7,566 matches
-
noi informații despre Bestiarul lui Damaschin Studitul, în vol. Dimitrie Cantemir. Dimensiuni ale universalității. Studii. Sinteze. Eseuri, cuvânt-înainte de acad. Mihai Cimpoi, coordonare științifică: Pavel Balmuș, Svetlana Korolevski, Editura Gunivas, Chișinău, 2008, pp. 55-62. 47 Mihai Moraru, Alegoria animalieră și fantasticul animalier în istoria ieroglifică (Contribuția Fiziologului), în "Revista de istorie și teorie literară", tomul 21, nr. 3/ 1972, p. 482. Studiul este reluat și în volumul Mihai Moraru, De nuptiis Mercurii et Philologiae, Editura Fundației Culturale Române, București, 1997 48
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
al II-lea Antropologia. Zoologia, ediție îngrijită, prefață și note de Ioana Costa, indice de Tudor Dinu, editura Polirom, Iași, 2001, p. 72. 30 Reprezentată, în Antichitate, măcar prin lucrarea lui Palephatus, Istorii de necrezut, care demontează, sistematic, toate creaturile fantastice care populau mitologia elină, de la centauri, hidră, la sfinx și Cerber, precum și existența eroilor și zeilor care populau epopeile homerice. De fapt, prin demersul lui Palephatus, întregul sistem mitologic al grecilor antici era pus sub semnul întrebării. Am consultat ediția
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
sensul de "mănăstire". Cf. nota 2, p. 143. 23 Idem, p. 145. 24 Dimitrie Cantemir, op. cit., p. 725. 25 Idem, p. 725-726. 26 Idem, p. 726. 1 D. Cantemir, Istoria ieroglifică, ed. cit., p. 387. 2 Roger Callois, În inima fantasticului, traducere de Iulia Soare, Editura Meridiane, București, 1971, planșa 7. 3 D. Cantemir, op. cit., p. 412-413. 4 Cătălina Velculescu, Cărți populare și cultură românească, p. 44. 5 Aristotel, On the parts of Animals, traducere și comentarii de James G. Lennox
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
histoire et d'anthropolgie, Editions Le Léopard d'Or, Paris, 1988, în special paginile 85-96. 16 G.D. Suchaux, M. Pastoureau, Le bestiaire médiéval. Dictionnaire historique et bibliographique, Le Léopard d'Or, Paris, 2002, p. 47. 17 Jurgis Baltrušaitis, Evul Mediu fantastic, traducere de Valentina Grigorescu, Editura Meridiane, București, 1975, p. 126. 18 Idem, p. 127. 19 Loius Réau, op. cit., p. 108. 20 D. Cantemir, op. cit., pp. 531-533. 21 Idem, p. 535. 22 Idem, p. 537. 23 Idem, p. 538. 24 Gabriel
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
noi informații despre Bestiarul lui Damaschin Studitul, în vol. Dimitrie Cantemir. Dimensiuni ale universalității. Studii. Sinteze. Eseuri, cuvânt înainte de acad. Mihai Cimpoi, coordonare științifică: Pavel Balmuș, Svetlana Korolevski, Editura Gunivas, Chișinău, 2008, p. 55-62. 115 Mihai Moraru, Alegoria animalieră și fantasticul animalier în Istoria ieroglifică (Contribuția Fiziologului), în "Revista de istorie și teorie literară", tomul 21, nr. 3/ 1972, p. 482. Studiul este reluat și în volumul Mihai Moraru, De nuptiis Mercurii et Philologiae, Editura Fundației Culturale Române, București, 1997 116
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
al II-lea Antropologia. Zoologia, ediție îngrijită, prefață și note de Ioana Costa, indice de Tudor Dinu, editura Polirom, Iași, 2001, p. 72. 226 Reprezentată, în Antichitate, măcar prin lucrarea lui Palephatus, Istorii de necrezut, care demontează, sistematic, toate creaturile fantastice care populau mitologia elină, de la centauri, hidră, la sfinx și Cerber, precum și existența eroilor și zeilor care populau epopeile homerice. De fapt, prin demersul lui Palephatus, întregul sistem mitologic al grecilor antici era pus sub semnul întrebării. Am consultat ediția
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
sensul de "mănăstire". Cf. nota 2, p. 143. 514 Idem, p. 145. 515 Dimitrie Cantemir, op. cit., p. 725. 516 Idem, p. 725-726. 517 Idem, p. 726. 518 D. Cantemir, Istoria ieroglifică, ed. cit., p. 387. 519 Roger Callois, În inima fantasticului, traducere de Iulia Soare, Editura Meridiane, București, 1971, planșa 7. 520 D. Cantemir, op. cit., p. 412-413. 521 Cătălina Velculescu, Cărți populare și cultură românească, p. 44. 522 Aristotle, On the parts of Animals, translated with a Commentary by James G.
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
histoire et d'anthropolgie, Editions Le Léopard d'Or, Paris, 1988, în special paginile 85-96. 533 G.D. Suchaux, M. Pastoureau, Le bestiaire médiéval. Dictionnaire historique et bibliographique, Le Léopard d'Or, Paris, 2002, p. 47. 534 Jurgis Baltrušaitis, Evul Mediu fantastic, traducere de Valentina Grigorescu, Editura Meridiane, București, 1975, p. 126. 535 Idem, p. 127. 536 Loius Réau, op. cit., p. 108. 537 D. Cantemir, op. cit., p. 531-533. 538 Idem, p. 535. 539 Idem, p. 537. 540 Idem, p. 538. 541 Gabriel
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
des fantastiques, 1998; Le Fantastique dans tous ses états, 2001. Este, de asemenea, autorul a numeroase articole publicate în revistele cu care a colaborat de-a lungul anilor Solaris, Galaxies, SF Studies și în urma participării la diferite colocvii pe tema Fantasticului și SF-ului. Cele mai cunoscute lucrări sunt: Les frontières du fantastique: approches de l'impensable en littérature; Fantastique et mythologies modernes; Letteratura e marginalità; Roger Bozzetto et Gilles Menegaldo présentent Colloque de
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
autorului să mimeze că face niște aserțiuni despre care știe că nu sunt adevărate, fără a avea totuși intenția de a păcăli"1. Ca ficțiune, SF-ul se înscrie în limitele imaginarului și se distinge, sub acest aspect, de genul fantastic, care trimite la inimaginabil. Și aceasta chiar dacă SF-ul creează uneori situații terifiante să ne gândim, de pildă, la seria Alien și chiar dacă cititorii trec cu ușurință de la un gen la altul. SF-ul se diferențiază și de fantasy, care
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
doar pentru a sublinia superioritatea armelor propriilor eroi. Rapid, și dat fiind succesul acestei prese, piața editorială nord-americană se segmentează și începe publicarea unor reviste mai specializate: reviste de western, box, horror etc. Au existat circa cincizeci de reviste îmbinând fantasticul, fantasy și SF-ul. Cele mai cunoscute sunt Weird Tales (1923-1954), în care va publica H. P. Lovecraft, Astounding Stories (1930-1937), apoi Astounding Science Fiction (1938- 1950) și, în fine, după 1949, Galaxy și The Magazine of Fantasy and Science
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
din cele ale romanelor polițiste, cum se poate vedea la Isaac Asimov, în Caves of Steel ⁄ Cavernele de oțel (1954)60, sau din romanul polițist cum ar fi The Demolished Man ⁄ Omul demolat (Alfred Bester, 1953)61. Autorii bulversează temele fantasticului tradițional, ca în I Am Legend ⁄ Sunt o legendă (Richard Matheson, 1954)62, și operează o răsturnare ideologică în tratarea temelor elaborate anterior. Eforturile de reînnoire au determinat SF-ul din Statele Unite să nu-și mai concentreze atenția doar asupra
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
răspunde, așa cum face, în limba lui, Moise pe muntele Sinai. Se mai întâmplă și ca zeii să răspundă pur și simplu făcându-și apariția când sunt chemați sau când împlinesc o rugăciune. Găsim un exemplu de acest gen, în literatura fantastică, în The Dunwich Horror ⁄ Monstrul din Dunwich (1929)104, de Lovecraft, nuvelă în care implorat de fiul său într-o limbă neomenească, zeul Yog-Sothoth îl salvează. Zeii pot comunica cu oamenii prin tălmăcirea viselor. Direct, prin intermediul unui discurs clar și
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
30 În aceeași serie au mai apărut: • Analiza povestirii, Jean-Michel Adam, Françoise Revaz • Avangardismul românesc, George Bădărău • Caragiale sau vîrsta modernă a literaturii, Alexandru Călinescu • Comicul, Jean-Marc Defays • Dor și armonie eminesciană, Leonida Maniu • Eminescu și cultura indiană, Demetrio Marin • Fantasticul în literatură, George Bădărău • Introducere în studiile literare, Dumitru Tucan • Marile curente ale criticii literare, Gérard Gengembre • Modernismul interbelic, George Bădărău • Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal • Neomodernismul românesc, George Bădărău • O teorie a literaturii, Florica Bodiștean • Ocheanul balcanic
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Subjectivité à venir, Climats, 2004, pp. 95-138. 120 Jean Céard, La Nature et les prodiges, Droz, Geneva, 1996. 121 Tr. Ion Doru Brana, în Almanah Anticipația, 1989, rev. Antares, nr. 3, 1999 (LT). 122 Tr. Paul Dinopol, în Antologia nuvelei fantastice, Ed. Univers, 1970 (LT). 123 Friedrich Nietzsche, Așa grăit-a Zarathustra, tr. Ștefan Aug. Doinaș, Ed. Humanitas, 1996, p. 69 (n. trad.). 124 Ed. Nemira, 1998, tr. Gabriel Mazăre (LT). 125 Ed. Leda, 2006, tr. Sorin Voinea (LT). 126 Ed.
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
istorice și care evocă viața numai după pierderea irecuperabilă a trăitului. De o parte stau resturi - insignifiante, anonime, fragmentare - dar purtând încă amprenta și puterile vieții ("toate acele mărunte și felurite manifestări ale vieții sociale, toate acele producțiuni folositoare sau fantastice ale activității omenești"70); de cealaltă parte se găsesc marii eroi, evenimentele și întâmplările memorabile, dar ireversibil dispărute. Să observăm însă aici și o altă implicație a legăturii dintre arheologie și viață. Obiectele care vorbesc despre existență și care conțin
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
scriu. În seria LITERE au mai apărut (selectiv): Comicul, Jean-Marc Defays Deimografia. Scenarii ale terorii în proza românească, Cătălin Ghiță Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake, Cătălin Ghiță Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar, Cristina Sărăcuț Fantasticul în literatură, George Bădărău Genul SF, Roger Bozzetto Introducere în studiile literare, Dumitru Tucan În căutarea naratorului perfect, Dragoș Varga Literatură și convertire, Adrian Vasile Sabău Marile curente ale criticii literare, Gérard Gengembre Marile teorii ale teatrului, Marie-Claude Hubert Monica
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
prizonieri prin Rusia și prin Siberia și prin alte părți și reîntorși în țară au fost rearestați de către Securitate și condamnați la ani foarte grei, ca foști criminali de război. Dacă ați ști ce figuri aveau oamenii aceștia, acești eroi fantastici sufletește și pe care din toate punctele de vedere eu îi numesc supraoameni... Au suferit și au murit în chinuri groaznice în diverse închisori sau lagăre de muncă și de condamnare. Au murit și nu mai vorbește nimeni despre ei
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
țintuiește cu privirea, te manipulează cu mintea. Totul apare în cadre și detalii, „ochiul“ se fixează în real, unde zăbovește pentru exact atâtea secunde, cât să conștientizezi contextul, gestul, dar să-i păstrezi în gând misterul. Complementar, există cadre largi, fantastice, unde, ca într-o joacă nebună, se deschid orizonturi, iar imaginația o ia razna înspre lumi-limită. Pe de o parte, teza pe care o propune Teorema ține de orientarea lui Pasolini către „valorile“ comunismului. Scrierea e o alegorie a demistificării
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
romanul lui Tommaso Landolfi Tânăra fată și fugarul sau povestirea acestuia Intâlnire de toamnă atrag atenția prin situația de ospitalitate constrânsă pe care o propun. Aceasta din urmă pare o rescriere a Prăbușirii casei Usher a lui Poe, în care fantasticul are partea sa în relația dificilă între gazdă și oaspete care face, mai degrabă, figură de intrus. Avem aici de a face cu o ospitalitate acordată cu părere de rău tânărului necunoscut care poposește într-o casă izolată, veche, misterioasă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
a-l păcăli pe uriașul cel puternic, pare să anunțe viclenia lui Ulise meșter în renghiuri (totuși cu o ironie supremă, în așa fel încât se pune problema dacă Menalau nu cumva se laudă copiindu-l pe Ulise povestind întâmplări fantastice de adormit copii.) Nu putem să nu observăm subtila intertextualitate internă această intratextualitate care multiplică asocierile, ecourile, trimiterile în interior ale unei opere a cărei complexitate nu încetează să ne uimească și să ne încânte 67. Episodul cu Polifem, este
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cu Polifem era bazat pe niște povești populare 81. Steve Reece a remarcat foarte bine că aventurile lui Ulise la feacieni (cânturile 9 până la 12) au numeroase elemente provenind din aceste povești, dar din care poetul a suprimat multe elemente fantastice proprii acestui gen de povestire și a înzestrat personajele cu însușiri umane: Eol, zeul vânturilor, trăiește într-un oraș; Lestrigonii, căpcăuni canibali și antropofagi, țin sfat în agora; Circe, vrăjitoarea, locuiește într-un palat plin de servitori. Una din instituțiile
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
o nimeri, mingea căzu în șuvoiul apei" (6.115-116)114*, pp. 109-110 I. Primirea și șederea la Feacieni atestă o ospitalitate armonioasă și deplină. Scheria, în care Bérard vede insula Corfu (dar o asemenea geografie nu contează), urmează după lumea fantastică străbătută de Ulise și înainte de lumea reală a Itacăi. Această insulă se află între două lumi, la încrucișarea lumii umane cu cea non-umane. Umană, prin locuitorii ei generoși, dar societatea ei armonioasă o plasează în proximitatea erei de aur. Feacienii
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
la care îi este teamă să se întoarcă pentru motive ce țin de psihanaliză. Astfel Odiseea nu este altceva decât povestea unei incompatibilități - ca să spunem astfel - conjugale...". Odiseea nu mai este minunata aventură a descoperirii Mediteranei, în perioada de copilărie fantastică a omenirii, ci "drama interioară a unui om modern pradă contradicțiilor unei psihoze". Itaca este spațiul valorilor tradiționale pe care eroul modern călit în războaie nu poate să le mai suporte. Cea mai recent apărută, Itaca per sempre, de Luigi
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
prin complezența în disperare" care fac din el un frate al lui Landolfi 267 sunt prezente în mintea actriței japoneze căreia îi place să joace Prințul de Hamburg, Micuța Kätchen de Heibronn și care recită Imnele nopții de Novalis, povestirile fantastice ale lui Hoffmann sau ale lui Achim von Arnim, care citește cu pasiune Bettina von Arnim, Jean-Paul și Clausewitz pe care ea îl metamofozează în japonez, fie voind să-i traducă, fie într-o identificare de actriță dusă la extrem
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]