al originii românilor catolici din Moldova și alte articole cu caracter istoric. La aceste probleme a încercat să răspundă în mai multe rânduri preotul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
sale, fiindcă niciodată nu era mulțumit cu rezultatele aflate"742. În anul 2004, Editura Sapienția a Institutului Teologic "Sf. Iosif" din Iași a tipărit lucrarea Începuturile Bisericii catolice din Moldova, ediție care cuprindea și teza lui Ioan Ferenț: Cumanii și episcopia lor; alături de aceasta se mai găseau articolele sale din Cultura creștină, referitoare la Biserica Catolică din Moldova în perioada în care cavalerii teutoni din Țara Bârsei se aflau în această zonă a României. Toate aveau scopul de a demostra valoarea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
tineri și adulți, de J. Deharbe, Iași, 1908); Manualul dascălului catolic (Iași, 1908). A scris și alte materiale, pe care însă nu le-a publicat. La 30 iulie 1903 a fost aprobată demisia episcopului Dominic Jaquet, moment în care conducerea episcopiei a fost încredințată preotului Iosif Malinovski, în calitate de administrator apostolic. A întreprins unele reforme, printre care cea expusă în circulara nr. 290 din 7 iulie 1904, prin care a adus la cunoștință preoților diecezani obligațiile clericale pe care le aveau înainte de

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
în teologie a dobândit-o la Academia Teologică din București (1931-1936). A fost sfințit preot în anul 1936, pe 23 septembrie la Iași, fiind primul preot catolic originar din acest oraș. A fost numit vicar parohial, iar ulterior arhivar al episcopiei. În perioada decembrie 1938 august 1939 a fost director responsabil al revistei Lumina creștinului. A urmat apoi numirea sa ca paroh în mai multe comunități catolice din dieceza de Iași, dintre care amintim: Oțeleni (numit în 20 mai 1939), Dărmănești

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
i-a adunat, pentru studii, pe seminariștii de la Hălăucești și de la Iași (până la decretarea mobilizării din anul 1916, când toți seminariștii au plecat la război 768). După moartea episcopului Camilli, la 30 decembrie 1915, a fost numit administrator apostolic al episcopiei, pe care a condus-o în anii grei ai războiului, până la numirea episcopului Alexandru Th. Cisar (în anul 1920). Ulterior a fost paroh la Huși, unde a înființat Orfelinatul de Război și apoi, paroh la Galați, unde a murit la

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
iar contextul și situația particulară existentă în România au îngreunat și mai mult acest demers. La problemele organizatorice s-a adăgat și decesul mons. Anton Gabor, cu puțin timp înaintea deschiderii Expoziției 862. Solicitările organizatorilor Expoziției i-au obligat pe episcopii de Iași și de București să mențină o strânsă corespondență și să rezolve problemele apărute pe parcursul pregătirii participării la Expoziție, inclusiv înlocuirea monseniorului Gabor care decedase în timpul derulării acestor pregătiri: "Pe de altă parte, Comitetul Central al Expoziției Presei din

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
să mă feresc"863. Toate aceste probleme au făcut ca lucrările expuse în pavilioanele rezervate publicațiilor românești să fie modeste și să nu se ridice la înălțimea expoziției de la Vatican. Această realitate s-a datorat și bugetului redus alocat de episcopiile românești pentru pregătirea evenimentului 864 (ba mai mult, au existat și unele neclarități cu privire la banii necesari participării 865), pe lângă taxa obligatorie care a trebuit plătită de fiecare participant. Lipsa unui reprezentant al catolicilor din România la organizarea pavilioanelor de la Vatican

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
și diferențele de viziune provenite din orgoliile personale ale unor ierarhi. Gabor i-a prezentat și sintetizat nunțiului situația existentă: "Arhiepiscopul Netzhammer este în principiu de acord cu unirea forțelor, dar crede că trebuie să ținem o conferință cu toți episcopii catolici din România, pentru a determina punerea în practică a acestei organizații în cele mai mici detalii. Episcopul Alexandru Cisar este întru totul de acord cu unirea forțelor, dar crede că sunt câteva îndoieli în ceea ce privește cooperarea episcopilor uniți din Transilvania

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
la Iași, fapt care demonstra importanța pe care o acorda monseniorul Gabor participării nunțiului la lansarea proiectului "Presa Bună", pe care l-a sprijinit și la care a contribuit (inclusiv financiar) reprezentantul papalității. Marmaggi a inițiat o întrunire cu toți episcopii, în vederea fondării unui cotidian în limba română la București. Gabor i-a scris nunțiului și i-a propus câteva sugestii referitoare la ziarul care ar fi urmat să fie editat. El considera că pentru început, acesta trebuia să apară doar

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
și l-a sugerat pe dr. Alexandru Rusu din Blaj. În ceea ce privea conferința cu tema înființării cotidianului, el o considera istorică și menționa că trebuia să fie mediatizată și să i se acorde o atenție sporită, deoarece participau toți episcopii. Recomanda să fie prezente delegații din București, Blaj, Oradea, Gherla, Lugoș și Iași; astfel, această întâlnire ar putut fi privită ca: "un Congres catolic român în miniatură"879. Proiectul propus de Gabor pentru acest ziar a fost unul bine documentat

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
se încerca realizarea ei"911. Imperativul obținerii acordului episcopilor din țară (indiferent de rit), a surprins două caracteristici ale modului de organizare a Bisericii Catolice din România și a viziunii asupra presei: faptul că a existat o individualizare pronunțată a episcopiilor și diecezelor, fără o colaborare strânsă și o viziune unitară și fără să existe o ierarhie națională bine definită; în al doilea rând, a mai demonstrat că până la începutul anilor treizeci, nu s-a concretizat un proiect comun al uniților

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
o abordare diferită a uniților, ce au avut un plan comun în privința dezvoltării presei, principii clare și un scop precis, care se descoperea la finalul parcurgerii unor pași și a adoptării unor măsuri exacte referitoare la presă. Situația existentă în episcopiile romano-catolice de Iași și București a fost alta; nu a existat o unitate, un plan comun și nici o implicare directă a episcopilor. Uniții au așezat într-un context național clar acțiunea care s-a considerat că trebuie demarată prin presă

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
pentru investițiile necesare organizării ziarului, precum și pentru crearea unui fond de rezervă pentru editarea proprie a acestuia 926. Se menționau și posibilii acționari care ar putea contribui cu capitalul necesar: "700 de parohii catolice române 700.000 lei, Mitropolii și Episcopii 300 300.000 lei, AGRU 250 250.000 lei, particulari 2000 2.000.000 lei etc."927. Erau precizate condițiile de plată, precum și alte mențiuni de ordin juridico-financiar, care reglementau cât mai exact înființarea și funcționarea noii societăți și care

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
propusă, de 50.000 lire pe an, pentru o perioadă de 3 ani. Prin urmare, anexez cecul de la Banca Comercială Italiană și Română, în valoare de 50.000"936. Deși situația prezentată demonstra, la prima vedere, o bună cooperare între episcopii romano și greco-catolici din România în privința înființării cotidianului Albina în capitala țării, realitatea a fost diferită. Nu s-a reușit o colaborare utilă și fructuoasă până nu a intervenit nunțiul apostolic, ce i-a convocat pe toți episcopii; sub puterea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
va scrie Sfântul Părinte în cazul în care ar fi primit un refuz"937. Proiectul a fost pus așadar în aplicare din dorința expresă a Papei și prin implicarea directă a nunțiului apostolic, care a convocat o întâlnire cu toți episcopii și a hotărât, prin puterea autorității sale, înființarea cotidianului Albina; încă de la început au existat mai multe discuții între uniți și catolicii de rit latin în privința acestui ziar, care finalmente au dus la încetarea sa după o perioadă de numai

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
materializat, așa cu am menționat anterior, fără intervenția directă a Vaticanului și a nunțiului apostolic de la București; acesta din urmă, având autoritate ierarhică ecleziastică, a făcut posibilă apariția Albinei, prin măsuri precum convocarea unei întâlniri la care s-au prezentat episcopii catolici români, pentru a discuta pe această temă (o astfel de întâlnire nu a avut loc până atunci, dar nici după aceea, deși au mai existat numeroase încercări). Existența, chiar și în aceste condiții, a unor nemulțumiri și divergențe între

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
o chirie anuală de 100.000 lei. Văzând și faptul că funcționarii de la Albina sunt bine plătiți (chiar și directorul, domnul Theodorian Carada, care a primit pentru serviciile sale Commenda Ordinului Papal S. Gregorio), cred că nu e drept ca episcopia mea să nu primească nimic. Impozitul pe casă, taxa pe apă și pe lumina electrică sunt foarte mari și cheltuielile bisericii din Baratzia sunt mari. Numai anul trecut episcopia mea a trebuit să plătească mai mult de 70.000 lei

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]